1,007 matches
-
acte motorii în absența oricărei paralizii. Aura: simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formate până la această vârstă. Dacă ne raportăm la prezența sau absența reprezentărilor vizuale, putem identifica următoarele tipuri de deficiențe: a) orbire congenitală - fără nici o reprezentare vizuală (reprezentările sunt elaborate pe baza informațiilor primite de la ceilalți analizatori funcționali - auditiv, tactil‑kinestezic, olfactiv, gustativ); b) orbire survenită până la vârsta de 3 ani - fără reprezentări vizuale; c) orbire survenită după vârsta de 3 ani - cu reprezentări vizuale. Observație În general, mai întâi își pierd semnificația reprezentările asupra culorilor, iar abia mai târziu reprezentările vizuale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățarea geometriei, utilizarea modelelor, cunoașterea planurilor și a hărților geografice). Orientarea spațială a deficiențelor vizual este dependentă și de mărimea spațiului și de analizatorii implicați. Mecanismul orientării spațiale are un caracter de sistem și se formează prin interacțiunea diferiților analizatori (olfactiv, tactil, termic, vestibular). Momentul apariției deficienței vizuale, dinamica, gravitatea acesteia au o semnificație deosebită pentru dezvoltarea generală a deficienților vizual atât pe plan fizic, cât și pe plan psihic și psihosocial. De asemenea, trebuie subliniată importanța intervenției precoce în educarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
identificarea sunetelor (intensitatea, timbrul, tonalitatea); - identificarea vocii umane și a sunetelor din natură; - identificarea, discriminarea și localizarea sunetelor; - determinarea direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea și reproducerea ritmului. 3) Educația olfactiv‑gustativă urmărește formarea capacității de identificare și discriminare a senzațiilor olfactive și gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calității alimentelor pe baza mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din natură; - identificarea, discriminarea și localizarea sunetelor; - determinarea direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea și reproducerea ritmului. 3) Educația olfactiv‑gustativă urmărește formarea capacității de identificare și discriminare a senzațiilor olfactive și gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calității alimentelor pe baza mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții în acet scop ar fi următoarele: - identificarea, localizarea și discriminarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea și reproducerea ritmului. 3) Educația olfactiv‑gustativă urmărește formarea capacității de identificare și discriminare a senzațiilor olfactive și gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calității alimentelor pe baza mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții în acet scop ar fi următoarele: - identificarea, localizarea și discriminarea mirosurilor; - identificarea unor mirosuri caracteristice; - identificarea alimentelor proaspete
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se lasă luat în brațe; absența contactelor afective (inclusiv cu mama, pe care o evită sau o ignoră), absența concordanței afectelor (copilul zâmbește spontan fără să transmită nimic sau afișează un zâmbet rece); - preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru stimulii vizuali și auditivi, atenție deosebită pentru mediul neanimat, absența fricii în fața pericolelor reale, interes obsesiv pentru stimuli identici și imuabili; - lipsa identității personale: nu se identifică pe sine, tendința de izolare, absența jocului autentic, preocuparea pentru jocuri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe patru arii de dezvoltare: a) aria de dezvoltare fizică, având ca obiectiv central mișcarea corpului, motricitatea grosieră, imaginea corporală, manualitatea, fizioterapia; b) aria de dezvoltare perceptivă, având ca obiectiv central percepția motorie și conștientizarea aferențelor senzoriale (vizuale, auditive, gustative, olfactive, proprioceptive); c) aria de dezvoltare intelectuală, având ca obiectiv central formarea abilităților cognitive (abilitățile logico‑matematice, formarea conceptelor, înțelegerea situațiilor, formarea proceselor cognitive) și a comunicării (receptive și expresive); d) aria de dezvoltare personală și socială, având ca obiectiv central
