5,144 matches
-
verde trăsură./ Sunt paturi albe sus, și sunt pâini./ Ne-așteaptă-n luceafăr Iisus, cu lapte cald și prescură/ și-un pahar plin cu lacrimi, în mâini („Vecinul care-a murit”, p. 45); M-au scos din celulă-ntr-o duminică, tată.../ Oftând veniseși la vorbitor./ Temnița strâmbă juca în jurul meu, beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
bancă, auzea plescăitul valurilor Dunării apoi pescărușii croncănind îi vedea zburând în cercuri pe deasupra sa iar dincolo de pescărușii care zburau cerul albastru nesfârșit. Întoarse puțin capul și privi spre Dunăre cum plutea lin parcă alunecând un vas de pescuit apoi oftă prelung închise puțin ochii dorea să rămână așa nemișcat liniștit însă nu putu decât câteva momente simțea nevoia să se miște mereu din cauza durerii din coaste ofta mereu, adânc ca un om profund îndurerat. Începând cu acel sfârșit de vară
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
privi spre Dunăre cum plutea lin parcă alunecând un vas de pescuit apoi oftă prelung închise puțin ochii dorea să rămână așa nemișcat liniștit însă nu putu decât câteva momente simțea nevoia să se miște mereu din cauza durerii din coaste ofta mereu, adânc ca un om profund îndurerat. Începând cu acel sfârșit de vară Mihai pentru prima dată în viața lui începu să trăiască printre oamenii străzii, învăță să se strecoare noaptea cu ei în anumite subsoluri pentru a dormi apoi
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
ordine, am treabă la firmă! Scuze, femeie! „Ai tratat trei nopți...” - Lasă scuzele! - Da, nevastă, dar uiți că am o firmă... - Un rahat! Scutește-mă! El s-a uitat la ceas, a prins un șorț de curea și a trecut, oftând, în bucătărie... MARȚI L-a găsit răsturnat în fotoliu, cu televizorul deschis. Adormise. În bucătărie era curat. Masa goală. În frigider, mai nimic.. L-a zgâlțâit fără menajamente. - Da’ scoală odată! Nu auzi? - Ce-ai femeie?... N-ai somn? - Știi
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Saptamana_orbului_.html [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
Să nu plângi, ploaie, peste trup zbuciumat! Și așa sunt multe iubiri cu păcat. Cât crezi că mai poate să ducă durere... De unde, Doamne, să aibă putere?! Să nu plângi, ploaie, pe al ei gând Și-așa o văd adesea oftând... Cât crezi că mai rătăcim în destin, De unde, Doamne, atâta durere și chin?! Să nu plângi, ploaie, pe al ei vis! Cât crezi că mai poate să-l țină închis Și-așa i-ai dat un pustiu prelungit... De unde, Toamnă
SĂ NU PLÂNGI, PLOAIE! de VASILE COMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasile_coman_1465834896.html [Corola-blog/BlogPost/370905_a_372234]
-
-l țină închis Și-așa i-ai dat un pustiu prelungit... De unde, Toamnă, timp de iubit?! Să nu plângi, ploaie, pe frunza de nuc Mai bine pe mine, eu pot să o duc! Să nu plângi, ploaie, pe cine-a oftat... Să plouă pe mine... de-acum sunt copac! 28 septembrie 2015, Ploiești Referință Bibliografică: Să nu plângi, ploaie! / Vasile Coman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Vasile Coman : Toate
SĂ NU PLÂNGI, PLOAIE! de VASILE COMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasile_coman_1465834896.html [Corola-blog/BlogPost/370905_a_372234]
-
Literatura > Proza > SCUZAȚI, CĂ MOR! Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Scuzați, că mor! După vreo zece pași, moș Ion Bălănescu se simți foarte obosit și se așeză pe scara prispei, oftând din greu. În ultima vreme i se pare că timpul curge mai repede decât gândurile lui. Rezemându-și capul în baston, începu să mediteze: Cum mai trece timpul!... Nouășcinci?...sau nouășase?...Parcă mai contează... În fond, ce mai este un
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
a început să-l strige așa:„bă, Paliule!” Iar el...„hă, hă, hă!”... Îi place teribil porecla, spre amarul părinților. Dar, ..și ei s-au obișnuit. Îl strigă tot așa, mai ales la supărare. Iar el... râde. Doar moș Ion oftează și mai speră să-și revină: „De, mă, Ionică, eu tot mai cred că ești băiat deștept, dar te prefaci ca să nu te pun la treabă. Bietul tac-tu și mă-ta muncesc în disperare că le-a căzut pe
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
încerca moș Ion să-l facă pe Ionică „băiat de treabă”. Dar Ionică voia să fie „băiat de băiat”. Că „așa jiceau băiecii: ce-i aia...„băiat de treabă”? În schimb, moș Ion se întreba: ce sunt „băieții de băieți”? Ofta și se străduia să-l țină din scurt pe Ionică până se vor întoarce Mihăiță și Gica. Atunci... se va odihni și el. Acum, sprijinit în baston, oftează și privește-n gol: - Of! Și i-am spus lui Ionică să
