616 matches
-
morun de 880 kg. Muzeul de istorie naturală «Gr. Antipa» din București semnalează în colecțiile sale două exemplare conservate de morun, dintre care unul a cîntărit 640 kg, iar celălalt, după spusele lui Antipa, ar fi fost de «600 de ocale», adică de circa 763 kg. La Chilia Nouă, în port, există două căsuțe făcute de un pescar cu prețul ce a obținut pe un morun mare cu icre. Și somnul atinge dimensiuni deosebite. În Dunăre se prind uneori exemplare de peste
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii lui Mercheș au pierdut „ce-au cumpărat cu zapis” moșul lor, fără să primească banii dați lui Pavel Ciotu „adică 30 de lei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trecut apoi prin Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ani de mari „greutăți". Cartea doamnei Casandra probează că de încasarea birurilor se ocupau, uneori, nu numai domnitorii, ci și doamnele lor. În „Descrierea Moldovei" Dimitrie Cantemir povestește cum culegeau țiganii noștri aur din râuri și plăteau soției domnitorului 4 ocale de aur (5 kg) în fiecare an, drept dare la vistierie. Dajde vlădicească și colaci vlădicești. Prima se referă la aceea că „toți preoții, diaconii și dascălii plăteau o dare anuală în folosul Episcopului". În ce privește colacii vlădicești e vorba că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dinspre strada Ștefan cel Mare și Sfânt a Mitropoliei, în mijlocul unui frumos spațiu verde, se află o cișmea monumentală, în stil gotic, ridicată de domnitorul Alexandru Ghica Vodă. Este turnată din fier și are greutatea după documentele vremii de 3328 ocale (în Moldova, ocaua avea 1,291 kg.). Este realizată după planul inginerului hidraulic Mihailiuc Hodociu și, s-a lucrat în localitatea Blanska (Moravia). În prezent nu este în funcțiune. În curtea mitropoliei este un Palat mitropolitan, zidit în anul 1797
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cel Mare și Sfânt a Mitropoliei, în mijlocul unui frumos spațiu verde, se află o cișmea monumentală, în stil gotic, ridicată de domnitorul Alexandru Ghica Vodă. Este turnată din fier și are greutatea după documentele vremii de 3328 ocale (în Moldova, ocaua avea 1,291 kg.). Este realizată după planul inginerului hidraulic Mihailiuc Hodociu și, s-a lucrat în localitatea Blanska (Moravia). În prezent nu este în funcțiune. În curtea mitropoliei este un Palat mitropolitan, zidit în anul 1797 de către mitropolitul Iacob
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
primăriei. Hănești Mai multe proiecte au fost implementate, însă contribuția comunități a fost minoră. Traian Vuia Un proiect comun este menționat de către toți interlocutorii. Este vorba despre asigurarea alimentării cu apă curentă (satul încă folosește puțuri), care a generat dezbateri ocale intense. Majoritatea s-a opus însă implementării proiectul, astfel că acesta a s-a sistat înainte de a începe. Ațintiș Mai multe aplicații nefinalizate și câteva reușite, toate vizând infrastructura. Comunitatea locală a fost însă puțin sau chiar deloc implicată. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fabricile de fier ale acestor țări. Din zone mai apropiate, cita disponibilitățile metalifere ale subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră potrivit informaților sale în anul 1840, "o producție de 12.000 cântare (sau 528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apropiate, cita disponibilitățile metalifere ale subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră potrivit informaților sale în anul 1840, "o producție de 12.000 cântare (sau 528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră potrivit informaților sale în anul 1840, "o producție de 12.000 cântare (sau 528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în materie ("deși sunt sărace de păduri, totuși au multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru fabricarea acesteia era nevoie doar de trei căldări mari de fontă, 24 de căzi de lemn pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru fabricarea acesteia era nevoie doar de trei căldări mari de fontă, 24 de căzi de lemn pentru leșie și un cuptor simplu de calcinat. Potasa astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru fabricarea acesteia era nevoie doar de trei căldări mari de fontă, 24 de căzi de lemn pentru leșie și un cuptor simplu de calcinat. Potasa astfel obținută în cantități mari putea asigura fabricarea sticlei, de care țara avea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un debit la vărsare de 75,5 măsuri 26, socotite la o oca și trei litre pe minut, sau 189.360 oca în 24 de ore. Abia la 28 septembrie același an era îndreptățit să declare finalizarea