350 matches
-
Am mai stat și-acum un an La taifas și la povești: Spune tu, de-ți amintești, Cum se cheamă acel han? Precizez, de bună seamă, Că-ntrebarea mea nu-i vană: Voi să-mi spuneți cum o cheamă Pe oița năzdrăvană? Câți meșteri s-au dus Pe Argeș în sus Și ce mănăstire Au făcut zidire? Te poftesc acum să-mi spui Câți plecat-au din Vaslui? Are ochii de faianță, Năzdrăvan și mititel, Nu ajunge pân’ la clanță. Cum
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
crească. Fie mică, fie mare, Toată lumea-i în picioare, Prinsă-n animație, Și-și găsește fiecare Câte-o ocupație. De ieșire sau intrare, Țârâie nevoie mare, Mai ceva decât un greier, Până ce îți intră-n creier. Îngustă și mititea, Trec oițele prin ea Dimineața și-n amurg, Când ciobanii le și mulg. Parcă e un colier Care-a fost montat pe roți Și ne cară pe noi toți Noapte-zi, pe drum de fier. Toată seara toarce-toarce, Însă gheme tot nu face
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Cu miros de ger în lună vine un bătrân. Îi sunt obrajii zdrențuiți Întocmai ca un prapur vechi: "Părinte bun, îi-aduc o pâine și un strop de vin, ca să se roage la altar blândețea ta." "Pentru cine?" Pentru turma de oițe." Într-un târziu o fată. Stele care cad sau poate-un vânt de toamnă-ar ști să spună c-a fost frumoasă fata mai demult. Zice: " Să ții o liturghie, stareț sfînt." "Pentru cine?" "Pentru - gândul meu." Luna s-a-ngrădit c-
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
în gând. Mirosea frumos, a mentă și a tămâie. Candela ardea liniștită, fără flacără și împrăștia parfumul de smirnă, împletind aromele. Rugăciunea părintelui Cucoș zbura spre Cer, purtată de pala de vânt a credinței, a dragostei sale pentru sat. Erau oițele lui. Decizia o luase, dragostea pentru ei e prea mare. S-a întins cu rugăciunea în gând, căutând în ea salvarea fiecărui suflet din sat. S-a făcut zgomot zgomot, mare pe pământ, tunet, cutremur și tulburare. Deodată au ieșit
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Imre și Corina Dănilă sau de Costel Bobic și Cristiana Răduță"; apoi, acțiune, multă adrenalină, flash-uri dintr-un trecut aprins. "Cine-i Răduleasca? Să nu-mi aduc aminte de ce făcea în tinerețe", zice ciobanul mioritic Gigi Becali, avertizat de oița bîrsană că nu e de bine cu valiza în turneu; în martie 2005, ne informează biografii divei - poză mare, interzisă minorilor -, s-a sărutat fierbinte cu Daniela Nane într-un film de Sergiu Nicolaescu, așa, ca pentru revistele destinate bărbaților
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
bătută-n mărgăritare și un zapis care spunea că Selivanov era nici mai mult, nici mai puțin decât însuși fiul țarinei Ecaterina, prigonitoarea fiilor luminii. Cum maică-sa, care-l lepădase de prunc, se făcuse nevrednică de a mai păstori oițele pravoslavnicei Rusii, ea trebuia răsturnată de pe scaunul domniei din întortocheatul Kremlin și trimisă în Gheena ca să fie muncită în veac, alături de curva din Babilon. Draci oțărîți aveau s-o străpungă-n născătoare, mereu și mereu, cu fiare înroșite în focul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ascultă cu respirația întretăiată. Așteptăm într-un loc unde încă mai sună, Din strunele undelor line, izvoarele. Aici vor veni în șirag să se-adape Una câte una căprioarele”... Ochii ursulețului și ai pisicuței, ai cămilei și ai crocodilului, ai oiței și ai iepurașului și alți ochi care, în mod obișnuit, par să fie frumoși și buni, dar cărora le lipsește strălucirea vieții, au căpătat însuflețire 125 și înțelegere. Cu toții urmăresc pe „artistă” dar, mai ales, pe „regizoare”, cu multă curiozitate
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
