1,169 matches
-
mine. Este un povestitor cu un șarm și un umor nativ desăvârșit. Ne fascina cu peripețiile de la gazda lui, sasul-ovrei Zil, Zilberg din Sibiu, pe care-l păcălea zilnic, pentru atitudinea lui fariseică. În disputa dintre un ovrei și un oltean câștigă întotdeauna românul. După horă, urma un film artistic, unde ne înghesuiam mai mult pe afară, perechi, perechi și apoi celebrul bal, cu dansuri diverse populare sau ușoare și nelipsita periniță. Tata și mama deschideau Balul cu celebrul vals: Dunărea
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe și va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecință mai devastatoare decât despărțirea de sine însuși! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei acesteia, folcloriștii remarcabili. Cântecul a fost creat de oameni din popor. Fără
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
spectacolului folcloric, cel puțin prin care cântecul își desăvârșește calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
marginea lumii”, de George Baciu (Domnești) PROZĂ 1. „Paiațe”, de Ion Velica (Petroșani) 2. „Cărările destinului”, de Toader T. Ungureanu (Gherla) 3 „Sonia”, de Iulian Dămcuș (Gherla). CRITICĂ LITERARĂ 1. „Vremea sintagmelor”, de Menuț Maximinian (Bistrița) ISTORIE LITERARĂ 1. „Scriitori olteni postrevoluționari”, de Mihai Marcu (Craiova) 2. „Gib I. Mihăescu” de Emil Istocescu (Drăgășani) 3. „Sfântul Nicodim de la Tismana”, de Nicolae N. Tomoniu (Tismana) MONOGRAFIEm MEMORIALISTICĂ ȘU JURNAL LITERAR 1. „Mânăstiri și schituri din județul Vâlcea“, de Eugen Petrescu (Rm. Vâlcea
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI 2010 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_ligii_scriitorilor_romani_2010.html [Corola-blog/BlogPost/350486_a_351815]
-
cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean, bănățean, ardelean, gorjean, muntean... că moldovean (din cetatea lui Ștefan) este prin naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a ieșit un album cu o îmbrăcăminte "melodioasă" de efect, iar eu o văd ca pe un fel de voal de ce-l poartă mireasa, care
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
naționale și internaționale de poezie dintre care amintim: - Premiul I la concursul național de poezie „George Suru”, organizat de Casă Municipală de Cultură din Caransebeș, 1996. - Premiul special al Bibliotecii Județene „Ion Minulescu” din Slatina-Olt la concursul național de epigrama Oltenii și restul lumii, 2001. - Premiat și publicat de Internațional Library of Poetry din SUA. Cărți de poezii publicate: „Șapte păcate” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1997. Prefață: Anghel Dumbrăveanu. „Poeme infidele” - Editură Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999. Prefață: Anghel Dumbrăveanu
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sorin_Olariu.html [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
nu știu care era vina mea pentru ceea ce afirmă alții despre mine?! MeMe e foarte influențabil; dacă îi spune cineva că Smarandache e prost, el crede imediat... mi s-a explicat. Aceste bețe-n roate mă-ntărâtă, mă-nfierbântă ca pe-un oltean înrăit... Mă avânt să creez mai mult, mai tare... MM este „oltean prin adopție” [așa glumim noi, dar el își zice mai sofisticat: „Oltean de rangul II, adică, prin alianță - du-pă muiere”!], fiind originar din Dobrogea și stabilit din 1979
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
foarte influențabil; dacă îi spune cineva că Smarandache e prost, el crede imediat... mi s-a explicat. Aceste bețe-n roate mă-ntărâtă, mă-nfierbântă ca pe-un oltean înrăit... Mă avânt să creez mai mult, mai tare... MM este „oltean prin adopție” [așa glumim noi, dar el își zice mai sofisticat: „Oltean de rangul II, adică, prin alianță - du-pă muiere”!], fiind originar din Dobrogea și stabilit din 1979 în Râmnicu Vâlcea. „Neparticulele” - dovada „nemateriei”! Prima-mi prezentare: „Legătura dintre neparticulă
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Mai ales că Minulescu era o persoană seducătoare și excentrică atât în îmbrăcăminte cât și în spirit, mereu strălucitor și mereu prezent cu vocea lui de bariton la toate șezătorile literare pe care le patrona, recitindu-și poeziile. Fiu de oltean din părțile Slatinei, născut la data de 7 ianuarie 1881, din tata, Theodor, de profesie cavaf și mama, Alexandrina, casnica, Ion Minulescu duce o viață lipsită de griji, începe școală la Pitești și debutează în poezie la 16 ani. Termină
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
