432 matches
-
lui Faroald, un bărbat spătos, și-a șters mustățile cu dosul mâinii, și-a netezit barba și s-a uitat la mine. Se numea Ariald și era căpetenia unei centurii. M-a întrebat: - Ești cumva castrat? Mai mult uimit decât ofensat, am murmurat: - Nu, domnule, sunt un om liber. Numele meu e Stiliano Sirianul și sunt notar ducal. - Atunci, de ce te-mbraci și-ți ondulezi părul ca o curvă romană? Numai Rotari n-a râs. Ba chiar, surprinzător, a intervenit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
păream un african din cauza pielii arămii arse de soare, a bărbii și a părului negru lăsat lung. Fapt e că mă simțeam în largul meu printre ei, și, când cineva glumea pe seama felului cum arătam, râdeam fără să mă simt ofensat. Totuși, adesea, eram cuprins de alean la culcare, după ce-mi petreceam seara cu ochii la stelele neclintite de pe cer și la hoinăritul licuricilor pe pământ. Enervat de necontenitul țârâit al greierilor, de orăcăitul asurzitor al broaștelor și chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
șervețel. Pun pariu că încă nu te-ai obișnuit cu ideea ! Se reazămă de dulap. Am niște șampanie în frigider, pregătită pentru marele moment. — Ăă... foarte frumos ! Sinceră să fiu, Maggie, chiar trebuie să-mi văd de... — A. E vizibil ofensată. Bine, OK, atunci te las. În clipa în care iese, îi citesc indignarea în modul în care-și ține umerii. Probabil crede că sunt o vacă nesimțită. Dar cu fiecare clipă care trece, riscul crește. Trebuie să sun la bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în cămașă simplă și jeanși. — Ăă... nu, spun, cu mâna încă la cap. Tocmai... N-are nici un sens. Îmi cobor mâna din cap și Nathaniel se uită o clipă la șuviță. — Arăți simpatic, zice. Ca un bursuc. Un bursuc ? spun, ofensată. Nu arăt deloc ca un bursuc. Arunc o privire rapidă în oglindă, ca să mă asigur. Nu, nu arăt ca un bursuc. — Bursucii sunt creaturi foarte frumoase, spune Nathaniel ridicând din umeri. Dac-aș avea de ales să arăt ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Sadie ! Și actorul ăla nou superb din EastEnders. Partea proastă e că toată lumea zice că e posibil să fie cam gay... — Emma, mă Întrerupe Lissy. Știi că nu există nici o garanție că ne vom Întîlni cu celebrități. Știu ! zic, ușor ofensată. Pe bune acum. Ce crede Lissy despre mine? SÎnt o londoneză cool și sofisticată. Nu mă ambalez cînd văd vreo vedetă. Am zis și eu așa, În treacăt. — De fapt, adaug după o pauză, probabil că ar fi chiar nasol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
treabă. — Și care este, de această dată, segmentul țintă pe care Îl vizați ? Întreabă tipul, consultîndu-și notițele. Sportivele ? — În nici un caz, spune Jack. Noi ne adresăm... fetei de pe stradă. — „Fetei de pe stradă ?“ Moderatoarea se Îmbățoșază În scaun, cu un aer ofensat. La ce anume vă referiți ? Cine e fata asta de pe stradă ? — Are În jur de douăzeci și ceva de ani, spune Jack după un scurt moment de pauză. Lucrează Într-un birou, se duce la serviciu cu metroul, seara iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Wendy e de părere că ar fi bună la PR“ ? — Nu știu ce să zic, spun Într-un final. Nu prea cred... că aș putea să fac asta. Nu pot să cred cît ești de egoistă, Emma, spune Wendy, de-a dreptul ofensată. Tot ce-ți cer e ca, În cazul În care vine vorba, să-i spui că aș vrea să mă mut la PR. Doar atît, să-i pomenești de chestia asta. Pe bune, cît de greu e ? Cară-te, Wendy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Poftim ? Ridic ochii absentă. — În legătură cu marele secret al lui Jack. Am trei teorii. — Doar trei ? spune Jemima, care apare În urma ei În halatul ei alb, cu agenduța Smythson la piept. Eu am opt ! — Opt ? Lissy o fixează de-a dreptul ofensată. — Nu vreau să aud nici o teorie, spun. Uite ce e, chestia asta a fost extrem de dureroasă pentru mine. Nu vreți să-mi respectați sentimentele și s-o lăsați baltă ? O clipă, mă privesc amîndouă alb, după care se Întorc una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-și dea duhul, de fericire. O muiere fără minte de pe un scaun învecinat îl dojenește: Nu trebuia să alergați așa, la vârsta dumneavoastră... Vă e bine? Domnul Popa nu-i răspunde, nici n-ar putea. O fulgeră numai cu privirea. Ofensată, doamna întoarce capul în partea cealaltă. Toanta! Tramvaiul zdrăngăne către Ziduri Moși, Costache închide ochii, învelindu-se într-o mantie de plăcere, ce dacă inima îi face acrobații prin piept. Merită! Plăcerea e să birui lumea, să nu te lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gest de repudiere. O să vorbesc cu Sophie și o să vedeți că ea își aduce aminte că am stat tot timpul lângă ea. Da, dar - dădui eu să zic ceva. N-avea rost. Sally o luă cu pași apăsați spre ușă, ofensat, ca unul care fusese călcat rău pe bătături. —Sophie, zise el cu răceală în glas, este prietena mea. Ea o să-și aducă aminte unde eram. O să vedeți. Trânti ușa după el. Eu mă strâmbai. — La dracu, n-am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
