469 matches
-
192); la 2 decembrie 1705, „Popa Alexandru sân Popa renți dăruiește domniei sale Ion Palade, marele visternic, o parte de moșie din Pungești de la Racova, ținutul Tutovei”...(p. 193) La 5 mai 1587 un călugăr, Ioanidie, închină „Mitropoliei de Roman” o ocină și o moșie de sat din Pungești, pe Racova, pentru 320 de zloți, bani cu care se cumpără veșminte preoților mitropoliei. Și vânzările erau doar la începutul începuturilor, nu numai la Pungești, ci și la Lucești, Coșești, Toporăști, Stângaci... - Am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s mai sus zise la svânta mănăstire (DÎ.1599: XXX) d. Cu cuvinte are a întreba dereptulu județu de lucrure (CC2.1581: 37) e. glăsi evreiascalimbă (CV.1563-83: 18v) (17) a. împrejurul acestor oameni buni (DÎ.1597-600: XVI) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lucrure (CC2.1581: 37) e. glăsi evreiascalimbă (CV.1563-83: 18v) (17) a. împrejurul acestor oameni buni (DÎ.1597-600: XVI) b. Cine iaste acela om ce zise ție (CC1.1567: 18r) (18) a. cum am vândut eu a mea parte de ocină (DÎ.1581: LXI) b. ale aceștii țări lucruri și fapte (CIst.1700-50: 6r) Cel de-al doilea tipar este reprezentat de "articolul hotărât inferior" (identificat și descris în Cornilescu și Nicolae 2011a) (19)-(20). Astfel, articolul nu se realizează ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii în țară și au trimis oștile să prade bejeniile în Codrul Iașilor”. Să revenim totuși la Plopii fără soț, în fața cărora este așezat bustul lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Miron Barnovschi în 1629, pentru că la 11 noiembrie 1628 el a făcut un act în care spune: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...Iată a venit înaintea domniei mele...sluga domniei mele, Dima călăraș de Țarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avuto...călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
precizează: „am dat cartea domnia mea rugătorului nostru, lui Lazăr, egumen de la sfânta mănăstire Moldovița și a tot soborul de acolo ca să fie volnici și puternici cu cartea domniei mele a-și ținea și a-și apăra a lor dreaptă ocină și moșie niște curățituri ce easte la sat la Vamă unde este satul sfintei mănă stiri care moșie la iaște lor danie de la răposatul Alexandru Vodă cu uric de danie (documentul acela fals!!- n.a.) iar vecinii mănăstirii de acolo de la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Prin actul domnesc din 12 ianuarie 1620 se preciza printre altele: acest sat mai sus-zis Mlinăuți care este în ținutul Dorohoiului cu iazuri și cu mori și cu bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și dedină. Am dat mai sus cele trei citate pentru a putea argumenta că iazurile aveau un rol dublu: serveau ca acumulări de apă care punea în mișcare roțile morilor și apoi serveau și pentru creșterea și înmulțirea peștilor. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători și apărători ai ocinei străbune. Se cuvine să amintim aici pe Ion Moghilă (Movilă) cu oamenii săi și eroismul lor după cum putem citi în romanul istoric Testamentul a lui Neagoe Manole. Un alt aspect care dovedește eroismul hudeștenilor este acela că în urma bătăliei de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care le au de împărțeală cu frații și rudele lor, dând și scrisori vechi în mâna lui Vartolomei arhimandritul. într-un uric datat mai 1594 de către Aron vodă, domnul Moldovei se arată că „egumenul mănăstirii Moldovița împreună cu călugării au vândut ocina mănăstirească din privilegiul de danie a mănăstirii de la Petru voievod un sat anume Mlenăuți și cu loc pentru iaz și moară care au fost date mănăstirii Moldovița de Ștefan Tolocico și de la Anușca pentru pomenirea lor și a fiicei lor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
procesului. Ca urmare, în 1620 Gaspar voievod, domnul Moldovei îl întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca proprietar al satului Mlenăuți cu iazurile și moșiile și bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de către Alexandru Lăpușneanu la data de 20 aprilie 1554 (7072) „...pe acest adevărat boier credincios al nostru Ion Moghilă logofăt lam miluit cu mila noastră deosebită, i-am dat și i-am întărit de la noi în țara noastră în Moldova, ocinile și dedinile lui drepte din privilegiile lui drepte pe care le-au avut bunicii lui de moștenire și de vislujenie și de cumpărătură pe care și le-a cumpărat el singur prin urice și drese de la Ștefan Voievod cel Bătrân
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici și din partea lui Petru Hudioviciu. O altă atestare documentară rezultă dintr-un ipisoc din anul 1562, prin care Iancu Sasul voievod a întărit boierilor Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce se numesc Baranca, cu bălți de pește pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu care se zdrobește partea lemnoasă a cânepii, când începe melițatul. Metrică - registru de stare civilă. Moloșag vreme călduță. Nevolnic neputincios,incapabil, nevoiaș, neajutorat. Nojiță - fiecare din găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nord-vest, la nici un km distanță. O altă confuzie a fost cu satul Făuroane (sau Făurești, Fărăoane) într-un act din anul 1502, semnat de domnitorul Ștefan cel Mare, în care se certifică faptul "că sluga noastră Mircea Ezereanu... a vândut ocina sa ... din satul de pe Tutova, anume Făurești, unde a fost Stanco ... de la gura gârlei (n.p. se referă la pârâul Iezer, unde mai târziu a apărut satul Gura Iezerului) ... la movila lui Puiu" (n.p.de unde vine și numele satului, și, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În cursul superior, în profil transversal, valea e formată din două văi îmbucate una într-alta : a) valea veche cu forme de maturitate - vârsta ciclul - IV, b) valea tânără. Astfel se prezintă de la izvoare (cele două pâraie care o formează Ocina și Târsa). Nivelele Proviței în localitatea Provița (arie depresionară): - t4 :10m - nivel inferior ce începe de la Fricoasa, se desprinde din talveg la o ruptură de pantă. - t3 : 60m - ca și t4, este convergent spre amunte, unde se pierde în talveg
