401 matches
-
muzeele în aer liber, prin construcțiile din diferite zone etnografice, varietatea instalațiilor tehnice care însumează aproape toate ocupațiile și meșteșugurile practicate pe întreg teritoriul României (mori de apă și de vânt, șteampuri aurifere, oloinițe, vâltori, stâne sau sălașuri temporare de oier, teascuri de stors strugurii, ateliere de fierărie, de olărie, rotărit, glăjării, ateliere de cojocari, țesători, etc) și construcții sociale din satele noastre: școli, primării, biserici. Din punct de vedere al materialelor folosite de arhitectura populară românească, fișele sunt proiectate să
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
astfel încât să poată beneficia de pe urma deplasărilor, la întoarcerea în satele de origine (Ex. ciobănii din satul ]Târlungeni, Brașov își modificau numele după denumirea satului - Târlungeanu, cu toate că în realitate se numeau Beschia). Astăzi, denumirea satului vechi Crîngeni a dispărut, iar urmașii oierului Gheorghe Târlungeanu au numit satul Târlungeni. În timp ciobănii și-au păstrat și îngrijit locurile de peste munți unde își aduceau "tîrla". Tîrla rămânea de multe ori la câmpie și pe timpul verii. Locul preferat de către pastorii transilvăneni era cîmpia cuprinsă între
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-lea. Transilvăneni au venit mai ales din zona Sibiului și mai apoi a Făgărașului, iar principala lor ocupație era oieritul. Primii dintre ei s-au așezat sub cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
a născut în localitatea pindeană Avdela, Grecia, de unde proveneau, între alții, Nuși Tulliu, autentic creator de poezie în dialectul aromân, Take Papahagi, cunoscutul lingvist, etnograf și dialectolog și familia istoricului Nicolae Șerban Tanașoca. Caragiani se trage dintr-o familie de oieri, care vara își duceau oile la munte, și iarna se întorceau cu ele la șes, în zona Salonicului, activitate din care, cu multă trudă și chibzuială s-au înstărit. Caragiani nu s-a căsătorit niciodată. Avea o soră la care
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
și integrând altă substanță este ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine, autoarea aduce o dramă zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premergători răscoalei lui Horea. Evocând destinele strămoșilor săi, ca o adevărată urmașă a baciului Alexa Banu, conducător al Vlașinilor, P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
comunitatea ciobanilor români din zona muntoasă a Sibiului și stăpânirea habsburgică ce încerca să-i silească să adopte „uniația” cu biserica romano-catolică, pentru a-i despărți de neamul lor de dincolo de munți. Vlașinii sunt „dăruiți” de Maria Tereza orașului Sibiu, oierii fiind obligați să plătească noi biruri și arende către guvernatorii sași. Obștea Vlașinilor încearcă să reziste, dar este nevoită să ia calea pribegiei, să treacă munții în Țara Românească. Nenorocirea e provocată însă de Nicolae Branga, un ticălos care vrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
mii de suflete creștinești, de aceea ș-ar fi pierdut Serbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu întreținerea armatei noastre aproape de 250. 000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori amare ale țăranului nostru, a celui sârbesc, a oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească în mod egal evreii, ei care-n presă {EminescuOpIX 281} au fost contra creștinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ruși, ei cari prin jurnalistica lor fațarnică și mincinoasă ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
THEODORESCU, Dem.[etru] (26.X.1888, Roești, j. Vâlcea - 11.IV.1946, București), prozator, autor dramatic, traducător și gazetar. Este fiu de arendaș și urmaș al unei familii de oieri. Urmează școala primară și liceul la Caracal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Intră în gazetărie încă de pe băncile școlii, când începe să scrie la oficiosul conservator „Ordinea” (1907), versuri și articole fiindu-i tipărite tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel Mare s-au unit la un moment dat cu oierii transilvăneni care coborau la pășune pe șleaul cel mare care trecea prin Suceava și Botoșani spre Prut. Un document din 30 martie 1579 atestă localitatea Ungureni, sat de răzeși, iar altele, mai apoi, vorbesc despre lupta acestor răzeși pentru menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
timp atât de accesibilă și de populară printre români, Încât unul dintre numele batjocoritoare În intenție care li s-a dat acestora a fost acela de „mămăligari”. În sine, formula nu are nimic iritant. E la fel cum ai spune „oieri” (sau „ciobani”), un alt nume care li se trage românilor de la una dintre ocupațiile predilecte și, În orice caz, mai legată de zona montană și deluroasă unde agricultura devine impracticabilă la scară mai largă, altminteri formulat, În arealul mioritic teoretizat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), autorul revine în spațiul privilegiat al muntelui, la Ciulpău, pentru a înfățișa existența aflată sub semnul transhumanței și al datinilor: fondul ancestral este topit într-o poveste de început de secol XX, în care lumea oierilor încearcă să reziste invaziei modernității. Romanul parabolic Zigguratul (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor) reflectă într-o structură terasată etapele inițierii unui tânăr gazetar din Burna care descoperă, dincolo de faptul divers, realitatea semnificativă: simbolicul prevalează, iar epicul, diluat uneori de divagații teoretice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