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
treabă”? În schimb, moș Ion se întreba: ce sunt „băieții de băieți”? Ofta și se străduia să-l țină din scurt pe Ionică până se vor întoarce Mihăiță și Gica. Atunci... se va odihni și el. Acum, sprijinit în baston, oftează și privește-n gol: - Of! Și i-am spus lui Ionică să ia furtunul ăla din mijlocul curții, că-l bate soarele și cauciucul îmbătrânește și crapă. Apoi... e plin de găinaț... Of, Ionică, of! Eu am spus, eu am
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
mai ții de glume, că mă grăbesc. Pa! Salutări Irinei, bă! Și ...nepoților...Ei...ce fac?...Sunt sănătoși? Lasă, lasă, n-am timp de povești! Pa! Și se auzi o troznitură-n receptor, urmată de un țiuit. Moș Ion scăpă receptorul. Oftă: Ei au treabă...și eu...hop...cu moartea asta... Ce jice, bă tataie? Când vine? Întrebă Paliul, care înțepenise cu telefonul în mână. Moș Ion se uită la el, lăcrimând: Pune telefonul...la loc! Pe masă, mă...pe masă...Rămase
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Mori sau nu mori? De, mă Ionică! Zâmbi moș Ion cu amărăciune. Se joacă moartea cu mine și eu...nu mă las prins...Du-te și vezi de orătăniile alea...că se face seară. Ce să văj, bă? Of, Doamne!oftă cu ochii-n tavan. Când nu voi mai fi, cine să-ți mai spună ce să faci? Mai încearcă la Galați să-l prinzi pe taică-tău! Cum să-l prind? Nu mai spuse nimic. Oftă prelung printre gâfâiturile sacadate
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
văj, bă? Of, Doamne!oftă cu ochii-n tavan. Când nu voi mai fi, cine să-ți mai spună ce să faci? Mai încearcă la Galați să-l prinzi pe taică-tău! Cum să-l prind? Nu mai spuse nimic. Oftă prelung printre gâfâiturile sacadate: Lasă! Adu măsuța cu telefonul lângă pat... Așa...Formează numărul lui unchiu-tău...uită-te în caiet...acolo...Apasă pe aceleași cifre de pe telefon...Așa, taică! Ah! Nu așa, mă! Fii atent... Moș Ion se chinui mult
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
ascultând Sfânta Vineri seara chemându-i la masă. „Când vei fi mare, spuneam Fetiței cu Chibrituri, o să te-mbrac în borangicul lunii ca voal de mireasă și-o să-ți fur din poveste condurii...”, dar ea se întrista ca buciumul când oftează pădurii până dincolo de moarte și dincolo, spre-altfel de răsărituri. „Eu o să fiu departe pe unde începutul un altuia e vamă...” așa-mi grăia Fetița cu Chibrituri care doar mie-mi spuse cum o cheamă. *** În alb ca o mireasă... Se
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
deasupra capului. Se închină, luă pruncul în brațele-i firave și-l strânse la pieptul ei, așa cum numai o mamă poate face acest lucru mai bine. Fața ei radia o lumină tainică și se uită spre cer, murmură ceva, apoi oftă...știind că dragostea pentru bobița ei era atât de mare! Între rugăciune și amintire, între vis, și nostalgie, își strângea puternic la piept rodul iubirii ei cu gândul la iubirea care avea s-o însoțească multă vreme de aici înainte
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Eminescu îi atrase atenția să privească locuința unde Beethoven compusese Simfonia a treia: -Pe aici Marele Surd, prăbușit în sine, va fi murmurat melodiile muzicii lui... El, Veronico, a fost adânc ca marea și puternic ca furtuna... Veronica tăcea și ofta, cântase și ea la pian de atâtea ori compozițiile lui, acum îi aducea un omagiu acestui titan al muzicii, păstrându-i respect pentru tot ce făcuse el . -Marii artiști m-au impresionat profund și pe mine, zise Veronica, ștergându-și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Nu fac investiții. Vin străinii să investească. Ce le pasă lor! Aici e mână de muncă ieftină și haos legislativ. Aprobările se cumpără cu ușurință și cumetriile cu oamenii politici se țin lanț... După câteva secunde de tăcere, Mitică a oftat adânc și s-a uitat către parcarea din fața hotelului. Nu a descoperit mașina lor. Erau prea multe. Una lângă alta. În plus, era mișcare permanentă în zonă. - Numai noi suntem cu rabla noastră... Cine mai are "Dacia" acum? Ce zici
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_13_.html [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