lucrărilor între cele două cote, cerând Epitropiei să numească o comisie de recepție. Comparându-l cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un debit la vărsare de 75,5 măsuri 26, socotite la o oca și trei litre pe minut, sau 189.360 oca în 24 de ore. Abia la 28 septembrie același an era îndreptățit să declare finalizarea lucrărilor între cele două cote, cerând Epitropiei să numească o comisie de recepție. Comparându-l cu cel anterior, executat din oale și care costase peste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ferdinand Hutin; că aprovizionarea cu materie primă era preferată a se efectua iarna, când transporturile beneficiau de oarecari facilități; că, "după rânduiala altor fabrici", capacitatea de lucru a cuptorului era estimată la o producție lunară de circa 35-40.000 de ocale de "fier vărsat" sau fontă și că cheltuielile de producție pentru aceeași durată s-ar fi ridicat la suma de 12.000 lei. În sfârșit, prin acel document, Departamentul era informat că fabrica de șmelți, "adică de unde, mai întâi, esă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scump de la erariile împărătești". Or, acel sortiment de "ceaun vărsat" era și cel mai solicitat nu numai pe piața Moldovei, dar și în Valahia și Turcia, fiind importat până atunci, îndeosebi, din Siberia, în cantități de sute de mii de ocale. Încât, bogăția și calitatea deosebită a minereului de la Vaduri, permițând producerea încă din primul an a celui mai căutat sortiment de fier ("ceaun vărsat") importat masiv până atunci din străinătate, prefigura încă din start "un venit însemnat și sigur", care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
navigația cu motor pe același râu19, el recomanda utilizarea, după model transilvănean, a dubaselor de sare, trase de remorchere, pe ruta Adjud Galați. Pe o astfel de dubasă, cu numai trei oameni, se puteau transporta între 30 și 44 de ocale de sare, iar un remorcher, ușor de procurat în străinătate și având o putere de 18 cai, "putea duce în gios la Galați și iarăși înapoi la Adgiud 5 până la 8 dubase de sare". Coroborând necesitățile cu posibilitățile, inițiatorul conchidea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
5 până la 8 dubase de sare". Coroborând necesitățile cu posibilitățile, inițiatorul conchidea că, "prin mijlocirea a două asemenea remorchere și 10 până la 15 dubase de sare, s-ar putea transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezent, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care mijloc, miile de cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat: greutatea unei încărcături era incomparabil sporită, pe un singur șlep putându-se încărca 100 până la 150 de mii de ocale; viteza de deplasare era mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și de administrare a navigației, comparabil mai mic. În plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietarul de moșie, de starea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
doar avantajele invocate de inginerul montanist în favoarea utilizării "plutitoarei întinderi a râului Siret" pentru transportul cărbunilor către portul dunărean. Drept repere pentru reușită, invoca mai multe caiace, care transportaseră pe Siret, de la Nămoloasa până la Galați, câte 200 chile (48.000 ocale)24 păpușoi fiecare. Or, acele caiace din spusele "plutașilor experți" puteau urca în amonte "până la Domnești, ca trei stații de poștă în gios de Comănești, sau și mai cu folos, să se remorcheze dacă podurile Siretului s-ar face trecătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
obișnuite pentru transportul cărbunilor spre Galați, pornind de la Domnești ("în gios de gura râului Trotuș"), unde putea fi amenajată o magazie-depozit în acest scop și de unde orice plută, cu numai doi vâslași, putea încărca și duce în port 4.400 ocale. Comparativ cu situația anterioară ce-i fusese relatată, când transportul cu carul al cărbunilor de la Comănești până la Galați nu îngăduia decât preluarea unei cantități infime de 100 ocale pentru fiecare atelaj, la preț ridicat și cu riscurile aferente impuse de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu numai doi vâslași, putea încărca și duce în port 4.400 ocale. Comparativ cu situația anterioară ce-i fusese relatată, când transportul cu carul al cărbunilor de la Comănești până la Galați nu îngăduia decât preluarea unei cantități infime de 100 ocale pentru fiecare atelaj, la preț ridicat și cu riscurile aferente impuse de starea vremii, a drumurilor și de voința stăpânilor, linia fluvială și utilizarea plutelor obișnuite, dacă nu și a ambarcațiunilor mai noi, se înfățișa ca mult superioară. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]