408 matches
-
de vest, locul cel mai jos unde este încă vizibilă. Pe latura de vest, cornișa este situată la deasupra nivelului mării, dar pe cea de est, ea se găsește cu mai jos: modificarea de nivel se face la înălțimea turnului octogonal de la poarta de nord. De aici rezultă o diferență de înălțime a deschiderilor pasarelei între cele două părți, de est și de vest ale zidului nordic — ele sunt de 3,60 și respectiv . Între turnuri, se găsesc câte 6 sau
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
d'Hébrard și Niemann, marea scaldă baza zidului dinspre sud: în realitate, nu s-a pus problema dacă aceasta se întâmpla de-a lungul întregii fațade sudice. Curtea era întărită de trei tipuri de turnuri, turnuri cu amprenta dreptunghiulară, turnurile octogonale ce flancau cele trei porți și turnurile pătrate intermediare, toate proeminente deasupra zidului, așa cum este cazul la toate fortificațiile din antichitatea târzie. Trei dintre turnurile de colț încă mai există, doar al patrulea, de la extremitatea de sud-vest, fiind distrus în preajma
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Celelalte trei muchii ale incintei sunt ziduri simple, de aceeași înălțime ca și arcada, având în tencuiala interioară nișe cu forme alternative de semicerc și pătrat, în care erau plasate statui. Spațiul central al acestui temenos este ocupat de mausoleul octogonal al lui Dioclețian, monument cel mai bine păstrat din tot palatul, în mare parte datorită transformării sale ulterioare în biserică și restaurării sale între 1880 și 1885. Mausoleul are amprenta în formă de octogon cu latura de , iar pereții au
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
datorită transformării sale ulterioare în biserică și restaurării sale între 1880 și 1885. Mausoleul are amprenta în formă de octogon cu latura de , iar pereții au grosime și sunt sprijiniți pe un podium mai mare, de înălțime. Podiumul, și el octogonal, adăpostește o criptă boltită cu diametrul de , și se prelungește către vest pe o distanță de circa pentru a susține veranda intrării. Pe muchia sud-vestică a acestei extensii se găsește descrierea de a unui pasaj ce permite accesul la criptă
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
simetrice de mici camere dreptunghiulare (circa 4,30 × ), acoperite cu arcade semicirculare, și care se deschid într-un coridor cu arcade pe partea opusă. În jumătatea de est, se găsesc un ansamblu de luminatoare și încăperi ordonate în jurul unei camere octogonale mari, prevăzută cu nișe, în care se poate identifica sala de mese principală, "tricliniumul". Axa nord-sud a acestei încăperi corespunde unor intrări și se găsește aproximativ în linie cu una dintre deschiderile cele mai mari ale fațadei de sud a
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
treptei inferioare. Turnul-clopotniță, foarte zvelt, are foișorul ieșit în afară și parapetul înfundat cu scânduri traforate cu găuri mărunte și dese, iar pe laterale, câte trei arcade ingenios îmbinate, peste care se înalță un coif pătrat la bază, ce continuă octogonal, prelungindu-se cu o cruce simplă din fier forjat. Ușa de intrare are un ancadrament în formă de acoladă, iar pe portal o frânghie răsucită scoasă discret în relief, ce face legătură cu torsada, care înconjură pereții exteriori ai bisericii
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
mai sus de ele sunt pe fiecare latură a absidei câte patru arcade oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se află ușa prin care se pătrunde în altar. Biserica are trei turle de cărămidă. Două sunt mai mici, octogonale, așezate pe pronaos și una mai mare cu 12 laturi așezată pe naos. Sunt înalte și se termină sus cu cruci cu șapte brațe. Pe fiecare latură a turlelor este câte o fereastră adâncită în zid. Sus este terminată în
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea pridvorului este de 4,8 m. prin față și prin părțile
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
cu Doamna Păuna, Șerban Cantacuzino cu Doamna Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveancă"". Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
ritualului Sama, participanții includeau nu doar "semazen" (dervișii rotitori), dar și "neyzen" și "kudumzen" (muzicieni), precum și "hanende" (cântăreți ai litaniei). Scopul principal era obținerea unei stări extatice. Sama a fost practicată în săli rituale numite "samahane "(în principiu de formă octogonală, jucând și rolul de moscheie - cuprinzând "mihrab" (desemnând direcția către Mecca) și "minbar" de unde imamul/ șeicul putea ține cuvântări membrilor), în acord cu un ritual simbolic precis stabilit, cu dervișii rotindu-se într-un cerc în jurul maestrului (șeic, pir), care
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
