280 matches
-
20 februarie 1849, că de frica holerii părăsise orașul încă de la 25 mai/6 iunie 1848, refugiindu-se "în muntele Penteleu la aer curat", dar la 16/28 iunie s-a reîntors la post; el a mai afirmat că, deși ocârmuirea revoluționară a județului Buzău i-a poruncit să deschidă școala în timpul verii, Grădeanu a amânat acest lucru "de frica holerii", până la 25 august/6 septembrie 290. Anchetând evenimentele de la București, autoritățile au luat "tacrir", la 8/20 decembrie 1848, lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
octombrie 350 și reprodusă ulterior la Brașov, în "Gazeta de Transilvania" din 28 octombrie/9 noiembrie 351. "Comitetul" făcea cunoscută ivirea unor cazuri izolate de holeră în cvartalul 5 al capitalei Iași, unde 4/5 din victime aparțineau evreilor săraci. Ocârmuirea a luat de îndată măsuri adecvate, spre a îngriji pe cei bolnavi și a împiedica extinderea epidemiei. În acest scop a fost sporit numărul de medici pentru săraci, fiind angajați chirurgi și bărbieri care să-i asiste, s-au distribuit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
până nu se clocește pui nu scoate. 279Ca oul ce nu poate sta în cur, până nu-l vei sparge. 280Ca lumina ochiului. 281Ca boul de jug, când i se îmflă ochii. 282Cu ochin pământ, ca mireasa când gobește. 283 Ocârmuirea cea rea, ca focul din pădure, ce și verde și uscate fără deosebire arde și folosul din urmă cenușa ce-i rămâne. 284Acela este om, care se pleacă vremii, ca iarba vântului, când o pleacă la pământ. 285Oamenii vin și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote> Bârladului. Săvârșea cu grăbire și înțelepciune orice treburi, ori ale obștii ori îndeosebi ale Domnului. Supt întâia
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
împotriva tuturor încălcărilor din afară și cotropirile păgâne ; că în 1774 prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Regulamentului Organic, ci și chiar, în unele cazuri, însăși posibilitățile societății feudale moldovenești. Prin aceasta se demonstra, printre altele, că regimul era incapabil să țină pasul cu progresul. În „Proiectul pentru cele ce s-au socotit spre îndreptarea în ale ocârmuirii din lăuntru” al conjurației lui Leonte Radu, din septembrie-octombrie 1839, se cerea navigabilizarea Siretului „prin cele mai nimerite mijloace”, de la Galați până la Roman. La Roman „să se așeze schele” și un tribunal de comerț. Pe Siret să se introducă vapoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
50 lei pe an. Meșterii nu plăteau capitația. „Lucrarea fieștecăruia meșteșug cerșind îndeplinirea tocmelilor și siguranța lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și va câștiga patentă de la Ocârmuire”. (art. 25). „Înscrierea lor va fi prin știința și recomandația starostelui, ca unul ce adeverind tocmelile pentru lucru rămâne și în răspundere pentru împlinire” (art. 26). Calfele urmau ca la majorat să plătească capitația anuală de 30 lei. Articolele 79
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
II-lea Rusia „a cedat în restituirea Valahiei și Moldovei, nici o altă considerație din lume n-ar fi îndemnat-o la un asemenea sacrificiu”. Unii boieri mai fluturau - ca în memoriul înaintat lui Obreskov la 15 ianuarie 1773 - ideea „fericitei ocîrmuiri a Rusiei” în locul jugului turcesc, dar era evident și pentru cei mai puțin inițiați că alternativa fusese depășită și că aceasta o știau și cei care apelau la ea nevoiți să facă diplomație pe scara de serviciu. Iată de ce accentul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
