3,917 matches
-
de vorbă... Strașnic om, căpitanul cela. Se vede treaba că o mâncat pâine de tranșeu - a apreciat Petrache atitudinea căpitanului de la comisariat. Cred că ai băgat de seamă ce înseamnă sluga rușilor. Dacă era după majurul cela burduhos, mă mânca ocna. Când a auzit că-s evadat, parcă l-o văzut pe satana... O pus mâna pe telefon, iar pe mine m-o dat afară din birou... Și iar m-o chemat. M-o descusut din nou, ce și cum... Până la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
spune-mi despre tine. Să nu crezi, dragule, că aiștia depun prea mare efort să-ți pună în cârcă tot felul de crime... Nuu! Le au gata fabricate și numai ți le lipesc de frunte și una-două te trezești la ocnă... Eu am săvârșit marea crimă de a instrui și comanda în luptă - împotriva glorioasei Armate Roșii - batalionul de rezerviști din care ai făcut și tu parte... De ce m-am dat drept sergent când am fost luat prizonier? Nu mai spun
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pus laba pe el. A furat cât a putut, fură ceia ca-n codru, au prins-o, au vrut s-o bage în pușcărie, dar și de asta a scăpat, a scăpat că-i frumoasă, că de era una slută, ocna o mânca, acolo îi putrezeau oasele, așa-mi mâncă mie sufletul, că m-aș duce în lume la soru-mea... Stă la țară lângă Târgoviște, în casa părintească, zice soru-mea: hai Ană și-ți du bătrânețile aici, destul ai robit în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
concurs al mass-media, ar deschide lacătul bunăstării, cu condiția că, pentru a trăi bine, mai întâi trebuie să ne fie rău. În plus, poporul să suporte un canon de a linge sare, și asta, importată! „- Cine să scoată sarea din ocne, când ocnașii sunt la cârma țării?”, este o întrebare și astăzi la modă. Această anormalitate perpetuată ciclic, din patru-n patru ani, mă face să mă simt străin în țara mea, dar încrezător în generația tânără, nevoită a lua drumul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îdupă patru ani) din pușcăriile comuniste. La câteva luni, bunica Ilinca muri împăcată cu gândul că și-a văzut fiul cel mic în viață, și mai puternic de cum plecase, pentru că era tot numai fibră musculară modelată la Canal și la Ocnă. Se pare că de acolo s-au inspirat întreprinzătorii care au deschis ulterior sălile de gimnastică de întreținere și cluburile de fitness și culturism. * Despre bunicul matern Ioan Sasu, cu care am fost contemporan până la 14 ani, îmi amintesc destule
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ne-o scoatem noi din vânzarea cailor. Nuuu! Nu vindem caii! Vă dăm banii lipsă. Și mai mulți chiar. Ne împrumutăm, dar caii nu-i vindem! - au strigat lotrii, ca mușcați de șarpe. De unde să împrumutați voi bani? De la stăpânii ocnei? Sau de la ducă-se pe pustii?... Mâine dimineață vă ducem la poliție și acolo v-o văzut Scaraoțchi. Costache, ne împrumuți sania ta pentru cai? - a întrebat Hliboceanu. Mai încape vorbă? Eu sunt unul din cei care vor merge mâine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trimise de tata ulterior. De la această situație a început să ne urmărească influența nefastă a lui Baliff. Tata a fost ținut în gradul de căpitan timp de 12 ani și mutat din garnizoană în garnizoană. După Ismail a urmat Târgu Ocna, unde am poposit un an. După acest an tata a fost mutat la Târgu Neamț. Aici am cunoscut-o pe mama a doua, o unguroaică pe care tata o știa de la Târnăveni și cu care s-a căsătorit. Aici, la
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
amărăciune [...] Dintre țările satelit URSSului, suntem țara cu cele mai multe victime, iar bătăile, schingiuirile și crimele ce au avut loc în securitățile noastre la anchete, reeducările prin tortură zi și noapte, ani de zile, ce au avut loc la Pitești, Gherla, Ocnele Mari, Canal și în alte închisori și șantiere ale morții, au depășit orice fantezie diabolică. Această epocă neagră va fi mereu o pată pe istoria noastră. Moritz Feller fuge de trecutul său. Trecut pe care el l-a zidit cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