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ar fi, de exemplu, mișcările de prehensiune și manipulare implicate în acțiunile de scriere, tăiat, colorat etc.; b) nivelul de dezvoltare a percepției mișcărilor - se referă în principal la recepția și decodificarea stimulilor prin toate categoriile de analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, proprioceptiv) și la coordonarea mișcărilor; c) nivelul de dezvoltare a aptitudinilor sociale și de comunicare - se referă la caracteristicile interacțiunilor subiectului cu persoanele din jur în diferite situații, la modul de înțelegere a mesajului verbal; d) caracteristicile activităților de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aferențelor senzoriale, se pot proiecta o multitudine de strategii sau structuri de activități destinate cunoașterii senzoriale. Astfel, putem desfășura activități pentru: - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității tactile; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității vizuale; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității gustative; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității olfactive; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității auditive; - corelații dintre sensibilitatea vizuală și sensibilitatea tactilă; - corelații dintre sensibilitatea gustativă și sensibilitatea olfactivă. Formarea abilităților vizual‑perceptive include mai multe elemente, dintre care cele mai importante ar fi: a) coordonarea vizual‑motorie reprezintă capacitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activități pentru: - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității tactile; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității vizuale; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității gustative; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității olfactive; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității auditive; - corelații dintre sensibilitatea vizuală și sensibilitatea tactilă; - corelații dintre sensibilitatea gustativă și sensibilitatea olfactivă. Formarea abilităților vizual‑perceptive include mai multe elemente, dintre care cele mai importante ar fi: a) coordonarea vizual‑motorie reprezintă capacitatea de a coordona vizualul cu mișcările corpului sau cu ale unei părți a corpului; de asemenea, este implicată în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mică schimbare din mediul ambiant urmărește vizual („scanează”) mediul înconjurător dificultăți de procesare vizuală se uită fix la lanterne/lumini puternice este fascinat de lumini colorate/fibre optice etc se plimbă/stă în apropierea limitelor mediului ambiant clipește frecvent c. Olfactiv : își acoperă nasul/se retrage de la parfumuri etc. evită oamenii/spune că „miros” miroase picioarele/oamenii/obiectele întinde materiile fecale insensibil la/caută în mod activ mirosuri puternice d. Gustativ : folosește vârful limbii pentru a gusta refuză gusturi noi mofturos
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
proiectate în peisaje stranii, topite într-o atmosferă de vis, manevrând implicit fraza intens colorată afectiv, solubilă, de o fluiditate muzicală, și în genere instrumentele vorbirii lirice. Izbește și în cuprinsul lor, ca în versuri, acuitatea senzațiilor, îndeosebi a celor olfactive, iar erotismul, aici mai puțin stilizat, se rostește cu violență sporită. DUMITRU MICU SCRIERI: Fecioara în alb. Când vioarele tăcură. Moartea visurilor, București, 1902; Frații, București, 1903; Cântecul toamnei. Serenade demonice, București, 1909; Poeme, București, f.a.; Opere, îngr. și pref.
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
are nevoie și de câte ori se realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența și durata comportamentului de spălare a mâinilor în anumite intervale orare timp de mai multe zile. De exemplu, să nu efectueze ritualul spălării. Stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Senzații corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea erecției în situații precise. De exemplu, starea de sănătate, oboseală, locuri sau situații. De exemplu, a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
privilegiat de conectare a umanului la cosmic, iar cealaltă ca transfer de „potențe inițiatoare” între energetismul lunar și psihismul uman. Criticul interpretează inedit (aruncând, totodată, numeroase sugestii pentru cercetări viitoare) polaritățile eminesciene și armonizarea/transcenderea lor prin vizual, auditiv și olfactiv. Poetica „vederii” (fără legătură cu ceea ce înțelesese Ioana Em. Petrescu prin aceasta) ocupă în demonstrație o poziție centrală. În acest context, Luceafărul este interpretat ca „poem al devenirii prin privire”. Senzitivitatea și selenaritatea eminesciană sunt decriptate printr-un demers empatic
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
aștepta din parte-i să fie înzestrată cu miros. Dar din pricina caracterului misterios al jetului - alcătuit din apă sau din abur? - încă nu s-a ajuns la vreo certitudine în această chestiune. Un lucru e sigur - și anume, că simțul olfactiv propriu-zis îi lipsește cașalotului. Dar oare la ce i-ar folosi acest simț? în ocean nu-s trandafiri, nici violete, nici apă de Colonia. încă ceva! întrucît traheea balenei comunică doar cu tubul canalului ei de jeturi, iar canalul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru a duce mai departe dorințele noastre. Acțiunea subliminală a feromonilor Un fluture este capabil să detecteze mirosul altui fluture aflat la mai bine de zece kilometri și să-l farmece astfel de la distanță. Furnicile comunică, și ele, prin mesaje olfactive foarte bogate și diverse. Dar oamenii