p. 120. După Enchiridion, Canonul 6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de atracție și agitație românească și să fie în mod organic cu Rusia, e nevoie să-i facem pe locuitorii ei, prin intermediul școlii, cel puțin pe jumătate ruși. Spre această țintă tinde tocmai sistemul de învățământ public, adoptat acum de ocârmuire”, afirma la sfârșitul secolului XIX un înalt demnitar rus. Deși politica de rusificare a devenit mai intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Balș și bineînțeles după alți bani dăruiți plocon domnitorului Mihail Sturza, Eminovici a căpătat rangul de căminar, la 12 mai 1841, domnitorul "luînd în băgare de samă slujbile ce au săvîrșit patriei în deosebite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a construi altele; și am ajuns deja la al doilea milion cheltuit în acest scop.“ Negustorii italieni iubeau cifrele arabe. Acestea le-au permis bancherilor să renunțe la plăcuțele lor de numărat. Dar în timp ce oamenii de afaceri le considerau utile, ocârmuirile locale le urau. În anul 1299, în Florența, ele au fost proscrise. Motivul pretins a fost că numerele puteau fi ușor modificate și falsificate. (Un 0 putea fi transformat în 6 printr-o simplă mișcare de condei, de exemplu.) Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
arabe nu erau atât de ușor de trecut cu vederea; negustorii italieni au continuat să le utilizeze, folosindu-le chiar și pentru a trimite mesaje codate - așa a ajuns cuvântul cipher să se transforme în „cifru“. În cele din urmă ocârmuirile au fost nevoite să cedeze în fața presiunilor comerciale. Notarea arabă a fost permisă în Italia și, în curând, s-a răspândit în întreaga Europă. Zero sosise - și, odată cu el, sosise și neantul. Zidul aristotelic se fărâmița mulțumită influenței musulmanilor și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
localitate, "stimate tovarș secretar, iubiți mitocani", spre hazul întregii adunări și spre eterna dinamitare a atmosferei scorțos-tovărășești a ședinței. Nu, mitocanul vine de la țăranii care locuiau în afara zidurilor unei mănăstiri fortificate, numită "metoc", și care lucrau pământul acesteia fiind, funcție de ocârmuire, liberi sau înfeudați. De altfel, este un spectru mai mare de termeni peiorativi derivați de la țăran, el însuși azi cu o conotație negativă, din diversele limbi care au circulat la noi, de genul mojic (din rusă, mujik), bădăran (din maghiară
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădina Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Roș din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul Ocârmuirii, Teatrul Nou de la Copou, Academia Mihăileană, Pompierii militari. După cum am văzut domnia lui Mihail Grigore Sturdza se impune și pe planul realizărilor medalistice românești de pionierat din epoca modernă. Alături de prima medalie realizată cu posibilități locale în anul 1838, sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cumpărarea unei noi tipografii. După cum rezultă și din scrisorile schimbate între Iași și Moscova în 1679, Milescu, deși „despărțit prin spațiu”, se dovedește a fi rămas legat sufletește de înfăptuirile din țară, iar patriarhul Ioachim elogiază acum „mintea aleasă”, „înțeleapta ocârmuire” și îndrăznețele proiecte culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
comuniste, cu o soartă demnă de o povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu închiderea cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături imbecile, ai cărei bărbat și fiu ispășesc la Canal vina de a fi refuzat să-și cedeze oile noilor stăpîni, se prăbușește sub coarnele jucăușe ale unei capre bezmetice, care a "prins" din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădină Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Ros din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul Ocârmuirii, Teatrul Nou de la Copou, Academia Mihăileană, Pompierii militari. După cum am văzut domnia lui Mihail Grigore Sturdza se impune și pe planul realizărilor medalistice românești de pionierat din epoca modernă. Alături de primă medalie realizată cu posibilități locale în anul 1838
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
hotărăsc a se înființa îndată în orașul Bacău, spre care sfârșit dau și legiuiesc ca asemene Spital să fie în casele mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au fost abătut de la datoria ce au către ocîrmuire"; și tot așa și revoluționarii din Iași, care au tulburat "liniștea de care, zice el, capitala noastră neîntrerupt se bucurase de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față cu publicarea unui oarecare "ofis" al lui Mihail Sturdza, partizanul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]