1,010 matches
-
1986; Corigent la limba română și alte proze, îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1989; Opere, I, îngr. Emil Manu, introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1995; Roșu, galben și albastru, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1998; Versuri, Chișinău, 2000. Traduceri: Octave Mirbeau, Pogromul, București, 1910; Maurice Maeterlinck, Sora Beatrice, București, 1913. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, I, 378-396, IV, 574-580; Gheorghe Savul, Despre micul curent literar de la noi și îndeosebi despre poezia d-lui Ioan Minulescu, Iași, 1913; Trivale, Cronici, 137-149; N.
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
idei și principii care în Europa Occidentală sunt expuse și promovate mai calm și mai pragmatic, ajungând de la utopie - prin negocieri laborioase și nu fără momente de criză între partenerii sociali - la politica socială, sunt clamate în Statele Unite cu câteva octave mai sus. Sunt convins că dacă unele drepturi de bază - să zicem, pentru a nu lua decât un exemplu strigător la cer și a nu intra în dispute politico-ideologice, salariul egal la muncă egală, indiferent de „gen” și culoare - ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
, publicație apărută în 20 martie 1946 la Cluj. În articolul de fond, semnat I. Cârja-Făgădaru, se afirmă: „Clujul literar, azi, e mort! O spunem tare, chiar la octavă de doriți, ca să se audă. Clujul e un stârv peste care plutesc croncănind doar ciorile unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un
ABECEDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
intrat în fondul Batthyăneum; Die Propheten alte Deutsch. Doct. Mart. Luther, Wittenberg, 1546, cu un splendid ex libris al lui Cristophor Migazzi; Assertio septem sacramentorum adversus Martinum Lutheru, aedita ab invictissimo Angliae et Franciae Rege Do. Hyberniae Henrico eius nominis octavo, f. l., Anno MDXXIII, o carte polemică în raport cu tezele de la Wittenberg; pentru noi, convingătoare, întrucât reflectă un appetitus cognitioni din partea societății catolice vieneze (este o migazziană) și a Albei Iulii transilvane, adică o caracteristică europeană a timpului care își apropie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Paris, se numără, multă vreme, V. Eftimiu și E. Lovinescu, iar O. Goga, Sever Bocu și Sextil Pușcariu vor străbate adesea metropola grație bunei îndrumări a lui B. Șlefuindu-și stilul în contactele cu personalități ale culturii franceze (Anatole France, Octave Mirbeau, Edmond și Jean Rostand), publică, la Editura Fasquelle, sub pseudonimul Adrien Le Corbeau, două romane care îi aduc un succes de stimă, intrând în discuție cu ocazia decernării premiului Goncourt: Le Gigantesque. Roman d’un arbre (1922) și L
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
cu Jozefina Baltazar); Fannie Hurst, În marginea vieții, București, 1940; E. M. Remarque, Iubește pe aproapele tău, București, 1945; John Knittel, Via Mala, București, 1946, Thérèse Etienne, București, [1947]; Bernard Shaw, Cezar și Cleopatra, București, 1948 (în colaborare cu Mary Lăzărescu); Octave Aubry, Maria Walewska, București, [f.a.]; V. Grossmann, Stepan Colciughin, I-III, București, 1949-1950 (în colaborare cu Ștefania Brătulescu); A. Iacobson, O noapte hotărâtoare, București, 1951 (în colaborare cu Victor Botvinic); Evgheni Permjak, Ultimele înghețuri, București, 1964 (în colaborare cu Lidia
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Pe parcursul anului și ecuațiile devin din ce În ce mai lungi, mai complicate și poate e din cauza tuturor acestor nume, a tablei Înmulțirii. Învățăm să cuantificăm sume mari, dar, conform noii matematici, corpurile ajung la răspunsuri neașteptate. Vocea lui Peter Quail e cu două octave mai jos decât luna trecută și el nu observă nimic. De ce? Zboară prea repede. Băieții Încep să aibă puf de piersică pe buza superioară. Pe frunți și pe nasuri apar coșuri. Cel mai spectaculos Însă e cum fetele devin femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe cuvânt că în arborele nostru genealogic figurează câțiva trăsniți.) Părinții noștri, Les și Bessie Glass, aveau un repertoriu convențional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
