267 matches
-
-se de insistența jandarmului Ion (Gheorghe Dinică), țăranca Ruxandra (Ioana Pavelescu), fiica fostului răsculat Vasile Țigău mort în temniță și care era nemăritată deși avea vârsta de 25 de ani, îl roagă pe Manlache s-o ia de nevastă. Fostul ocnaș acceptă și cei doi trăiesc împreună. Nemulțumită de traiul monoton și de pustietatea în care trăiau la țară, boieroaica Magda Pârâianu (Aimée Iacobescu) încearcă să-l seducă fără succes pe Manlache și apoi își convinge soțul să plece împreună la
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
că a fost vândut și apoi își dă ultima suflare. Între timp, câinele dispăruse în ceața groasă, urmărindu-i pe criminali. Dorind să se răzbune, jandarmul Ion îi spune procurorului Marian (superiorul lui Manlache în războiul tocmai terminat) că fostul ocnaș este cel bănuit de uciderea lui Leon Pârâianu, urmele lui de bocanci fiind găsite lângă mort. Auzind că este bănuit de crimă, fostul ocnaș fuge, dar procurorul ordonă ca jandarmii să nu tragă și fugarul să fie prins viu pentru
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
răzbune, jandarmul Ion îi spune procurorului Marian (superiorul lui Manlache în războiul tocmai terminat) că fostul ocnaș este cel bănuit de uciderea lui Leon Pârâianu, urmele lui de bocanci fiind găsite lângă mort. Auzind că este bănuit de crimă, fostul ocnaș fuge, dar procurorul ordonă ca jandarmii să nu tragă și fugarul să fie prins viu pentru a putea fi interogat. El este adăpostit de bătrânul cantonier Petrache Sava (Ernest Maftei), de la care află că niște găzari trecuseră în zilele trecute
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
să închidă însă cât mai repede dosarul și să-l condamne pe Manlache. Pentru a da de urma fugarului, procurorul dispune arestarea lui moș Petrache. Acesta din urmă este eliberat de Manlache, iar cei doi fug prin mlaștina înghețată. Fostul ocnaș este rănit grav, iar moșul se duce după doctorii și este arestat din nou de jandarmi. Bătut cu sălbăticie, Petrache hotărăște să ia totul asupra sa și le spune procurorului și judecătorului că el l-a ucis pe conul Leon
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
sălbăticie, Petrache hotărăște să ia totul asupra sa și le spune procurorului și judecătorului că el l-a ucis pe conul Leon (pentru că acesta i-a batjocorit fata) și apoi pe Manlache, care ar fi amenințat că-l denunță. Fostul ocnaș reușise totuși să fugă și se adăpostise la stâna lui Bădin, aflată în munți, unde îl vizitează Ruxandra. El plănuiește să rămână acolo până în primăvară, când va încerca să-și facă dreptate. Aflat în închisoare, fostul cantonier este omorât în
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
considerat vinovat de crimă de către procuror, murise și el în urma mușcăturilor unui câine sălbăticit. Boieroaica Pârâianu găsise deja un înlocuitor pentru soțul ei, existând tot mai multe zvonuri că ea ar fi pus la cale asasinatul. Primăvara sosește, iar fostul ocnaș coboară în sat pentru a merge la mormântul Ruxandrei. În timp ce urca dealul, el este împușcat de la distanță de mai multe ori de către jandarmul Ion, care-l aștepta lângă biserică. Manlache reușește să ajungă cu ultimele puteri până la cruce și cade
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
decundă și de până să ușoară pentru a-și câștiga existența: multă vreme el este cel mai citit și mai tipărit scriitor portughez. Ultimii ani petrecuți la ferma dn Sân Miguel de Ceide sunt un lung și extenuant martiriu de ocnaș al literelor, obligat să scrie într-una pentru a se întreține. În cele din urmă orbește și se sinucide. În foarte vastă să opera se pot discerne mai multe serii, care uneori se încrucișează și se confundă: romanul-foileton ("Mistérios de
