1,044 matches
-
Și-o pipiță-ntr-un Hyundai Ce se scarpină-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula barbară, Doar eu cuc, sus pe balcon, Îmi fac singur de ocară Că nu sunt cu lumea-n ton ... pierde vară. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Vară toridă / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
marea lor virtute, / De urma-nlăcrimată, de faptele făcute, / Că nu suntem în stare, în viața ce-o trăim, / Din spuza ce-au lăsat-o să naștem nou destin. // Ni s-a-nmuiat mândria, iar dragostea de țară / E vorbă mincinoasă, făcută de ocară, / Robitu-ne-au străinii, nu-n lupte și-n războaie, / Ci fluturând himere ce mintea o-nconvoaie”. Filonul eminescian este evident în poemele protestatare. Autorul îndeamnă în același poem, la revalorificarea istoriei și la prețuirea ei, ca măsură a demnității noastre: „Avem în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
ei nevoie să-i știe de icoane, / Să ia din a lor fapte mărire și putere / Să-mi crească fala țării ca banul din avere. // S-a subțiat virtutea și dragostea de țară, / Ajunse-s ca să-mi fie cuvinte de ocară, / Azi nimeni nu mai moare să facă țării vrere, / Că slabă-i cea voință, ca mâna de femeie. De-aceea, lasă-i, Doamne, aminte să ne-aducă, / Că-n lumea lor și-a noastră îngloriați sunt încă, / Că fără ei
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
-te de la noi”, așa I-a spus Mulțimea înfricoșată lui Iisus, Cel vindecat de demoni îL ruga: „ Rămâi cu mine, Doamne, nu pleca!” Și astăzi înțeleptul e la fel, Cei neputincioși lovesc în el Cu pietre și cu vorbe de ocară, Goi la suflet, plini pe dinafară De poleiala vremii trecătoare, Lumina lor nu vine de la soare, Nici adevărul dinspre Dumnezeu, În întuneric șerpuind mereu Ei poartă în priviri atâta zgură Și aerul din piept e plin de ură! Fiul meu
DU-TE DE LA NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348729_a_350058]
-
șchioape Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă s-apară Satisfăcuți din plin pentru așa belșug; Au dus destul o viață prea amară. Aș vrea să cred că totul e normal În mediul nostru
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ȚARA MEA, A CÂTA OARĂ?... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului țara mea, a câta oară îi vei primeni pe hoți?! că și ăștia, de ocară, or să mi te facă toți! păstor n-ai avut la oi, nici mămuci și nici tătuci. căruța plină cu nevoi ruginește pe chituci... țară, nu mai ai nici stemă! un sobor de mafioți ne-au lipit o anatemă, de
ȚARA MEA, A CÂTA OARĂ?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349395_a_350724]
-
Umil, răspunsurile toate / Și copleșit de resemnare,/ O să le cântăr c-o părere/ Când clipa cade-amețitoare/ În goluri pline de tăcere.../ Să-mi fie pâinea, ca și trupul, / Aceeași zilnică povară,/ Asupra mea să cadă crima/ Și vorba plină de ocară...”( Umilință) - cu speranța izbăvirii de păcatul primordial, cu nestăvilita dorință de a regăsi liniștea într-un “repaos” universal. “Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă/Pe aur cărat cu sârg în morminte,/ Încă-i mai dăm lui Socrate otravă/Urlându
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini c-o să piardă Pacea, liniștea plenară... Ci cu cei ce o îngardă Și-o asmut, la noi să sară Cu-a dihoniei petardă: Bozgorimea ordinară, Șleahta de șovini, retardă...!