să pui termopane... Ai văzut că pe Năstase îl mănâncă iar cu astea, cu puțin înainte de alegeri? - Gata, oprește-te, măi nevastă, că suntem la Olănești, nu acasă! Le-om face pe toate..., a întrerupt-o Mitică oarecum iritat și, oftând adânc, a continuat cu năduf, parcă numai pentru el: cadou de la un copil risipitor? Ha! Niciodată nu se va întâmpla. Și nu am nevoie... Eu nu înțeleg ce vrea băiatul nostru sa facă... - Să fie fericit! Doar a spus-o
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_13_.html [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
știm nimic... Fără copil, fără dragoste în familia mare, cu ai ei și cu ai lui, nu va putea fi fericit. Fericirea nu-i doar distracție și plimbare, copile! Cum să fac să discut cu tine, maică, nu știu". Au oftat amândoi, ca la comandă. Și-au citit în ochi tristețea ce-i năpădise și a înțeles fiecare că izvorul neliniștii lor este comun. - Mitică, tot ai luat tu apă destulă. Mâine aș vrea să mergem în alte stațiuni, a șoptit
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_13_.html [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
1375 din 06 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului STÂNCA DE JĂRATIC Kaliakra este-n soare Un buchet de trandafiri. Este-o stâncă de jăratic Din abisuri răsărind. Este inima fecioarei În cosițe lăcrimând Și în ape-nvolburate Rămânând în veci oftând. Este mers de sfânt pe ape Și izvor de bucurii. Este suflet de luceafăr Peste ape luminând. Elena Trifan Referință Bibliografică: STÂNCA DE JĂRATIC / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1375, Anul IV, 06 octombrie 2014. Drepturi de
STÂNCA DE JĂRATIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412613872.html [Corola-blog/BlogPost/353021_a_354350]
-
bucurase de apreciere și înlesniri din partea vechiului sistem. Și, când hotărâse schimbarea, când își luase adio de la inginerie, tot ea și numai ea decisese! Ai casei nu interveniseră. Știau ei cu cine au de-a face! În sinea ei, Mira ofta că nu avea nici o putere, că n-avea cum să-și ajute copila, deh! Asta nu contase pentru Renée! Descoperise reperele destinului. E drept, calea devenirii sale nu fusese deloc netedă și nici în linie dreaptă, dar se descurcase, căci
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454224932.html [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
Până nu trăiești cu omul, nu ști ce-i poate... pielea. Sigur că Renée știa acest adevăr, dar, de modă veche fiind, ca și educația primită, ajunsese să-l nesocotescă. Se lăsase dusă de sentimente, de atracție și-atât! Mira oftă, regretând anii risipiți în această experiență a fetei. Își reveni totuși repede: cel puțin nu pierduse ca ea... o viață! Când termină cu toate gândurile astea, abia atunci observă că Bubă, motanul ei, se uita la ea insistent. Din privirea
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454224932.html [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
opinci și fără șapcă sură, / De nu aud cum frunzele de nuc / Se sparg îngălbenite în poarta de la șură... Mă tot afund în Valea mea natală, / Cu hrean istoric răscolit de sape”... „... ehei, Soldatule, îmi pare rău, e timpul să oftezi adânc și dulce; pauza de instrucție a trecut...” Referință Bibliografică: Salamandrofobie și emoția locomotivei la ceapa din vecini / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 181, Anul I, 30 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
prins înserarea în biroul său. Încerca să sistematizeze unele informații și stătea în cumpănă cu privire la luarea unor hotărâri. Încropise un plan de măsuri, dar, nemulțumit, a rupt hârtiile ce nu așteptau decât semnătura sa pentru a pleca spre executanți, a oftat și s‑a apucat să lucreze destul de nervos. Telefonul a avut darul să‑l enerveze mai rău decât era, cu sunetul său strident și prevestitor de alte probleme. - Alo, da! Am onoarea să vă salut, domnule comisar! ... Cum? ... Desigur, nu
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_20_.html [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
Doar o fată care astăzi a preferat să fie singura,să-și vopsească unghiile,să citească și să-și răsfețe sânii un pic în soare într-o duminică frumoasă departe de asfaltul încins al orașului. Își trecu degetele prin par,ofta...o mai privi o secundă lungă...apoi fluiera ușor. Sub privirile ei uimite,calul apăru alergând ușor și dintr-un salt el încalecă. Aproape că zâmbi. Zâmbi și el...cu ochii întrebători. "-Ai cal...avea vocea ușor răgușita ...și el
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_dragoste_1_.html [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]