romanică, cu un plan de trifoi, întărită cu un zid de piatră. Este cea mai de seamă construcție arhitecturală ecleziastică și monument istoric al orașului și al imprejurimilor. Fortăreața medievală "Székely Támadt" are patru bastioane: bastionul Fóris (dreapta, față), Hajdú (octogonal, spate), Bánffy (stânga, spate), și Telegdy (stânga, față), cu rămășițele restaurate. Cetatea renascentistă, cu bastioanele în stil italian vechi și nou, a fost construită în mai multe etape (1490-1492, 1561-1565) în locul mănăstirii dominicane și franciscane de odinioară. Cetatea, în starea
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
funciari Orzea și Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 și 1981-1984, după cum arată pisania. Având un plan trilobat, lăcașul dispune de tindă, mai scundă și mai îngustă decât restul construcției propriu-zise. O singură turlă, de tablă și octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vișinie- și se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colțurilor, imitând coloane semiîngropate. În interior, deasupra intrării, pisania pictată la anul 1984 consemnează: Dincolo de strada bisericii, chiar lângă
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
pătrat cu o cupolă centrală, racordată la zidurile exterioare prin arce semicirculare adânci. Elementele sale caracteristice sunt numeroasele turnuri și cupole. Fațada este policromă, fiind alternată tencuiala cu cărămida aparentă roșie. Cupola centrală este înaltă, fiind ridicată pe un tambur octogonal, dintr-o structură de lemn tencuit și pictat, sprijinit pe patru stâlpi . Sinagoga are două intrări: una pentru bărbați printr-un vestibul (puliș) și o a doua pentru femei, direct din stradă, unde se află scări de acces ce conduc
Sinagoga din Fabric (Timișoara) () [Corola-website/Science/303530_a_304859]
-
luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est. Mănăstirea este împrejmuită cu un zid de piatră, având la intrare un
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
boier Preda Brâncoveanu. Acest fapt este confirmat de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră. Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
din urmă este la rândul ei adaptată iconostasului cu crucea înaltă de pe el. Bolta are o formă simplificată, prismatică, ce se întinde din naos până în altar. Tinda este tăvănită pe sub turn. Turnul este și el secundar, și a primit forma octogonală, fiind încheiat cu un mic coif. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Doar trei dintre stâlpii pridvorului mai păstrează ciopliturile originale, cu o tratare decorativă minimală dar nu lipsită de
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici și așezate aproape sub
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
cisterciana transformată în 1400 în biserică catolică. Monumentul este compus dintr-un cor poligonal, cu sacristie în nord și un altar pe latura din sud, în partea de vest ridicîndu-se corpul bazilical, compus din trei nave, despărțite de stîlpi masivi octogonali. Intrarea se face pe sub un turn-poarta-clopotnita iar biserică are aspectul acela ciudat al tuturor bisericilor fără turn. Zidurile vechii cetăți însă nu mai șunt în picioare în întregime. Biserică se remarcă prin numeroase elemente sculptate. Pe intreg interiorul acestui monument
Biserica fortificată din Richiș () [Corola-website/Science/327229_a_328558]
-
plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, opt ferestre dreptunghiulare terminate în arc de cerc și un rând de ocnițe deasupra ferestrelor. În partea de nord-vest a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
avea aplicate flori stilizate. Plafonul era fragmentat in carouri de mici dimensiuni alcătuite din bețe subțiri ce mascau intersecțiile plașelor. Fondul tavanului era verde, iar bețișoarele erau roșii. Partea din mijloc a plafonului era împărțită în figuri geometrice hexagonale și octogonale. Căsuțele compuse din fețele colorate și marginea tavanului erau ornate cu flori pictate cu auriu, copiind chenarele manuscriselor și coperțile cărților. Astfel de plafoane de o mare însemnătate artistică pot fi întâlnite și astăzi în Ankara, Edirne și Bursa, în
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
castel medieval, fostele fortificații au fost în întregime transformate într-o vilă în stil renascentist-baroc. Construcția a fost terminată în 1604, și după 50 de ani s-au adăugat mai multe galerii. Colțurile vilei au fost fortificate cu patru turnuri octogonale. În 1706, în timpul Marelui Război al Nordului, armata suedeză a lui a jefuit castelul și i-a distrus fortificațiile. După mai multe decenii, familia Radziwiłł a adus arhitecți germani și italieni să renoveze și să mărească substanțial vila. Antoni Zaleski
Castelul Niasviž () [Corola-website/Science/326325_a_327654]
-
bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri de
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]