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
cadențe pesimiste Ploi haine-ți spală fața Cu stropi mari și reci ca gheața. Și cum treci așa trufașă, Năzuroasă, pătimașă, Furișați, fugim în case De privirile-ți cețoase Că de ne găsești pe-afară Nu scăpăm de-a ta ocară. Te reverși și faci dezastre Printre suflete sihastre Țeși perfid, meticuloasă, Pânzătură de angoasă O întinzi și lași amprente Pe nestinse sentimente. Cu parfum de mere coapte Ne tot porți spre miazănoapte Și-amăgiți de primăvară Se duc anii... ca
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
tata e-un bujor udat de ploi, se visează tot la ei acasă, înotând prin zloată și noroi. grâul lor a dat în pârgă iară, de s-a copt cine-l mai freacă-n palmă, ca să nu se facă de ocară, tata trage-n gând câte-o sudalmă. astăzi în odaia lor cea goală, doar tăcerile mai sunt prezente și-un tăcine-n tindă într-o oală a rămas un „dolce fariente”. în odaia lor rămasă goală, câteva portrete pe perete și
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
Cruce, chiar acești doi tâlhari au fost răstigniți alături de Iisus Hristos, Dismas la dreapta, iar Gestas la stânga Crucii Lui. Fiind răstignit, Dismas s-a căit pentru viața păcătoasă pe care a dus-o și l-a mustrat pe Gestas pentru ocările ce le aducea acela Domnului: «Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești în aceeași osândă? Și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă nu a făcut nici un rău». Și, după cum știm, Dismas a
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
numai că al tatălui meu era natural, fără să fie stropit cu chimicale, un vin ecologic cum s-ar zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dușmănie, Cu pietre dă în tine tătucul tău bolund! Bastarzi îți sunt feciorii, căci tații nu-s în acte, În aburii beției, în draci te-au profanat! Te-au părăsit în scârbă, cu sânii plini de lapte, Și vorbe de ocară ți-aruncă din palat. Rușine li-i cu tine, că ți-ai pierdut averea, Din zestrea ta curată, mușcând cât au putut, În paradis duc viața și vesnic au puterea, Iar banii de salarii, îi toacă la barbut! Bătrână ești
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
cucernici, Cristosul mamii voastre de nemernici. Scuipați-vă-ntre voi cum se cuvine și-apoi convingeți-vă că e bine. C-ați luat o țară de mai mare dragul și i-ați distrus averile și steagul. S-ajungem colonia de ocară care-și va cere scuze în maghiară. Și, prin complicități cu demoni aprigi, ați desființat uzine , câmpuri , fabrici. Și, prin vânzări de țară infernale, ați omorât cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcă, răspundeți cu un greu
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
al doilea război mondial. Tinerele căsătorite mergeau la tîrg la Hălmagiu „cu sărutatul” și sărutau bărbați din familie, dar și necunoscuți. După acest gest public femeile cereau și primeau bani de la cei sărutați. A fi refuzate era cea mai mare ocară. După Stelian Dumistrăcel (vezi amănunte în Expresii românești, edit. Institutul European, 1997) este vorba de o posibilă urmă sublimată a ritualului de „prostituție sacră” practicat în vechime în Asia Mică și în zona Mediteranei. Obiceiul e descris și de Liviu
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
sigur, istoria cu voi. Iar voi, clevetitorii, pe screen sau cu condeie, Ce-ați tot suflat în foc, când ei v-au dat scânteie, Treziți-vă, e timpul, cu toți, această tară, S-o scoatem din rușine, din ură și ocară... Referință Bibliografică: E timpul să plecați ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
de demult, singură la părinți, o alintată, se ridica în trup doar până la coatele lui, căci el era un zdrahon de bărbat. Și cum pământ a căpătat dar dăscălia lui nu-i prea lăsa timp să-l lucreze, primea mereu ocările nevestei, care nu mai prididea să țină gospodăria după ambițiile neamului său înstărit. Nu-i pria deloc asta dascălului bisericesc. Dar fiind mai mult plecat cu popa pe la treburile cele duhovnicești, găsi în asta leac supărării lui de-o viață