vedem și noi cât de bune sunt. Cornulețele, clătitele sau cozonacul sunt minunate, bunică, sărutăm mâinile care le-a făcut. Pe lângă faptul că păzește, cu mare grijă, ograda, Cuțulache îl ajută pe bunicul. Foarte mult, chiar. De exemplu, primăvara, când oițele și mieluții ies pe deal, dacă s-au răzlețit cam mult, bunicul îl trimite să-i le mai adune. Iar dacă vreo oaie își pierde mielul - Cuțulache care, nu se știe cum, l-a văzut pe micuțul rătăcit, mârâie la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mult, bunicul îl trimite să-i le mai adune. Iar dacă vreo oaie își pierde mielul - Cuțulache care, nu se știe cum, l-a văzut pe micuțul rătăcit, mârâie la biata oaie, ca și cum i-ar spune: „Vino după mine!” Astfel, oița și mieluțul sunt, iarăși, împreună. Seara, când bunicul și bunica sunt tare osteniți, îl trimit pe el, care-i mai tânăr, să vadă dacă cotețul păsărilor este închis. Și dacă acesta nu i, Cuțulache împinge cu o lăbuță ușa și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea, Încântat, În memorie sau, dimpotrivă, le vedea, hipnotizat, pentru prima dată. „Concordiei and just next to it, look, Discordiei. So... Concordiei and Discordiei!... And here we have Trofeelor, Oițelor, Olimpului, Emancipata. Listen, Emancipata! Isn’t it wonderful? Emancipata... Sirenelor, Sabinelor. Yes, I remember Sabinelor. Also Cuțitul de argint. Puțul cu apă și Cuțitul de argint...” Vorbeam englezește. Nu se simțea confortabil, pare-se, Într-o mai lungă conversație românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
înmulțire slabă. Orice distrugere masivă de habitat le va fi fatală. Nu uita, lebedele de iarnă au fost odată la fel de numeroase ca și cocorii. În câțiva ani, o să ne luăm adio de la ceva ce există încă din Eocen. Rămăsese aceeași oiță rătăcită pe care o adoptase fratele ei, hoinarul sfrijit care vedea lucruri pe care ceilalți nu le puteau vedea. Era ceea ce Mark ar fi putut deveni la un moment dat. Micul Mark. Animalele mă plac. Dacă sunt într-un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
subliniată În repetate rânduri cu vii aplauze. În Încheierea adunării, a fost prezentat un program artistic, susținut de soliști ai Operei Române. Tu nu mai lucrezi la Poștă. Te-ai angajat la O.C.L. Confecția, la un depozit, pe strada Oițelor. Astăzi ești chemat la miliție pentru o anchetă. La magazinul Vulturul de mare, unde ai distribuit niște căciulițe de blană, e o lipsă În gestiune. Miliția se află tot pe strada Oițelor. Plin de teamă intri și Întrebi de ofițerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
O.C.L. Confecția, la un depozit, pe strada Oițelor. Astăzi ești chemat la miliție pentru o anchetă. La magazinul Vulturul de mare, unde ai distribuit niște căciulițe de blană, e o lipsă În gestiune. Miliția se află tot pe strada Oițelor. Plin de teamă intri și Întrebi de ofițerul care te-a convocat. Un plutonier te urcă la etaj, vine ofițerul și scrii o declarație. Te vezi deja În pușcărie, duminica este un chin pentru tine, degeaba afară este primăvară, degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu ochii pe ușă și nu mai bei nici un strop din vișinata acră cu care te tot Îmbie, vorbindu-ți despre cultură și artă. Îl bagi În mă-sa, și viața ta curge monoton la depozitul de blănuri de pe strada Oițelor. Ești foarte prudent, nu cumva să mai ai lipsă În gestiune. La București s-au Încheiat lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. În Încheierea dezbaterilor, a luat cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adoptat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și În miezul nopții, scăpați de el, ați urcat pâș, pâș, pe o scară de lemn spre camera unde locuia această fată. Pe fereastră se vedea Dâmbovița alunecând murdară În noapte, Baia Dâmbovița și chiar depozitul de blănuri de pe strada Oițelor. Femeia asta, Vera, avea mania să-i sfâșie cineva ciorapii Înainte, și fremătând, aștepta să faci operațiunea asta sub poruncă, era deja nervoasă, nerăbdătoare, aproape isterică. E, cum să nu-l iubești până la moarte și până În miez de noapte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Eu nu i-am citit nici pe Catullus, nici pe Rabelais, nici pe Cantemir, nici pe Virginia Woolf de pe vreo hartă, ci din bibliotecă, 208 209 unde cărțile sânt așezate una lingă alta. Cărțile mele nu sânt străbătute de cine știe ce oițe din folclorul românesc sau de mătăniile ritului ortodox, ci de stelele dantești, de compasul lui John Donne, de lancea lui Cervantes, de gândacul lui Kafka, de madelaina lui Proust, de calcanul lui Gunther Grass. Nu mă simt în concurență doar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de desene, doar după formele cartonașelor, îmi mai lua și cartonașe pentru cusut, desenate în culori și găurite. Nu aveai decât să treci acul cu ață prin găurelele alea, ață maro, albastră, verde, galbenă sau roșie. Conturam astfel ciobănașul cu oița sa, tractorul, băiatul și fata ținîndu-se de mână, stilizați frumos, fluturele. Mereu ieșeam plângând de la Scufița roșie. Puțin mai sus, pe Mihai Bravu, se afla un mare Ferometal de unde se puteau cumpăra tablă, cuie, lanțuri, dar și vaze și pahare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
