KorAP: Find »[drukola/base=ocurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...24 >

590 matches

Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807

care corespunde părții a doua a definiției, acesta având rolul de a pune un individ într-o relație de simetrie sau de reciprocitate cu alt individ. Faptul că predicatul semantic corespunzător lui N1 este diadic, adică are două argumente, explică ocurența în GN complex sau în GV a unei prepoziții precum dintre și între, marcând simetria sau reciprocitatea. Pană Dindelegan (1976: 170) pune în legătură structurile conținând un nume "simetric" și prepoziția dintre/între cu transformarea de nominalizare a verbelor intrinsec

[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
N1 articulat nehotărât definitoriu pentru prepoziția între. 3.2.2. N1 nearticulat + între Dacă prepoziția dintre urmând unui N1 nearticulat se întâlnește rar în corpusul nostru (vezi supra, 3.1.2), prepoziția între, în schimb, apare destul de des (22 de ocurențe) în asemenea context. N1 nearticulat în combinație cu între poate apărea în situații speciale de izolare sintactică, în titluri, atunci când acest component este emfatizat: O a doua valoare (ca perspectivă, metodă etc.), nu mai puțin "clasică", reinterpretabilă, la fel, în

[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812

2% 1% 8% 2% Tabelul 2 - Distribuția lui care după caz În mod previzibil, relativul care în cazurile oblice este cel mai puțin frecvent, în toate categoriile. Cel mai mic procent se înregistrează în registrul oral - sub 2% din totalul ocurențelor -, iar cel mai mare (tot sub 10%), în registrul scris. Acest contrast traduce diferența dintre registre în ceea ce privește "planificarea lingvistică" a enunțului. În limba vorbită, locutorul optează pentru cea mai comodă formă a relativului, cea care nu pune probleme de acord

[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
TV, 28.II.2006). Un text ce conținea amenințări la adresa Papei Ioan Paul al II-lea, ce urmează să viziteze Polonia între 16 și 19 august, a apărut pe site-ul celui mai mare cotidian polonez (Rlib, 6.VIII.2002). Ocurența în limba vorbită a lui ce cu antecedent animat este posibilă mai ales în contexte în care locutorul, știindu-se monitorizat (conversația este înregistrată sau transmisă în eter), își cenzurează intervenția și caută să se exprime cât mai îngrijit, ori

[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805

limba vorbită și vom identifica anumite tipare de construcție la care acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită actuală (CLR), Verba volant (Verba). În primele trei

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
observă utilizarea mult mai frecventă a pronumelor cu forme simple, indiferent de caz, gen și număr. În acest sens, cel mai vizibil este raportul 1 de frecvență dintre pronumele demonstrativ asta și pronumele corespondent cu formă compusă, aceasta (250/14 ocurențe). Contextele numeroase în care pronumele asta apare atât în aspectul scris al limbii, cât și în limba vorbită au determinat includerea sa în rândul formelor literare 2. Frecvența acestuia se datorează mai ales valorii sale neutre, rezumative: Asta mi se

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
calculator dinainte și după remapare (forum.4tuning.ro) Cam asta e ceea ce face președintele României, Traian Băsescu, în apărarea celui din imaginea de mai sus (whitewolf.ablog.ro). Raportul de frecvență dintre celelalte forme - ăsta vs acesta 3 (58/9 ocurențe), ăștia vs aceștia (33/2 ocurențe), astea vs acestea (56/10 ocurențe) - se justifică prin faptul că pronumele cu forme compuse sunt simțite ca formale, pretențioase, așadar nu sunt folosite des în limba vorbită. În structuri ecuaționale, pronumele ăsta poate