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
cum greul devine tot mai greu. Voi îi ostracizați, pe cei buni și-nțelepți Sau care nu acceptă să vă devină adepți. Să fie acest popor doar vită de povară În care dai cu biciul și-o faci și de ocară? Voi oare nu vă temeți c-o să plătiți odată? Doar știți că-n lume toate au plată și răsplată. Și-n gaură de șarpe de-ar fi să vă băgați, Voi chiar prin pruncii voștri socoată o să dați! ------------------------------------------------------------- Ion IANCU
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
lipsi țigara mea, în zilele ce vor urma și cel mai mult.... la o cafea TREC ÎNVINȘII Priviți! Trec învinșii, cu sulița-n coaste, cu lanț ala picioare, căci ei sunt învinșii. În urmă-le, toți pot să-și strige ocara, să scuipe, s-arunce cu pietre, de vor căci ei sunt învinșii Cu umeri plecați, cu rușinea-n obraz. Dar vai! Nu uitați când huliți, când strigați: că dânșii sunt numai învinșii de azi! -------------------------------- Madeleine DAVIDSOHN Haifa, Israel 7 martie
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
vrea să treacă drept cântăreț, artist, ar cânta fals, s-ar face de rușine tocmai prin faptul că greșește acolo unde pretinde că este cunoscător, tot așa un Filosof care greșește în felul său de viață se poate face de ocară atunci când se poticnește în rolul său de Învățător, pretinzând a cunoaște Știința Vieții. Autorul volumului Arta de a trăi - Dialoguri cu trecutul, Ovidiu Cătălin Caraiman ne arată că filosofia este medicina sufletului și ne arată modalitatea de cunoaștere a sufletului
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
SUNT CĂ SUNT ROMÂN Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 726 din 26 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mândru sunt că sunt român Și român mândru rămân Chiar de nu mai sunt stăpân În nefericita-mi țară Tăvălită în ocară Înăuntru și afară, Jefuită, dezmembrată, Mărunțită, demontată Și vândută la bucată... Mândru sunt că sunt român, Dar de spaimă scuip în sân, Bat în lemn, mă rog, îngân Bocete de tristă teamă Că vom trece pe la vamă Fiu cu fiu
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
nume bun, Cînd pe ascuns la vre-o-aventură, Vă bălăciți peste măsură, Cu cea stricată, sunteti corp comun. Nu proiectați copii-ntr-o doară, Și-apoi fugiți scăpînd de ei. Căci veți plăti în viață dara,, Nu veti scăpa nicicum de-ocară, De-ați hotărît să fiți misei. Vă jur bărbați pe-orice chemare, Să fiți cinstiți și cu respect. Căci dragostea e-o-ncununare. Respectul și cu adorare. Și-abia la urmă adaugi sex. Vă jur bărbați pe orice floare, Să fiți cinstiți
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
nume bun,Cînd pe ascuns la vre-o-aventură,Vă bălăciți peste măsură,Cu cea stricată, sunteti corp comun.Nu proiectați copii-ntr-o doară,Și-apoi fugiți scăpînd de ei.Căci veți plăti în viață dara,,Nu veți scăpa nicicum de-ocară,De-ați hotărît să fiți mișei.Vă jur bărbați pe-orice chemare,Să fiți cinstiți și cu respect.Căci dragostea e-o-ncununare.Respectul și cu adorare. Și-abia la urmă adaugi sex.Vă jur bărbați pe orice floare,Să fiți cinstiți
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
1262 din 15 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ne-am dus la vot cu inima deschisă, Crezându-vă cuvântul mincinos, Dar azi, speranța noastră este stinsă, Căci ne-ați vândut, ca Iuda, pe Hristos. Doar voi făcut-ați țara de ocară! Și i-ați vândut pământul roditor, Ce-n sânge a fost scăldat el ,odinioară... Și mult slăvit,în doinele de dor. Acoperiți mizerile meschine Ce-a voastre „beizadele”,le comit, Și ipocriți și fără de rușine, Ne puneți biruri grele pe
SĂ FIŢI BLESTEMAŢI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365442_a_366771]
-
numai că al tatălui meu era natural, fără să fie stropit cu chimicale, un vin ecologic cum s-ar zice în zilele noastre. Când primarul venea cu șareta acasă, Cezar se oprea cu el direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]