ciobanilor, În coada tăciunilor. Motivul enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ea își caută de zor ființa mult iubită, și ea aleargă zbuciumată pe căi „necunoscute” și uneori pustii, și ea rostește în stînga și-n dreapta cuvinte întrebătoare: „... dacă mi-ați văzut,/ De mi-ați cunoscut”, trecînd prin sate un oier falnic și ortoman, „cel cu căciula brumărie”. Vitoria tinde spre starea de arhetip, de ființă chtoniană. Numai aceasta, în chip de Mutter Erde, se arată neîntrecută acaparatoare, nu ostenește să-și apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bogată, la concurență cu folcloriștii cei mai redutabili, mi se pare mai mult ca sigur că avea în vedere perspective mai largi în înțelegerea problematicii mioritice. Se bucura și de avantajul, aproape unic, de a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stîni, ca simplu observator, într-o vreme cînd păstoritul conserva încă forme de organizare și de viață moștenite din străvechime. De aceea autorul gîndea, simțea și se exprima exact ca unul „de-al lor”. Din acest
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu valențele ei filosofico-estetice, considerînd-o unul dintre „miturile fundamentale” ale etnicului. Din cîte se cunoaște, prozatorul însuși își modela destinul lumesc și scriitoricesc în armonie cu imaginea „primului” păstor-poet. Și nu se credea singurul în această iluzionare. Întreaga breaslă a oierilor de la munte ar fi inspirată și patronată de un duh tutelar, potrivit aceluiași tipar originar, cum a aflat Vasile Alecsandri dintr-o mărturie a baciului celui orb de pe Ceahlău; cum credea și un povestitor, tot orb, din Hanul Ancuței. Iată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide seria de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie relevat că „brumăriul” în cojocărie aparține prin excelență zonei nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Țarinca și Bobeica (531m). Partea sudică a Culmii Holmului se continuă cu o ultimă suprafață structurală, mai mare, netedă (în Dealul Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ötztal (Tirol, Austria) a fost creată o mașină de spălat lână care a fost pusă la dispoziția crescătorilor de oi din zonă. Un antreprenor local a dotat-o cu tehnologia cea mai nouă, care respectă normele de mediu (până atunci oierii erau nevoiți să spele lâna la o astfel de mașină în Belgia). Folosirea mașinii a avut efecte asupra reînnoirii tradiției oieritului, a prelucrării lânei în valea Ötz. În alte probleme de transfer tehnologic au fost implicate universitatea și centrul de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
PĂTRUȚ, Picu (1818 - 3.IX.1872, Săliște, j. Sibiu), copist și versificator. P., numit de N. Cartojan „Anton Pann al Ardealului”, s-a născut într-un sat de oieri din Mărginimea Sibiului, așezare cu o străveche cultură tradițională. Copilul (Oprea, după numele de botez) intră la doisprezece ani ca ajutor de crâsnic la biserica mare din Săliște, atras de icoanele și de cărțile din biserică. În 1848 sau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
înclinată să accepte în principiu ideea, dar Camera Lorzilor s-a opus. În final nu s-a ajuns la nici un consens. Cricket (în română mai ales crichet). Originile jocului de crichet se pierd în negura vremii. Încă din secolul XIII oierii și țăranii din regiunea Weald, o regiune pomicolă situată în sud-estul Angliei și acoperind o parte din comitatele Kent, Surrey și Sussex, practicau un joc cu mingea oarecum asemănător grosso modo cu crichetul de azi. Documentele vremii consemnează faptul că
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Cordoneanu putea fi nume complementar patrionimic de la Cordon din Bucovina austriacă; Ion Brașoveanu, originar din Brașov, Ion Mărgineanu pentru că provenea din Marginea sau Mărginimea Sibiului; Ion Cojan putea fi un Ion din țara românească, Cuciureanu din Cuciurul Sucevei, Ion Mocanu, oier din Ardeal, Ion Rădășeanu, venit bejenar de la RădășeniSuceava. Mircea Ciobotaru observă și spune că „în toate satele studiate, nici unul dintre numeroșii bejenari atestați ca atare nu a adoptat numele de familie Bejenar(i)u, încă un argument că mulți dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai bune proze ale sale își asigură tensiunea epică prin inspirația din arhaitatea rurală transilvăneană. Într-un anume fel, scriitorul reface drumul spre universalitate al lui Panait Istrati, dar înlocuind Bărăganul și ținutul pestriț-oriental al Brăilei cu acela al vieții oierilor transilvăneni, dominat de obiceiuri și tradiții coborând din străvechi. Așa cum alți scriitori americani ai momentului, precum Faulkner, Hemingway, Caldwell, Dos Passos, au pus în lumină o serie de „tărâmuri miraculoase”, cu o viață tumultuoasă și bogată, N. a oferit cititorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
mai evidente la noii produși, legate de caracterul și conformația exterioară a acestora. Sub aspectul evoluției și istoriei de formare, trebuie să spunem astăzi că, câinele-lup a părăsit de multă vreme neamul străbunilor săi lupi, după ce a intrat sub „bagheta” oierilor și păstorilor de vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu firimiturile de pâine pe care le primeau sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fără să-l părăsească, oricât de tare ar fi durerea ce i-o pricinuiește. În schimb, unii dintre stăpânii lor sunt În stare să-i părăsească fără să aibă nici cea mai mică mustrare de conștiință. S-a ajuns ca oierii și păstorii de vite să apeleze În mod obișnuit și deliberat la serviciile acestui patruped, recunoscut pentru calitățile lui, și să Îl folosească la paza stânelor și a staulelor de cornute mari, cât și În gospodăriile oamenilor. Astăzi, creșterea câinelui-lup
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de experiență este atât de puternică încât te prostește: mă și vedeam întorcându-mă la fermă cu un mistreț pe urmele mele. Dar cu răbdarea treci marea. Într-o dimineață târzie, când ieșisem să iau o gură de aer în timp ce oierul meu își vedea de treabă, tocmai treceam printr-o prerie când am văzut, de departe, un mistreț. Încremenit la marginea pădurii, se uita cum mă apropii. Să fie oare mistrețul scăpat? Ah, de-ar fi el!... Și, fie ce-o
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]