energia și experiența ei fuseseră consumate ca să o salveze pe Amanda Hardwick. Datorită eforturilor ei și în ciuda lipsei de bun-simț a interviurilor Amandei, singura pedeapsă de până acum fuseseră scrisorile de avertisment, formulate în termeni duri, primite din partea avocaților celebrităților ofensate. Dar pentru obținerea acestui rezultat, Alice trebuise să facă uz de toată diplomația și de toată dexteritatea ei în domeniul juridic. Alice a gemut interior la gândul că trebuia să repete actele de vitejie anterioare. Tot restul dimineții, Alice a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Frances poate să ia legătura cu ei acolo, nu? Nu cred că elementele impure, din lumea de afară, sunt permise, i-a explicat mama. Așa i s-a spus lui Frances atunci când a încercat să-i sune. A fost foarte ofensată. Alice și-a stors creierii. —Jake conduce o revistă despre reciclare. Ar trebui să aibă cartierul general în zona de vest, numai că nu sunt sigură unde. Ai putea să-l găsești în cartea de telefon. —Pot să încerc. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
tău forte. Nu toată lumea se pricepe la chestia asta. Și dacă punctul tău forte nu e ăsta, atunci să știi că întotdeauna o să ai un birou aici. Să ții minte asta. — Sunteți foarte generoasă, a spus Alice bățoasă, fiindcă era ofensată. Sigur că maternitatea era punctul ei forte. Doar urma să nască un copil, nu? Trebuia să fie punctul ei forte. Și asta pentru veșnicie. —Generoasă! a pufnit șefa de la Resurse Umane. Glumești, nu-i așa? Nu suntem generoși. Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
scurt. Nu mi-e frig. —Ei, e foarte bine că sunteți aici, a zis Amanda plină de energie, tropăind pe podeaua indiană cu tocurile ei înalte. Îl puteți ajuta pe Hugo să care pachetele. Asistenta Harris și-a ridicat bărbia ofensată. —Aștept taxiul. Amanda s-a oprit din mers. —Ce? —Taxiul? a repetat ca un ecou Hugo. Vă duceți undeva, soră Harris? — Părăsesc acest stabiliment, domnule Fine. —Stați puțin, stați puțin, a sărit Hugo ridicând panicat ambele mâini. De ce plecați, soră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
capului său era la fel de sonoră ca aceea a Arhanghelului Gavriil. Hugo a ridicat privirea către chipul unei roșcate cu o față frumoasă, prelungă, dar necăjită. A sesizat, uimit, că femeia avea mai degrabă o expresie amuzată și înțelegătoare decât una ofensată și dezgustată. — Știu cum e cu bucățile astea de plastic, a spus ea. Sunt dificile. Am și eu unele la fel, a adăugat ea arătând spre cutia pe roți acoperită cu plastic pe care o împingea. Era un model identic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
răspunse Eugen zâmbind. Am urgențe... Rămâi, te rog, cu pacientul de aici. Nu-l lași singur nicio clipă... - Ei, asta-i bună! Nu trebuie să faceți asemenea precizări, domnule doctor. Se poate? îl întrerupse Ofelia, arborând un zâmbet de copilă ofensată. Rămâne și doamna...? - Nu. Din nefericire, trebuie să plec... Mulțumesc mult, domnule doctor și rămâne să... - Cum ai spus? o privi Eugen contrariat, arborând și el acel tip de zâmbet observat la Ofelia. - Păi..., am zis... mulțumesc..., Eugen! răspunse Iuliana
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