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
4tuning.ro) Cam asta e ceea ce face președintele României, Traian Băsescu, în apărarea celui din imaginea de mai sus (whitewolf.ablog.ro). Raportul de frecvență dintre celelalte forme - ăsta vs acesta 3 (58/9 ocurențe), ăștia vs aceștia (33/2 ocurențe), astea vs acestea (56/10 ocurențe) - se justifică prin faptul că pronumele cu forme compuse sunt simțite ca formale, pretențioase, așadar nu sunt folosite des în limba vorbită. În structuri ecuaționale, pronumele ăsta poate fi folosit cu valoare neutră: Normal

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
face președintele României, Traian Băsescu, în apărarea celui din imaginea de mai sus (whitewolf.ablog.ro). Raportul de frecvență dintre celelalte forme - ăsta vs acesta 3 (58/9 ocurențe), ăștia vs aceștia (33/2 ocurențe), astea vs acestea (56/10 ocurențe) - se justifică prin faptul că pronumele cu forme compuse sunt simțite ca formale, pretențioase, așadar nu sunt folosite des în limba vorbită. În structuri ecuaționale, pronumele ăsta poate fi folosit cu valoare neutră: Normal, cî nu poati juca cu toți

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
0 *ăstei acestei = 26 ăstora = 1 acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele ce se remarcă în utilizarea adjectivelor demonstrative de apropiere sunt, de asemenea, clare: preferința vorbitorilor pentru formele simple este redată de raporturile ăsta vs acesta (65/24 de ocurențe), ăștia vs aceștia (12/0 ocurențe), asta vs aceasta (92/14 ocurențe), astea vs acestea (38/10 ocurențe). Unele adjective demonstrative capătă, în uz, valori pragmatice suplimentare. Adjectivele asta și ăsta pot exprima un sens depreciativ și în funcție de conturul intonațional

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
acestora = 1 *ăstor acestor = 3 Tendințele ce se remarcă în utilizarea adjectivelor demonstrative de apropiere sunt, de asemenea, clare: preferința vorbitorilor pentru formele simple este redată de raporturile ăsta vs acesta (65/24 de ocurențe), ăștia vs aceștia (12/0 ocurențe), asta vs aceasta (92/14 ocurențe), astea vs acestea (38/10 ocurențe). Unele adjective demonstrative capătă, în uz, valori pragmatice suplimentare. Adjectivele asta și ăsta pot exprima un sens depreciativ și în funcție de conturul intonațional cu care este rostită secvența care

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
ce se remarcă în utilizarea adjectivelor demonstrative de apropiere sunt, de asemenea, clare: preferința vorbitorilor pentru formele simple este redată de raporturile ăsta vs acesta (65/24 de ocurențe), ăștia vs aceștia (12/0 ocurențe), asta vs aceasta (92/14 ocurențe), astea vs acestea (38/10 ocurențe). Unele adjective demonstrative capătă, în uz, valori pragmatice suplimentare. Adjectivele asta și ăsta pot exprima un sens depreciativ și în funcție de conturul intonațional cu care este rostită secvența care le conține: Eu sunt cam reticent

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
demonstrative de apropiere sunt, de asemenea, clare: preferința vorbitorilor pentru formele simple este redată de raporturile ăsta vs acesta (65/24 de ocurențe), ăștia vs aceștia (12/0 ocurențe), asta vs aceasta (92/14 ocurențe), astea vs acestea (38/10 ocurențe). Unele adjective demonstrative capătă, în uz, valori pragmatice suplimentare. Adjectivele asta și ăsta pot exprima un sens depreciativ și în funcție de conturul intonațional cu care este rostită secvența care le conține: Eu sunt cam reticent cu modelingul ăsta (Verba). Însoțind un

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe se observă și în folosirea pronumelor demonstrative de depărtare: formele simple 12 sunt preferate formelor compuse: ăla vs acela (61/6 ocurențe), ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un limbaj mai relaxat, familiar, iar cele

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe se observă și în folosirea pronumelor demonstrative de depărtare: formele simple 12 sunt preferate formelor compuse: ăla vs acela (61/6 ocurențe), ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un limbaj mai relaxat, familiar, iar cele compuse, în exprimarea formală: Am venit