plesnit-o încă o dată. Mi s-a părut că a făcut-o cu destulă forță. Când palma ei a atins obrazul lui Polly, s-a auzit o plesnitură neplăcută, iar țipetele lui Polly s-au ridicat cel puțin cu o octavă. Doamna Taylor se cățăra pe scară și ajunsese de-acum în vârf. — Sheba! a țipat ea. Sheba! Ce-ai făcut? Sheba s-a uitat la mama ei fără nici o expresie și apoi a izbucnit în plâns. — O, niște ticăloase, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în ,,Sărbătoarea primăverii" a lui I. Stravinski. Din plăci (lame) dreptunghiulare de metal sau de lemn (gr. xilos) de paltin etc. se construiesc xilofoanele. Plăcile au secțiune egală și diferă numai prin lungimea lor. Unele xilofoane cromatice mari (până la patru octave), utilizate mai cu seamă în Mexic și în America de Sud, sunt prevăzute cu tuburi rezonatoare metalice sau de lemn, câte unul sub fiecare lamă. Instrumentul se numește în acest caz xilomarimba și a fost utilizat de P. Boulez în „Marteau sans
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu trebuie... Dudley păși în fața celor trei cu haina descheiată și cu pistolul calibrul 45, insigna și tresele la vedere. Statura lui impunătoare făcea din cei trei mexicani un fel de umbră a sa, iar vocea lui urcă mai multe octave, dar nu se sparse. — Cei șaptesprezece compatrioți jegoși ai voștri l-au ucis pe José Diaz cu sânge rece și au scăpat de camera de gazare pentru că niște trădători perverși și handicapați s-au înhăitat ca să-i salveze! Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
undele mute ale simțirei un sunet corespunzător și cum pe acele valori nenumărate aie sunetelor informe, oamenii pun semnele convenționale ale cuvintelor felurite. Nu-1 cerceta care diferențe oare schimbă la națiile numeroase acele semne corespunzătoare ale vorbelor! Dacă există vreo octavă primitivă, cu care să se fi notat la oamenii primari simțirile esențiale? Când oare instrumentul muzical, pe care îl purtăm, își va avea claviatura tot așa de bine cunoscută cum era aceea a pianului mave din huli, atunci când, dezvelind capacul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
BABA-OARBA Iar noaptea vals nemișcat vânt fals umbre strecurând pe sub lunå un glas de tenor mut dirijându-și octavele printre ziduri În dosul pleoapelor amintirile au riduri și suspinele bat în ferestre Iar noaptea se copilårește cu visul de-a baba-oarba printre stele Învinsul ca peștele cåtre nadå zvâcnind solz argintiu de mistere
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1635]
-
manuscrisului. — Claire, vino la mine în birou, a urlat intercomul groazei, înainte s-apuc să citesc vreun cuvânt. ACUM. Deci n-aveam să-mi încep ziua ușor. Furia mereu prezentă în vocea lui Vivian crescuse în intensitate cu vreo câteva octave. M-am târșâit pe coridor, mult prea amețită de diferența de fus orar, ca să mă sperii de masacrul care mă aștepta. — Bună, Vivian, am spus încet, pășind în biroul șefei. Ce s-a întâmplat? — Ce s-a întâmplat? a zbierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și luase un mic dejun sănătos la cantina poliției. Se întorsese în camera de anchetă tras la față, nebărbierit și cu senzația de neverosimil semnificativ sporită. — Ei, și-acum, Henry, ce-i cu sângele? zise inspectorul Flint, reducând cu o octavă oficială distanța dată de funcție, în speranța că Wilt va reacționa pozitiv. — Care sânge? întrebă Wilt, privind în jur la camera aseptică. — Sângele de pe pereții din baie, din casa familiei Pringsheim. Sângele de pe palier. Ai vreo idee cum a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și chiar pleacă, luându-l pe Mugurel cu el, la fel de sfios și de reținut cum a apărut cu patru ceasuri în urmă. 31. Alegerile din septembrie ’92 parcă i-ar fi readus, în sfârșit, cu picioarele pe pământ, Milică-tată, Rafaele, Octave, Codruțe, Angelico, Doinițo, puteți să vă duceți la culcare, românul s-a deșteptat, a ales pentru a două oară pe cine-i vrea binele, cât ne-om fi dat noi de ceasul morții uitându-ne în gura maestrului Vergilius, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care o să-l facă ministru pe dom’ Emanuel al nostru și n-o să-i mai trebuiască Blocada, o să vedeți, cât de curând ne va pune pe liber... Știau, nu-ți trebuia cine știe ce intuiție ca să-ți