prea poate, dar... cum să spun... - Vei spune altădată. Pentru moment am eu de spus ceva confidențial domnului doctor, te rog frumos! - Da, bine, scuzați-mă! Sunt în salonul alăturat, dacă este nevoie de mine, răspunse Ofelia, ridicându-și bărbia ofensată și întorcându-se pe călcâie, astfel încât să-și vânture halatul pentru a-i dezveli picioarele până mult mai sus de genunchi. Rămași singuri, cei doi prieteni își acoperiră gurile cu palma pentru a nu se auzi dincolo de ușă râsul lor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de repetiție la nesfârșit a peisajului monoton și plictisitor. Într-un sat doi puști pe-o bicicletă stârneau colbul în urma lor mergând nesiguri. Un bețivan bălăngănindu-se urina din mers, în zigzag. Probabil se grăbea spre altă cârciumă. O pasageră ofensată intră precipitată în compartiment. Erau singuri pe culoar și femeia îi aruncă o privire furioasă care-i rămase impregnată mult timp în caruselul amintirilor. Laur plecă privirea luându-și toate vinile asupra lui dar totuși zâmbi enigmatic imaginându-și revolta
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ceilalți asupra propriei noastre perceperi de sine. Atunci când suntem bine văzuți, acceptați, susținuți, ne crește respectul față de noi Înșine, suntem mulțumiți de sine și Încercăm să scoatem la iveală ce e mai bun În noi, iar atunci când suntem marginalizați, jigniți, ofensați, devenim frustrați, complexați, ne izolăm și refulăm prin agresivitate. Sunt sentimente și reacții umane, pe care le putem controla mai mult sau mai puțin, și cu atât mai puțin atunci cînd e vorba de un copil, lipsit de experiență și
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
rău cuiva" (idem, p. 33). Regretul înseamnă faptul că ne concentrăm asupra propriului comportament, asupra a ceea ce am făcut și că ne exprimăm empatia pentru durerea cauzată celeilalte persoane. Exprimarea regretului reprezintă aspectul emoțional al unei scuze. El arată persoanei ofensate "propriile sentimente de vină, rușine și durere pentru comportamentul nostru care a jignit-o" (idem, p. 26). Orice regret sincer începe din inimă. Recunoaștem că ceea ce am făcut a fost greșit, că atitudinea sau acțiunile noastre l-au rănit pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
făcut a fost greșit, că atitudinea sau acțiunile noastre l-au rănit pe semenul nostru (care, în cele mai frecvente cazuri, este vorba de o persoană apropiată din punct de vedere afectiv, emoțional). Scuzele sincere sunt un dar pentru persoana ofensată. Rolul lor este acela de a comunica faptul că ne pasă de relația cu celălalt. Ele ne înlesnesc calea către iertarea autentică și către reconciliere. "Scuzele sincere scriu cei doi consilieri americani deschid posibilitatea iertării și a reconcilierii sincere" (2008
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
550), bărbatul crezând că orice femeie este supusă căderii: „dacă femeile ar fi de argint, n-ar face nici doi bani, fiindcă nici una barem nu s-ar împotrivi 549 Ibidem, p. 402. 550 Ibidem, p. 256. 149 încercării”551. Femeia ofensată îi va înscena o noapte de dragoste cu grotesca slujnică Cintazza și îl va demasca în fața episcopului. Dacă concupiscența și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
550), bărbatul crezând că orice femeie este supusă căderii: „dacă femeile ar fi de argint, n-ar face nici doi bani, fiindcă nici una barem nu s-ar împotrivi 549 Ibidem, p. 402. 550 Ibidem, p. 256. 149 încercării”551. Femeia ofensată îi va înscena o noapte de dragoste cu grotesca slujnică Cintazza și îl va demasca în fața episcopului. Dacă concupiscența și viclenia sunt păcatele cel mai des incriminate în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
protest la celebra sintagmă a Președintelui Lucinschi, care mărturisise într-un interviu, ca unul care a monitorizat sufletele tinere ale comsomoliștilor noștri de acum câteva decenii, că, dacă deschidem dosarele poliției politice, rămânem fără intelectuali. Nimeni nu s-a simțit ofensat, nici una din personalitățile noastre de primă linie nu s-a scandalizat, respingând această acuzație, grea ca o piatră tombală. Singurii care au ironizat aserțiunea lui Lucinschi au fost tinerii scriitori, ocrotiți de niște biografii mai fericite, scriitori pe care căderea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și de azi. Altul, coborât din fotoliul propagandei de partid, publică o carte de versuri intitulată - chiar așa! - „Steaua Eminescu”, poate cea mai proastă carte scrisă vreodată în limba română. Nimeni din criticii și eminescologii noștri nu s-au simțit ofensați, n-au consemnat măcar blasfemia, iar „creatorul”, devenit deodată un adorator impenitent al lui Eminescu, promite să scrie și un al doilea volum. Nu mai pomenesc aici de marea armată de versificatori, plodiți parcă pe bandă rulantă, care se simt
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]