știu ăștia despre Europa? Vînd ce-au cumpărat! Toți vor drepturi și nimeni nu-și duce la capăt îndeplinirea datoriei! Asta este Europa lor! Păi dacă ar face asta chiar în Franța ori în Anglia, de mult ar fi înfundat ocnele. Dar Italia? Italia nu-i în Europa? Ba e mai europeană decît toate celelalte țări la un loc, de acolo a ieșit toată lumea în care trăim și uite că Italia s-a întors la timpurile bune, la vremea cînd nația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a produs un om nou, lingușul†††. Laș, fără coloană vertebrală, dar și tembel în raționament; violent, cu gustul de-a chinui, de-a batjocori pe cei care au refuzat calapodul. Elita face istoria, așadar, Jos elita! Moarte elitei! Intelighenția la Ocnele Mari. Doi președinți ai Academiei Române au murit la Sighet. Au fost îngropați goi. Fără lumînare și fără cruce. Mircea Vulcănescu, un tehnocrat a rulat miliarde fără să se atingă de un franc a murit la Aiud. L-au acuzat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ceilalți erau: Ion Vinea, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Noica, Al. Brătescu-Voinești, Const. Virgil Gheorghiu, Carianopol. Se pregăteau pentru aceeași moarte civilă (după numărul din decembrie '44) și naționaliștii Pamfil Șeicanu, D. Murărașu, Vasile Militaru. Ultimul a murit la Ocnele Mari, în '59. Deși avertizat, Păstorel nu se astîmpăra. În '55, România intrase în ONU și Veronica Porumbacu versifica și ea, după procedura marelui dascăl de poezie nouă. Procedura? Iat-o: În 22 martie '50, "Scînteia" dădea știre: "minerul Andrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pentru regim. Era înfometat. Era șantajat. Psihicul i s-a șubrezit și s-a frînt. Dar Pandrea? Petre Pandrea chiar crezuse în alternativa proletară. A pledat gratis pentru eliberarea a o mie de comuniști. Cu toate astea, a intrat la Ocnele Mari în '48 și n-a ieșit pînă-n '53. "Cine gură mare are/ Cinci ani va tăia la sare". Odată cu el a stat la pîrnaie și Țuțea. După ce Pandrea a fost arestat, Teohari a dat ordin să i se topească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a fugit de sub picioare, a căzut din nou, și-a spart și cealaltă tâmplă, sângele i-a acoperit obrazul. Lumina, o dâră roșie, pulsa spaimă în fiecare strop: Dacă gustul morții este sărat, cum poate fi inima? Plutește într-o ocnă lichidă ghemotocul de carne, plutește precum trupul înecatului adus la țărm, fără mine. Inima nu se domolește nici în zbor, nici în cuib, nici în fălcile lupilor. Cerule, deschide-te! Zborul este mai mult decât pasăre, decât gând, decât înălțare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
peste piatră. Peste cetate au trecut ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht), apoi cenușă și iar cetate. Colonizări, deportări, epurări, exoduri, chemări la ocnă, chemări la unire, chemări la oaste, chemări în lagăre, chemări la uzină, chemări la închisoare, chemări în Balta Brăilei. Au plecat, au venit, au plecat. Ceasul a rămas acolo 600 de ani, ceasul din turnul bisericii evanghelice arhiva suflete. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia i-a oprit și l-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la tocane aburinde, bine mirositoare, și la mulțumirea sufletească pentru răzbunarea împotriva lui Roibu și a tuturor trândavilor de teapa lui... Și să-i mai aud pe cei care trăncănesc împotriva petroliștilor precum că ne-au mințit, că îi mănâncă ocna fără nicio milă, măi tovarăși! * * * Mă Gheo, măi! De ce l-ai omorât pe Roibu, mă prostane?! l-a admonestat conductorul Țambal pe casapul cailor. I-ai dat cu ranga în cap, nenorocitule! Mai bine îl preda la brigada de serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Pârliți-l pe vrăjmaș! Împreună cu Mutu lui și băgați-i pe-amândoi la mititica! Că m-am săturat să-i supraveghez cu o armată de poteră! Că avem alte treburi mult mai importante și mai urgente la ordinea zilei. La ocnă poate să strige cât o vrea că îi este frig și rabdă de foame și de sete... Gata! S-a zis cu agitația împotriva ordinii de drept, mă Cucuvaie sinistră! Iaca-kaca! Te-ai speriat că-ți schimb eu ordinea?! Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Filfizonule? Oamenii, mulțimile și Doamne-Doamne! Va fi șucăreală mare! Cu poc-poc și bum-bum! Ține minte domn' Geană, că degeaba te strofoci! Viața asta fericită a voastră e pe terminate, oricâte proptele i-ați pune! Că nu-i puteți băga la ocnă chiar pe toți. Mai bine întemnițați în regim de urgență minciuna care face legea în țara asta. Măi-măi! a repetat cam descumpănit tovarășul Geană!.. Și vezi, mă Timpan, pe unde găsești ceva mei și niște biscuiți ca să scăpăm odată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
