285 matches
-
subțire, situat postero-superior înapoia găurii occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură lambdoidă ("Sutura lambdoidea") și este porțiunea declivă a calvariei. Osul occipital are patru margini: două superioare (lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia procesului jugular (marginea mastoidiană) și alta situată înaintea procesului jugular.
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
segmentul cel mai mobil al coloanei vertebrale. Comportă mișcări precum flexie, extensie, rotație și latero-flexie, dar și glisări anteroposterioare ale vertebrelor unele față de altele. Coloana suportă craniul care cântărește aprox. 3 kg. C1 (atlasul) suportă craniul prin intermediul celor 2 condili occipitali ai craniului ce se articulează cu cele 2 suprafețe articulare concave de pe partea superioară a celor 2 mase laterale. C1 nu are corp vertebral ci 2 arcuri osoase, anterior și posterior. Articulația C1-C2 este sediul principal al mișcărilor de rotație
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului, unde se află fontanela mastoidiană la nou-născut. Unghiul postero-superior sau occipital ("Angulus occipitalis") este rotunjit, situat pe lambda care este punctul de întâlnire a suturii sagitale și lambdoide; aici se află fontanela posterioară la nou-născut.
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
și are trei porțiuni: șanțul sinusului sigmoidian al osului parietal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis parietalis") de pe fața internă a unghiului mastoidian al osului parietal, fiind aici o continuare a capătului lateral al șanțului sinusului transvers ("Sulcus sinus transversi") de pe osul occipital; apoi se continue anterior cu șanțul sinusului sigmoidian al osului temporal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis temporalis") de pe fața internă a mastoidei osului temporal, unde se curbează inferior și medial și trece în șanțul sinusului sigmoidian al osului occipital ("Sulcus sinus
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
de pe osul occipital; apoi se continue anterior cu șanțul sinusului sigmoidian al osului temporal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis temporalis") de pe fața internă a mastoidei osului temporal, unde se curbează inferior și medial și trece în șanțul sinusului sigmoidian al osului occipital ("Sulcus sinus sigmoidei ossis occipitalis") de pe partea laterală a scuamei occipitalului, unde se termină în dreptul găurii jugulare ("Fossa jugularis"). Conține sinusul sigmoid ("Sinus sigmoideus").
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
sau linia curbă occipitală supremă ("Linea nuchalis suprema", "Linea nuchae suprema") este o elevație liniară inconstantă aflată pe fața exocraniană a solzului osului occipital, deasupra liniei nuchale superioare, fiind paralelă cu ea. Pe porțiunea laterală a liniei nuchale supreme se inserează porțiunea occipitală a
Linia nuchală supremă () [Corola-website/Science/325388_a_326717]
-
sau linia curbă occipitală supremă ("Linea nuchalis suprema", "Linea nuchae suprema") este o elevație liniară inconstantă aflată pe fața exocraniană a solzului osului occipital, deasupra liniei nuchale superioare, fiind paralelă cu ea. Pe porțiunea laterală a liniei nuchale supreme se inserează porțiunea occipitală a mușchiului occipitofrontal ("Musculus occipitofrontalis") și pe porțiunea medială se inserează aponevroză epicraniană ("Galea aponeurotica"). Liniile nuchale Victor Papilian. Anatomia omului
Linia nuchală supremă () [Corola-website/Science/325388_a_326717]
-
curbă occipitală supremă ("Linea nuchalis suprema", "Linea nuchae suprema") este o elevație liniară inconstantă aflată pe fața exocraniană a solzului osului occipital, deasupra liniei nuchale superioare, fiind paralelă cu ea. Pe porțiunea laterală a liniei nuchale supreme se inserează porțiunea occipitală a mușchiului occipitofrontal ("Musculus occipitofrontalis") și pe porțiunea medială se inserează aponevroză epicraniană ("Galea aponeurotica"). Liniile nuchale Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Linia nuchală supremă () [Corola-website/Science/325388_a_326717]
-
("Eminentia cruciformis") este o eminența în formă de cruce ce se află pe fața endocraniană a solzului osului occipital formată lateral de șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi"), inferior de creasta occipitală internă ("Crista occipitalis interna") și superior de șanțul sinusului sagital superior ("Sulcus sinus sagittalis superioris"), în centrul acestei eminențe se află protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna
Eminența cruciformă () [Corola-website/Science/325393_a_326722]
-
("Eminentia cruciformis") este o eminența în formă de cruce ce se află pe fața endocraniană a solzului osului occipital formată lateral de șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi"), inferior de creasta occipitală internă ("Crista occipitalis interna") și superior de șanțul sinusului sagital superior ("Sulcus sinus sagittalis superioris"), în centrul acestei eminențe se află protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna"). Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Eminența cruciformă () [Corola-website/Science/325393_a_326722]
-