get-beget, da ăștia noi, d-acu, care a umplut Bucureștiu, ăștia nu știe. S-a umplut Bucureștiu de țărani, și ei, bucureștenii vechi, nu mai are loc : țărani care stă la bloc și strânge bani de mașină, ca nespălata de Oița, vară de-al doilea cu Delcă ; așa-i acu, așa a ajuns vremurile. Merge printre scaune, clătinându-se, greoaie. E plin de noroi cauciucu ăsta, să nu alunece, Doamne ferește, să nu-și rupă ceva, uite-un scaun gol lângă fereastră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că vrea să scape dintr-odată de lucruri. — Numa troace ! La ce să mă mai împiedic de ele ? Le-a dat cu grămada, pe câteva sute de lei. Câteva sute de lei, ș-ăia plătiți în rate ! Le-a luat Oița, vară d-al doilea cu Delcă. Nu pentru ea, că n-a ajuns să-și umple casa cu lucrurile Vicăi, dar pentru ăia de la țară. A venit bărba-su și le-a cărat cu mașina. Ultimul a cărat televizorul. Avea treișpe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
câte un lucru, la întâmplare : — Cât îmi dai p-ăsta ? face. Se tocmesc, până când Vica mai scade din preț. Sau spune chiar : Mi-oi da și tu cât oi putea ! Oi vedea tu cât îmi dai, mai încolo ! După ce pleacă Oița, îi pare deodată rău că a vândut așa de ieftin ! Cu prima ocazie, i-o spune de la obraz : — Mi-ai luat pe nimic cutare lucru... — Cum tanti, eu ? începe Oița. Se tocmesc iar, și câteodată rămâne la cât a cerut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Oi vedea tu cât îmi dai, mai încolo ! După ce pleacă Oița, îi pare deodată rău că a vândut așa de ieftin ! Cu prima ocazie, i-o spune de la obraz : — Mi-ai luat pe nimic cutare lucru... — Cum tanti, eu ? începe Oița. Se tocmesc iar, și câteodată rămâne la cât a cerut Vica. Dar până să vină rândul să-i dea banii, la rata lunii următoare, se cam uită ce s-a convenit... Așa mi-au strecurat vecinele... Dar eu, ce pot
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unu ! Liniște. Mă zăresc în oglinda garderobului, într-un nimb de infuzori de praf, pe care i-a trezit raza aurie și înăbușitoare, strecurată pe lângă cartonul transperantelor. Mă zăresc cu neplăcere în oglinda garderobului... — ...da cum vine hoața aia de Oița, că tre’ să vină, mai are să-mi dea obzeci de lei, și de când mă duce cu vorba ! Cum vine hoața, îi zic să facă bine s-aducă-napoi astea de ziseși tu... ligheanu și cana... Ca să nu crează c-a pus gheara
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Înțepături, nu intrau la momentul potrivit. «Genisul» Îmi spuse don Tico, «e osatura fanfarei, e conștiința ei ritmică, sufletul ei. Fanfara e ca o turmă, instrumentele sunt oile, maestrul e păstorul, iar genisul e câinele credincios care mârâie și ține oițele la pas. Maestrul se uită mai Întâi de toate la genis, iar dacă genisul Îl urmează, și oile Îl vor urma. Dragul meu Jacopo, trebuie să-ți cer un mare sacrificiu, dar tu trebuie să te Întorci la genis, Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vieții sub alte forme, la fel cum întâmpinau și dacii moartea, cu liniștea pe care le-o dădea credința că natura este un leagăn al vieții eterne, în care nu există dispariția totală, ci numai o circulație între regnuri. Când oița năzdrăvană spune că l-apus de soare / vreau să mi-te-omoare / baciul ungurean / și cu cel vrâncean, ciobanul, întrezărind doar posibila moarte, roagă pe oiță să spună celorlalți doi să-l îngroape peaproape în strunga de oi și în dosul stânii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
al vieții eterne, în care nu există dispariția totală, ci numai o circulație între regnuri. Când oița năzdrăvană spune că l-apus de soare / vreau să mi-te-omoare / baciul ungurean / și cu cel vrâncean, ciobanul, întrezărind doar posibila moarte, roagă pe oiță să spună celorlalți doi să-l îngroape peaproape în strunga de oi și în dosul stânii pentru a fi tot cu animalele lui. În așteptarea morții, baciul nu-și ia măsuri de precauție, nu se zbuciumă, nu se teme, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]