încearcă mai degrabă să-și disimuleze mirosurile trupului, încredințând parfumurilor sarcina de a comunica dorința. Mirosul puternic al parfumului este foarte bine clasificat, dar el nu are nimic de-a face cu un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se cuvine să facem deosebirea între două forme de mirosuri, cele pe care le percepem conștient și cele pe care nu le putem percepe cu claritate. Un singur cuvânt, „nasul”, desemnează de fapt două organe de percepție a mirosurilor: organul olfactiv și organul vomeronazal. Organul vomeronazal este cel care are funcția de a repera mirosurile neidentificate conștient: feromonii. Organul vomeronazal, mai mic, dar mai sensibil decât organul olfactiv, este situat și el în nas. Datorită - sau din cauza - lui, femeile care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
singur cuvânt, „nasul”, desemnează de fapt două organe de percepție a mirosurilor: organul olfactiv și organul vomeronazal. Organul vomeronazal este cel care are funcția de a repera mirosurile neidentificate conștient: feromonii. Organul vomeronazal, mai mic, dar mai sensibil decât organul olfactiv, este situat și el în nas. Datorită - sau din cauza - lui, femeile care trăiesc în același mediu închis ajung, după câteva luni, să aibă menstruația în aceeași perioadă. Nu se știu încă prea multe lucruri despre acest organ, dar pare din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
anumite substanțe chimice care provin din piele și, mai ales, din zone bine definite ale trupului - în special subsuorile și organele genitale - provoacă semnale electrice în organul vomeronazal al omului adult. Aceste substanțe foarte inodore nu sunt detectate de organul olfactiv. Dar atunci când sunt aplicate pe organul vomeronazal, antrenează efecte fiziologice reperabile, favorizând secreția hormonului gonadotrop, cu rol foarte important în sexualitate. Desigur, nu știm în ce măsură prezența organului vomeronazal modifică felul în care îi percepem pe ceilalți. De asemenea, nu cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
ce cantități de molecule steroidiene, recunoscute de organul vomeronazal, ne adresează interlocutorii atunci când încearcă să ne farmece. În schimb, putem susține că, atunci când dorim pe cineva, probabil că nu-i trimitem mirosuri neplăcute. E la fel de puțin probabil ca mesajele noastre olfactive inconștiente să meargă în sens opus mesajelor subliminale vizuale atunci când suntem fericiți în prezența cuiva. Nu avem nici un motiv să credem că iubirea persoanelor deschise și orientate către ceilalți nu va fi întărită de rolul jucat de mirosurile lor transmise
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
sărim peste cal. Cu alte cuvinte, nu trebuie să dăm din brațe ca o morișcă pentru a ne trimite cât mai departe mirosurile, oricât de subliminale și agreabile ar fi ele. Deoarece e puțin probabil să emitem prea multe molecule olfactive de ordin sexual atunci când nu dorim pe cineva. În schimb, dacă suntem spontan mânați de dorință și în acel moment trupul nostru se exprimă, este foarte posibil ca feromonii transmiși să ajungă la organul vomeronazal al persoanei importante pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Joseph Lévesque, René Lozanov, Georgi Lutz, Antoine Madonna maleolă mâna predominantă mână manifestări emotive faciale mecanisme de învățare Mehrabian, Albert micromâncărime micromângâiere micromișcări mimetism motor mimică minciună mirosuri mirosurile trupului Monroe, Marilyn Montagner, Hubert mușchiul trapez nas nări ochiul stâng olfactiv oralitate palme pântece pantof parfum păr penis pielea capului pleoape poziție privire privire fixă privirea socială procese de seducție pumn pupile pupile dilatate reacție adaptată reacții neurofiziologice receptori reguli de citire Reich, William ritmuri ultradiene Robert-Ouvray, Suzanne Rosenthal, Robert sâni
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
la rîndul său. Unele persoane trec printr-o schimbare imediată a modului de percepție, descriind senzația aproape ca pe o renaștere, În așa fel Încît ele trăiesc toate lucrurile din jurul lor cu o intensitate sporită: culorile sînt mai vii, simțul olfactiv este mai acut, iar sunetele sînt mai ascuțite. Alții Își dau seama că au, pentru o vreme, o sensibilitate sporită În zona chakrei creștetului sau o impresie de plutire ori de zăpăceală. Toate aceste reacții sînt absolut normale. Totuși, este
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
energia sub forma culorilor, avînd foarte puține senzații fizice la nivelul mîinilor. Alții se raportează la lume Într-un mod cinestezic, fiind mult mai conștienți de senzațiile fizice generate de fluxul energetic - ar putea chiar simți energia pe cale gustativă sau olfactivă, deși acesta este un lucru mai puțin obișnuit. CÎnd Își așază mîinile pe propriul corp sau pe al altora pentru a face Reiki, unele persoane au, la nivelul mîinilor, senzații imediate de fierbințeală sau căldură ușoară ori de răcoare, ca și cum
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]