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
0 ălora = 0 acelora = 0 Aceleași tendințe se observă și în folosirea pronumelor demonstrative de depărtare: formele simple 12 sunt preferate formelor compuse: ăla vs acela (61/6 ocurențe), ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un limbaj mai relaxat, familiar, iar cele compuse, în exprimarea formală: Am venit și cu aia mică în cărucior

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
tendințe se observă și în folosirea pronumelor demonstrative de depărtare: formele simple 12 sunt preferate formelor compuse: ăla vs acela (61/6 ocurențe), ăia vs aceia (26/2 ocurențe), aia vs aceea (46/13 ocurențe), alea vs acelea (15/3 ocurențe). Diferențele de frecvență se explică mai ales prin faptul că formele simple sunt folosite într-un limbaj mai relaxat, familiar, iar cele compuse, în exprimarea formală: Am venit și cu aia mică în cărucior (IVLRA) Mă, da' totuși aia nu

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
ălora = 0 acelora = 0 *ălor acelor = 1 În utilizarea adjectivelor demonstrative de depărtare se observă aceleași tendințe ca și în cea a adjectivelor demonstrative de apropiere: se folosesc mai frecvent adjectivele simple în detrimentul celor compuse: ăla vs acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
1 În utilizarea adjectivelor demonstrative de depărtare se observă aceleași tendințe ca și în cea a adjectivelor demonstrative de apropiere: se folosesc mai frecvent adjectivele simple în detrimentul celor compuse: ăla vs acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
depărtare se observă aceleași tendințe ca și în cea a adjectivelor demonstrative de apropiere: se folosesc mai frecvent adjectivele simple în detrimentul celor compuse: ăla vs acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba aia, vorba aia: Vorba aia: clientu

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
și în cea a adjectivelor demonstrative de apropiere: se folosesc mai frecvent adjectivele simple în detrimentul celor compuse: ăla vs acela (35/10 ocurențe), aia vs aceea (46/7 ocurențe), ăia vs aceia (7/3 ocurențe), alea vs acelea (10/5 ocurențe). Adjectivul demonstrativ aia are, așa cum arată și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba aia, vorba aia: Vorba aia: clientu nostru, stăpânu nostru (Verba) Și eu

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
întâlnesc în corpusul cercetat. În utilizarea adjectivelor compuse, se preferă în general variantele poziționale antepuse acel, acea, acele celor postpuse acela, aceea, acelea. În cazul formelor de masculin, plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite detașarea unei concluzii, fiindcă situațiile în care l-am întâlnit pe aceia sunt foarte puțin numeroase. 2.5. Pronumele demonstrative de diferențiere Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = AC celălalt = 1 ceilalți = 8 cealaltă = 5

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
demonstrează faptul că utilizarea adjectivului demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate funcționează cu precădere ca antecedent pentru propozițiile relative

[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

are o configurație semantică identică cu nu numai..., ci (și) și o structură formală similară. Frecvența de utilizare este apropiată, cele două tipuri de perechi corelative aflându-se în concurență. Tabelul 3 ilustrează trăsăturile de formale ale structurilor și frecvența ocurențelor. Tabelul 3 1 2 3 4 5 6 AUTORI/ TIPURI DE TEXTE nu numai ci (și) dar (și) nu doar ci (și) dar (și) Tx A Blandiana AP, CM 89 51 38 6 4 2 Cărtărescu DIF, OAS 10 5

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
17 14 3 EZ 18 12 6 10 0 10 Adevărul 11 6 5 5 4 1 Capital 9 8 1 11 11 0 Formula AS 7 3 4 15 14 1 Cotidianul 11 9 2 21 19 2 TOTAL OCURENȚE 345 197 148 158 130 28 2.1. Structura corelativă nu numai..., ci/dar (și) GALR oferă o descriere punctuală pentru structura corelativă nu numai..., ci/dar (și) punând în evidență atât caracteristicile de formă, cât și trăsăturile de conținut

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]