interfereze în destinul caracterelor, dovedind, prin aceasta, deopotrivă maturitate artistică și intuiție de o rară modernitate, arhivarul Filimon știe, ca tot românul, mai bine: personajele negative trebuie pedepsite exemplar (Tuzluc moare sărac, Duduca este înecată în Dunăre, Păturică sfârșește la ocnă, în timp ce Chir Costea Chiorul, negustorul mârșav, este biciuit în piața publică și țintuit de urechi în fața propriei prăvălii), iar cele pozitive, atât de "fragede", încât nici măcar cu floarea albă de cireș nu mă încumet a le asemăna, sunt recompensate cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Geo Vasile Între premiile Filialei Brașov a USR pe anul 2007 se numără și premiul de poezie acordat lui Nicolae Stoie pentru volumul Pastelurile de la Ocna Sibiului (Editura Pastel, 2007, 107 p.) și antologia Brașovul în o sută de poezii. Evident ne vom opri la primul titlu, pe care îl acceptăm cu o strîngere de inimă, căci, după părerea noastră, specia literară precizată este aproape inexistentă
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
d. Nicolaie Stoie (născut prin părțile Sibiului) este un poet postmodern care a asimilat lecțiile unor Goga, Blaga, Arghezi, Vinea, Gellu Naum, Bacovia, Marin Sorescu și scrie ca atare, în spiritul propriilor obsesii și viziuni, monografiind în versuri, de pildă, Ocna Sibiului (unde poetul a copilărit), un colț aproape anonim de țară (peisaj, arheologie, geografie, toponimie, cosmologie, onomastică, mineralogie, faună, floră etc.) și civilizație românească. Dintr-un Cuvânt însoțitor semnat de A.I. Brumaru, aflăm titlurile puținelor volume de versuri ale autorului
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
luate la un loc. Cele mai reușite sunt cele în care imaginarul decolează în fanatasticul poesc sau cantemiresc, cu arătări compozite, înecați sublunari, stafii și climate de pe alte tărâmuri, deși cu toate datele lumii noastre: "ciocanele de bronz bubuie în ocnă/ - (ocneri de altădată taie sare) / e miezul iernei lumea-i înghețată bocnă/ țurțuri de sare - atârnă de pe cer pe zare (...) și sub cupola nopții cînd se-ntorn/ strigoii pe la casele vecine,/ maria oprișor domnaru cântă-n horn/ cu glas de crivăț
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
de pe cer pe zare (...) și sub cupola nopții cînd se-ntorn/ strigoii pe la casele vecine,/ maria oprișor domnaru cântă-n horn/ cu glas de crivăț bocete saline". De tot hazul rafinat suprarealist este transferul celebrului cuplu Don Quijote și Sancho Panza la Ocna Sibiului: "pe unde ciobanul își mână turma/ până își pierde oile și își pierde urma/ "traiectoria unei păsări în zbor", zici/ (traiectoria unei păsări cântătoare?), "fâs-fâs" fac treptele rachetei purtătoare/ în timp ce urci treptele de sare și/ le schimbi cu treptele
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
Iordachescu Ionut Asociații și fundații naționaliste vor protesta, joi, în Piața Victoriei, împotriva Guvernului Ponta, după ce s-a decis ca legionarului Valeriu Gafencu să-i fie retrasă titulatura de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna. Unul dintre organizatori, Claudiu Târziu, spune, citat de frontpress.ro, că Executivul condus de Ponta ”încearcă să-l supună oprobiului public pe Sfântul închisorilor”. Titulatura post-mortem i s-a acordat membrului Frățiilor de Cruce la inițiativa Asociației Prezent!, care se
Legionarul Valeriu Gafencu, apărat de protestatari naționaliști. INSHEW: Nu merita titlul orașului Târgu Ocna by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78727_a_80052]
-
Cruce la inițiativa Asociației Prezent!, care se declară ”călăuzită” de Corneliu Zelea Codreanu. Retragerea acesteia a survenit în urma unor adrese ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, Elie Wiesel. Decizia la nivel municipal va fi luată, joi, de Consiliul Local Târgu Ocna. Legionarul Gafencu a făcut ani lungi de penitență în timpul regimului comunist, după ce a fost condamnat în perioada mareșalului Ion Antonescu. Supranumele de Sfântul Închisorilor i-a fost dat de Nicolae Steinhardt, deținut politic și scriitor. Gafencu a fost membru al
Legionarul Valeriu Gafencu, apărat de protestatari naționaliști. INSHEW: Nu merita titlul orașului Târgu Ocna by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78727_a_80052]