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei Zoe Brâncoveanu. Punctul „La Mesteceni” forma hotarul dintre cele trei moșii: Provița, Poiana, Breaza. - spre nord - vest era moșia Bezdead. Vf. Sultanu era locul de întâlnire a trei moșii: Provița, Ocina și Bezdead. - spre vest și sud - vest erau moșiile Valea Lungă și Cătunu, ambele în proprietatea logofătului Grigore Cantacuzino. Moșia Cătunu se întindea și pe o parte din teritoriul actual al comunei Provița de Jos. Moșia Provița se întindea pe teritoriul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aceea acel sat de mai sus scris anume Broștenii, cu tot venitul și cu tot hotarul lui cât este mai aua scris precum s-au hotărât și s-au pus și semne ca să fie și de la domnie me(aă driaptă ocină și moșie și danie și miluire și uric de întăritură părintelui și rugătoriului domni(eăi mele de mai sus scris Mitrofan, Episcopul de Huși, și cu toate veniturile sale nerușâtă nici odânăoară în veci și altul să nu mai amestece
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au rămas înainte(aă noastră și din toată lege(aă țării pentru căci s-au aflat cu adevărat cum că ei n-au nici o triabă cu ace(aă bucată de loc din jos de Vale(aă Popii, că este driaptă ocină și moșia și danie de la răposații domni ce-au fost mai (îănaintea noastră. Deci părintele și rugătoriul nostru sfinție sa kir Ghedeon Episcopul Hușilor, el s-au îndreptat și s-au pus ferâe 24 zloț(iă în visteria domniei mele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Huș(i) satul acela în semne, ce să cheamă Broștenii, ace(aă bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul, ca să fii și de la domnie me(a) driaptă ocină și moșii și miluire și uric și întăritură, cu tot venitul neclătint, în veci. Iar după a noastră viață și domnie pre cine va alegi D(uămnezeu să fie D(oămnu în țara noastră Moldova, să aibă a da și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huș(iă satul acela în semne ce să chiamă Broștenii, cu acea bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul, din vin, și din pâ(iăne, și din tot venitul, ca să-i fie și de la domnie me(aă driaptă ocină și moșie și miluire și uric și întăritură, cu tot venitul neclă(nătit în veci. Iar după a noastră viață și d(oămnie, pre cine va alege D(uămnezeu să fie domn în țara noastră a Moldavei ca să aibă a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huș(iă satul acela în semne ce să cheamă Broștenii, cu ace(aă bucată de hotar și cu venitul a tot hotarul, din vin și din pâ(iăne și din tot venitul, ca să fie și de la domnie me(aă driaptă ocină și moșie și miluire și uric și întăritură cu tot venitul neclă(nătit în veci. Iară după a noastră viață și domnie pre cine va alegi D(u)mnezeu să fie d(oămn în țara noastră Moldova, să aibă a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
boala aceasta vorbesc cronicarii din secl. al XVIII, ceia ce arată că nu putem da Începuturile acestei boale la noi, pe la 1400, și că doar Ivan Frenciuc nu putea fi altul decât Ivan Francisc, un străin, oștean polon, Împământenit cu ocini la noi de vechii voevozi ai țării. / Orice altă tulpină nu e de căutat; așa nu punem În legătură numele Frenciuc cu tulpina frant, fripon, rusé, scha’k, francic, friponneau; potlogar Întrucât nu vedem legătură Între un vechi boer la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
martor În zapisul de vânzare din 15 octombrie 1642, prin care Gligore Țapul și frații săi vând părțile lor din Drăgușeni. La 4 octombrie 1643 Andronic din Frenciugi și Vasile, feciorul Rusoi, vând lui Andoca și Măricuța a lor dreaptă ocină și moșie ce se va alege partea părintească din Drăgușeni cu tot venitul. Istratie, Olentie și Gligorie cu soția sa Chelsie din Frenciugi vând la 10 aprilie 1649 a lor lui Andoca cu șapte lei și jumătate. Printre martori se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu , care și-au vândut a treia parte de sat din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, act Întărit de domn. Frații Bejan, Ionașco, Ileana, Gavril, feciorii lui Andronic din Frenciuci dau zapis de mărturie la 20 august 1657 pentru ocina din Căucești, vândută cu știrea lor de Bejan pitarului Andoca , printre martorii de la tocmeală găsinduse și Rango din Frenciuci. Marele vistiernic Solomon cumpără la 1 octombrie 1657 de la Ionașco, fiul lui Andronic Piciorag din Frenciuci a sa din satul Frenciuci
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Răcătău, Putna. Postelnicul Neculai Bucium vinde de veci la 20 mai 1753 Zapisul este eliminat din cercetările de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul de 400 sute de lei. Vânzătorul și-a oprit pentru sine două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]