dai seama, Milică-tată, Rafaele, Codruțe, Octave, Doinițo și Angelico, puteați să vă duceți la culcare iarăși, care pe unde v-or fi soarta și norocul. Până atunci însă, Codruț număra la pagini: sunt șase, plus discursul președintelui, încă opt pagini dactilo, și încă trei de comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spitalului și, nevăzând pe nimeni la postul de control, am traversat curtea și am purces să urcăm scările. Portarul ne-a ajuns din urmă fugind: halo, unde-ați luat-o așa? Și, adresându-i-se bunicii, ridică tonul cu două octave: mamaie, scoate buletinul, altfel nu intri nicăieri! Grecoaica își ridică voalul negru de pe chip și se întoarse spre el ca o zmeoaică: cui îi zici tu mamaie, bulaiule? Ia vezi-ți de lungul nasului! Bulaiul se retrase intimidat, cu chipiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
parcul secular, o bijuterie unică în România, atîrna în franjuri putreziți, iar în Vila Franz Josef niște chiloți erau agățați la o fereastră. „Un străin nu ar putea înțelege nimic din asta !” - zice soția mea, pe un ton cu o octavă mai sus. De mîncare am găsit doar o pizza bănățeană, așa că am plecat mai departe. Chinuiți de foame, ne-am oprit la prima cîrciumă din cîmpia întinsă a Banatului. Am mîncat un platou de pește cum numai la tanti Valentina
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în plin comunism, Noica a încercat să scape de această eternitate sătească transfigurînd-o întru ființă - adică în altă eternitate. La vremea respectivă nu-mi puteam imagina ceva mai înălțător !... și, într-adevăr, Noica a înălțat, într-un fel, „cu o octavă mai sus” această cultură sătească, așa cum își dorea Blaga. Dar, chiar dacă a pledat, de pildă, „pentru o bună desprindere de spiritul Mioriței”, nu s-a despărțit, de fapt, de spiritul protector al Țăranului Român. Ar fi trebuit să o facă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
35a-36d). Heptada 8, ultimul număr prim al decadei, reprezintă Intelectul (I, 6, 11 Pallas; I, 6, 45-48) și lumina primordială (), întruchipează viața sau principiul ei cel mai nobil și sănătatea (cicluri sau bioritmuri în cuprinsul unei existențe; I, 6, 62-81). Octava 9, fiind dublul lui patru, simbolizează erosul, prietenia (), gândirea () și chibzuința (); este asociată și cu octava muzicală sau octocordul (= armonie rațională). Demiurgul (Tim. ; Comm. fabricator, deus, creator) este cauza activă, capabilă de a produce mișcarea; nici în lumea devenirii, nici
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
45-48) și lumina primordială (), întruchipează viața sau principiul ei cel mai nobil și sănătatea (cicluri sau bioritmuri în cuprinsul unei existențe; I, 6, 62-81). Octava 9, fiind dublul lui patru, simbolizează erosul, prietenia (), gândirea () și chibzuința (); este asociată și cu octava muzicală sau octocordul (= armonie rațională). Demiurgul (Tim. ; Comm. fabricator, deus, creator) este cauza activă, capabilă de a produce mișcarea; nici în lumea devenirii, nici în lumea ideilor nu creează nimic absolut; activitatea sa se concentrează în jurul unor realități deja existente
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
causa modulaminis.) Macrobius exclude orice tip de hazard, de iraționaltate, nimic din ea nu este accidental, sau lipsit de muzicalitate, este sub guvernarea rațiunii și a legilor divine; perfecțiunea acestei muzici stă în raporturile numerice ale cvartei, cvintei, tonului și octavei. Armonia sferelor nu era înțeleasă ca o armonie propriu-zisă, ci ca un tipar complex de intervale muzicale care, încadrate înlăuntrul aceleași scări muzicale, dacă răsunau în același timp, producea un dulcis sonus (Cic. Somn. Scip.5, 1). Harmonia presupunea ideea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin urmare nu există nicio contradicție, întrucât se referă la două mișcări diferite. Acest concert celest constă din combinarea a 7 note diferite, conținute într-o octavă, deși existau 8 sfere ( era exclusă); Mercur și Venus, a căror viteză orbitală este aceeași, emit aceeași notă (II, 4, 8-9 octo sunt igitur quae moventur, sed septem soni sunt qui concinentiam de volubilitate conficiunt, propterea quia Mercurialis et Venerius
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]