275 matches
-
secolul al IV-lea, de tip roman, sunt superioare celor folosite anterior de dacii liberi. Creșterea vitelor era a doua activitate economică importantă a comunităților umane rurale din zonă. S-au aflat în așezări și ateliere, se practicau diferite meșteșuguri, olărie, lucrată la roată, tehnică care se generalizează, prelucrarea metalelor fierărie. La Bârlad, Valea Seacă, a fost descoperită o așezare cu 40 de locuințe, unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dobrogea și pe linia Dunării, și prin cucerirea arpadiană a Transilvaniei, în secolele XI-XII. În aceste "urbs" medievale pulsa o vie activitate economică, meșteșugurile și negoțul înfloreau. În ceea ce privește dezvoltarea meșteșugurilor, la Păcuiul lui Soare și Dinogetia-Garvăn existau ateliere de fierărie, olărie, prelucrarea lemnulu, a osului, iar la Capidava, obiecte de podoabă: cercei, inele, aplice. La Păcuiul lui Soare, schimbul de mărfuri era intens-între nordul și sudul Dobrogei se practica un negoț activ. Comerțul extern era la fel de vioi-produsele descoperite la Dunărea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acea epocă și în mediul sătesc. Înlocuirea într-o măsură mereu crescândă a lemnului prin cărămizi și olane, în domeniul construcțiilor în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă, în 1845 existau 42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în orașe și târguri, folosirea sticlei în gospodăria casnică pe o scară restrânsă, au determinat dezvoltarea cărămidăriei și a olăriei. În orașul Iași, de pildă, în 1845 existau 42 de olari, iar în 1860, 62 olari. Un centru important al olăriei era orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașul Bârlad, unde, în 1845, lucrau 75 de olari. În ceea ce privește producția de cărămidă, pe primul plan se situa orașul Botoșani, care avea, în 1845, 61 de cărămidari, urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de ars olane și oale, care datează aproximativ de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constatăm în acea epocă, când exigențele cumpărătorilor au sporit, că există numeroase mențiuni relative la calitatea nesatisfăcătoare a cărămizilor, olanelor, oalelor etc. Organele de resort ale statului au fost nevoite să elaboreze norme precise privind calitatea acestor produse. În domeniul olăriei, fie că este vorba de producerea olanelor sau a oalelor pentru gospodăria casnică, forma cea mai răspândită de producție a fost micul atelier, care se încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
olanelor sau a oalelor pentru gospodăria casnică, forma cea mai răspândită de producție a fost micul atelier, care se încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încadrează în mica producție de mărfuri. Atelierele aveau câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câte un lucrător, rareori doi. În 1860-1862, funcționau în Moldova circa 149 de olării, din care 119 în orașe, cu 182 lucrători. Pe primul loc se situa orașul Iași, cu 32 de olării, urmat de orașul Botoșani, cu 27 de olării. În ceea ce privește cărămidăriile, în Moldova, numărul lor era în 1862 de 78, dintre care 67 fuseseră înființate între 1850 și 1863. În orașe funcționau 64 de cărămidării cu 417 lucrători, dintre care 85 erau femei și 22 copii. Aceste ateliere, dată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a 50 de rogojini. În 1865, acest meșter a expus produsele sale la expoziția economică din Iași. În satele din ținuturile Dorohoi, Neamț, Iași, Roman, Putna, Tutova se practica, pe o scară mai întinsă decât în alte ținuturi, cărămidăria și olăria. În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi), ocolul Slăvnicului (Iași). În ținutul Roman se aflau în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sate 38 de olării. În statistica din 1860-1862 se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se indică ca existente în Moldova 149 de olării, din care numai 30 în sate, ceea ce nu corespunde nici pe departe altor informații de prima mână, care dau un număr de olării în sate mult mai mare. Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În documente se face deosebire între olării și „fabricile” de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fiecare dintre aceste olării era un atelier, în care în mod indispensabil trebuia să existe un cuptor. La aceste ateliere lucrau, în medie, 1-2 oameni. Majoritatea lor se încadrează în mica producție de mărfuri. În documente se face deosebire între olării și „fabricile” de farfurii, nu pentru că farfuriile ar fi fost confecționate din sticlă. Și oalele, și farfuriile erau făcute din argilă, numai că farfuriile erau produse dintr-o argilă specială, mai fină, numită caolin. O astfel de „fabrică” de farfurii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă, pentru cojocărie, pielărie și îmbrăcăminte; pentru lucrul manual în școli, pentru olărie și stupărie; lucrări în lemn, artă națională, broderii - oferite de Ministerul de industrie și comerț, de sindicate și prefectură, de unii industriași ori mari proprietari de pământ ca Sybille și Nicu Cristoveloni. Din comisia de organizare a expoziției au făcut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spirituală, exercitate prin diferiți factori inclusiv armata și coloniștii, care vor avea un rol determinant În procesul de romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pămînt argilos, la suprafață de culoare galbenă, puternic compactă. Încă de la adîncimea de 0,20-0,25 metri, În pămîntul din val au Început să apară fragmente ceramice romane de culoare roșie, cu o pastă fină bine arsă prezentînd caracteristicile olăriei romane din secolul II. Alături de aceste fragmente ceramice , tot În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dovadă: acum o oră Institutul Social din Basarabia și-a încheiat lucrările pe anul trecut. Din acțiunea institutului se vede că institutul a descoperit o latură grea a vieții țăranului din satul Iurceni, județul Lăpușna. Acești oameni ocupându-se cu olăria și lipsiți fiind de mijloace tehnice mai moderne de lucru se prăpădesc toți la vârsta de 30-40 de ani. Acum, institutul, mână în mână cu autoritățile, caută să găsească o soluție pentru a scoate pe acești condamnați din situația lor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sarmatice apusene, în acest domeniu diferențele în raport cu alte regiuni fiind mult estompate față de alte aspecte. Dintre tipurile ceramice cu o mai mare frecvență de apariție în construcțiile tombale sarmatice, pot fi amintite oalele, ulcioarele, străchinile, ceștile și afumătorile, din rândul olăriei lucrate manual, iar dintre piesele confecționate la roată recipientele cu torți, ulcioare, oale, cești, farfurioare, lucerne - diferențiate și prin culoare - specifice fiind ceramica roșie, în majoritate de import și aceea cenușie, posibil de origine carpică. De obicei, aceste recipiente erau
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
baza umărului, orientat cu două caneluri orizontale și fundul inelar, având dimensiunile de 17,6 cm - înălțimea, 9,2 cm - diametrul gurii, 7,4 cm - diametrul gâtului, 12 cm - diametrul maxim al corpului, 6,8 cm - diametrul fundului articolului de olărie. În urma descoperiri la Bădragii Noi a tumulului nr. 5 din Epoca Bronzului inclus în aria culturii Jamnaja, în sectorul sud-vestic, la o distanță de 3 m de centrul movilei și la adâncimea de 1,20 m de suprafața lui a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
coreene, interferențele culturale cu zona chineză și japoneză, viața cotidiană acum două secole. Muzeul, Înființat În 1973, cuprinde case tipice din diferite provincii, În piața satului se organizează dansuri, nunți, concursuri de Înălțare a zmeielor ș.a. Funcționează ateliere de fierărie, olărie, dulgherie ca În epoca medievală. 565 Vestimentația ocupă, de asemenea, un loc deosebit. Cea mai veche haină păstrată În Muzeul Etnografic datează din timpul dinastiei Koguryo, haine de bărbați, de femei, de copii, de soldați, de servitori, armuri, zale etc.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
afișul societății "Ileana", fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]