endocraniană a solzului osului occipital formată lateral de șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi"), inferior de creasta occipitală internă ("Crista occipitalis interna") și superior de șanțul sinusului sagital superior ("Sulcus sinus sagittalis superioris"), în centrul acestei eminențe se află protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna"). Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII-a. 2006
Eminența cruciformă () [Corola-website/Science/325393_a_326722]
-
Șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi") sunt două șanțuri largi pe fața endocraniană a solzului osului occipital, situate orizontal și care se îndreaptă lateral și anterior de la protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna") spre oasele parietale unde se continuă cu șanțurile sinusului sigmoidian ("Sulcus sinus sigmoidei"). În aceste șanțuri se află sinusul transvers ("Sinus transversus"). Pe marginile
Șanțul sinusului transvers () [Corola-website/Science/325395_a_326724]
-
Șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi") sunt două șanțuri largi pe fața endocraniană a solzului osului occipital, situate orizontal și care se îndreaptă lateral și anterior de la protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna") spre oasele parietale unde se continuă cu șanțurile sinusului sigmoidian ("Sulcus sinus sigmoidei"). În aceste șanțuri se află sinusul transvers ("Sinus transversus"). Pe marginile acestor șanțuri se fixează cortul cerebelului ("Tentorium cerebelli"). Șanțul din dreapta este de
Șanțul sinusului transvers () [Corola-website/Science/325395_a_326724]
-
Processus intrajugularis ossis temporalis") este o spină osoasă pe marginea posterioară a stâncii osului temporal, care se desprinde de pe marginea incizurii jugulare a osului temporal ("Incisura jugularis ossis temporalis") și care împreună cu o spină omoloagă de pe porțiunea laterală a osului occipital - procesul intrajugular al osului occipital ("Processus intrajugularis ossis occipitalis") - împarte gaura jugulară în două porțiuni: anterioară și posterioară.
Procesul intrajugular al osului temporal () [Corola-website/Science/325440_a_326769]
-
o spină osoasă pe marginea posterioară a stâncii osului temporal, care se desprinde de pe marginea incizurii jugulare a osului temporal ("Incisura jugularis ossis temporalis") și care împreună cu o spină omoloagă de pe porțiunea laterală a osului occipital - procesul intrajugular al osului occipital ("Processus intrajugularis ossis occipitalis") - împarte gaura jugulară în două porțiuni: anterioară și posterioară.
Procesul intrajugular al osului temporal () [Corola-website/Science/325440_a_326769]
-
Fissura parietooccipitalis"), șanțul occipitoparietal, scizura perpendiculară internă, fisura perpendiculară internă, este o fisură (șanț) foarte profundă, orientată aproape vertical, pe fața medială a fiecărei emisfere cerebrale, care marchează limita dintre precuneus aflat în lobul parietal și cuneus aflat în lobul occipital, și delimitează lobul parietal de lobul occipital; partea sa inferioară se curbează anterior înainte și fuzionează cu extensia anterioară a șanțului calcarin ("Sulcus calcarinus"). (scizura perpendiculară internă) este paralel cu scizura perpendiculară externă a lui Gratiolet, care este o continuare
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
fisura perpendiculară internă, este o fisură (șanț) foarte profundă, orientată aproape vertical, pe fața medială a fiecărei emisfere cerebrale, care marchează limita dintre precuneus aflat în lobul parietal și cuneus aflat în lobul occipital, și delimitează lobul parietal de lobul occipital; partea sa inferioară se curbează anterior înainte și fuzionează cu extensia anterioară a șanțului calcarin ("Sulcus calcarinus"). (scizura perpendiculară internă) este paralel cu scizura perpendiculară externă a lui Gratiolet, care este o continuare pe fața laterală a emisferei a șanțului
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
fuzionează cu extensia anterioară a șanțului calcarin ("Sulcus calcarinus"). (scizura perpendiculară internă) este paralel cu scizura perpendiculară externă a lui Gratiolet, care este o continuare pe fața laterală a emisferei a șanțului parietooccipital. Șanțul parietooccipital formează limita anterioară a lobului occipital și separă pe fața internă a emisferei cuneusul de precuneus. Șanțul parietooccipital coboară de la marginea superioară a emisferului cerebral sub un unghi care este foarte aproape de un unghi drept, se îndreaptă oblic în jos și înainte pe fața internă a
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
creierului la nivelul marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (numită și arcul parietooccipital). Prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (arcul parietooccipital) se află la extremitatea superioară a șanțului parietooccipital și unește lobul occipital cu lobulul parietal superior.
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
de extremitatea anterioară a lobului frontal de o distanță medie de 111 milimetri (cu variații de 95-125); extremitatea sa inferioară este separată de numai 71 milimetri (cu variații de 64-82). Extremitatea sa superioară este separată de extremitatea posterioară a lobului occipital de o distanță medie de 49 de milimetri (cu variații de 35-60); această distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]