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Ciulucul Mare și Ciulucul Mic, de unde pornea o ramificare de cinci șleahuri - spre Târgu Orhei, schitul Dobrușa, cetatea Soroca, orașul Bălți și iarmarocul de la Telenești. Datorită acestei poziții geografice, el servea drept popas de etapă pentru ostași, curieri poștali, negustori, ocnași. Aici se aflau câteva prăvălii, hanuri, cârciume și dughene. Populația se îndeletnicea cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor, comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
într-o limbă frumoasă și curgătoare. Această lucrare o va elabora și desăvârși după alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, la 21 ianuarie 1993. După cum mărturisește singur, această operă i-a solicitat peste zece ani de "muncă de ocnaș". Biblia aceasta, tipărită în anul 2001 a devenit și ediția jubiliară a Sfântului Sinod. În primăvara anului 1990 a făcut parte din "Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii", alături de clericii Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiș
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că va fi răsplătit bine. Trădătorul va ajunge însă în „Temnița uitaților”, fiind considerat hoț, și va atinge un ciumat. Găman este lovit cu pietre de ocnași, dar este salvat de Mamulos (Colea Răutu) care va afla de la el că Anghel a plecat la Viena pe urmele bijuteriilor. Mamulos evadează și este iertat de Vodă și trimis pe urmele lui Anghel. Între rimp, Anița și Parpanghel (Jean
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
din Bacău, părinții ei fiind Lazăr Cassvan și soția lui, Janeta Alter Con. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității din București. Primul ei articol de presă a fost publicat în 1912, în timp ce prima ei carte, "Crezul ocnașului", a apărut în anul următor. A colaborat la "Revista copiilor și a tinerimii", "Adevărul literar și artistic", "Lupta", "Cuvântul literar", "Dimineața", "Scena", "Rampa", "Femeia", "Gazeta literară" și "Contemporanul". În perioada 1929-1933 a trimis rapoarte de presă la Paris. În 1933
Sarina Cassvan () [Corola-website/Science/335314_a_336643]
-
Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat de domnitorul Grigore Ghica către Consiliul Administrativ al Moldovei. Domnitorul Grigore Ghica a a fost impresionat de soarta nenorociților care
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
o Închisoare solidă cu zid prin pregiur În apropiere de Groapă Ocnei , care va sluji de adăpost vinovaților În vreme de noapte". Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Până în anul 1800 se lucra în două ocne cunoscute sub numele de ocna Tălharilor și Ocna cu Brad, după acest an prin puțurile Sf. Gheorghe și Sf.Nicolae se trece la exploatarea Ocnelor Unite. Condițiile de muncă din aceea vreme
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
fapte penale. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor de sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți, cu drepturi ce reveneau oricărui slujitor al statului) și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
și șalgăii (muncitori mineri secui veniți de dincolo de carpați); -criminalii -„ocnașii” care erau condamnați la muncă pentru grave delicte. Din cauza adâncimii mari accesul în ocnă era dificil. Pentru a economisi timp și pentru mărirea producției, cererile devenind tot mai mari, ocnașii rămâneau 24 de ore în adâncul minei. Această situație a avut repercursiuni asupra sănătății deținuților, lucru demonstrat În afișul adresat de domnitorul Grigore Ghica către Consiliul Administrativ al Moldovei. Domnitorul Grigore Ghica a a fost impresionat de soarta nenorociților care
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
de Groapă Ocnei, care va sluji de adăpost vinovaților în vreme de noapte", prin Opisul domnesc nr.46 din 3 iulie 1851. Edificiul, terminat În 1855, spectaculos ca aspect, a impresionat prin trăinicie și dotări și a fost denumit „Castelul ocnașilor”. Acest castel compus din parter și un etaj, prevăzut cu subsol cu două beciuri, construit cu pereți din piatră, se menține și în zilele noastre, fiind utilizat ca pavilion administrativ și de comandă la parter, iar la etaj sunt spații
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]