UN OLTEAN DE-AL MEU DIN GORJ “RIDIDICÂND CORTINA TIMPULUI,, - este o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari și buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
UN OLTEAN DE-AL MEU DIN GORJ “RIDIDICÂND CORTINA TIMPULUI,, - este o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari și buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în contextul literar al țării din acest moment, cănd sărbătorim "Centenarul MARIA TĂNASE (1912-2013)". Era necesară o asemenea carte fiindcă aveam nevoie de ea, așa cum avem nevoie de aer
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_1913_20_marin_voican_ghioroiu_1384079391.html [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
de afiș - Peter Hegel” Premiul I pentru producții de televiziune • RAMONA SĂSEANU și BOGDAN-CRISTIAN DRĂGAN, TVR Craiova pentru reportajul: “Ciorba de pește” Premiul II pentru producții de televiziune • DORU CIOLACU, TVR Craiova pentru reportajul: „Omul uniformă” din ciclul „Vedere cu olteni” Premiul III pentru producții de televiziune VIOLETA GORGOS, TVR Iași pentru documentarul „Identitate Basarabia- Octavian Ticu” Premiul special al juriului • NICOLETA CORINA BABALIC, Tele U Craiova pentru documentarul “Datini si obiceiuri de Craciun la Baia de Aramă” Premiul de excelență în jurnalism
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_1399428606.html [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de o instanță exterioară, cât și de eliberarea emoțională și spirituală generată de evenimentele din
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-umbra-scrisului-roman-the-article-refers-at-the-book-dan-ionescu-shadow-writing/ [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
turci în 1717 și prin tratatul de pace, turcii le-au cedat habsburgilor Banatul, Serbia și Oltenia. Habsburgii au numit Oltenia ”Kleine Walahei” și au vrut să introducă ordinea și administrația lor, dar nu le-a reușit, deloc, datorită revoltelor oltenilor ce au început să se adune în cete haiducești, culminând cu lovitura reușită dată de Pavel Haiducul caravanei habsburgice formată din douăzeci de care, cu pereți metalici, ce strângeau taxele pentru Viena. Isprava haiducului a zguduit finanțele Vienei în acel
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
unde își lăsase copilul. Îi era teamă să nu-l mănânce vreun câine, că era un boț de carne. Deodată văzu că se apropie de fântână o femeie. - Îu-îu-îu!!! Un copil!!! (cu accent pe prima silabă, căci așa le spuneau oltenii la copiii abandonați) - Ia-l, țață Dumitro, și al matale să fie!!! - Cum?! Da' mă văzu cineva cu burtă??? - Du-l acasă la matale, că altfel ne moare și ăsta. Primele șase săptămâni de viață le trăi copilul în bătătura
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/De_sfantul_dumitru_mirela_borchin_1382771373.html [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
ieșa sub o boltă de viță-de-vie. L-am căutat pe domnul inginer Ionescu cu privirea prin toate părțile, m-am uitat și prin crăpătura ușii să-l văd unde stătea el de obicei sorbindu-și sticla de pepsi cu coniac. Olteanul ăla gras transpirase tot, era foarte aglomerat, mergea de colo-colo cu halbele în mâini, făcându-și loc printre clienți. “N-ați văzut pe domnul inginer Ionescu? -îl întreb eu, puțin supărat de lipsa prezenței lui. “N-am văzut, domnule, niciun
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
-îl descos eu. “Ce, nu știi nimic?”- mă întrebă el pe un ton ceva mai politicos. “Zău că nu știu!- i-o retez eu curios și dacă tot mă mai ții cu dinții la gard să ascult balivernele tele de oltean al dracului, s-ar putea să nu mă mai intereseze!” “Stai, domnule, chiar nu știi?- se repede el sub ochii mei cu o mutră idioată- l-a chemat Primul-Secretar la el cu invenția aia a lui, l-a suit în
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
vorbește, altfel e un om onorabil, e inginer la Trustul de construcții, acum a dat și el peste o mare bucurie și a băut cam mult. Barmanul venise și el în ajutorul lui. “Cine a îndrăznit să se ia de olteanul meu?-întreba el- în cârciuma mea n-are voie să se bată nimeni că aduc șapte milițieni...” L-am tras după tejghea, l-am răcorit cu puțină apă și după câteva minute s-a trezit. “Bă, Mihaly, băăă, eu am
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului CU MĂGARUL LA FESTIVAL de Nicolaie Tony DINCĂ Tata: Îndeamnă, Mărine, îndeamnă, că ajungem la Slatina
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
ne-așteaptă, că-l văd eu cum se uită chiorâși la noi. Am dat de dracu!... Tata: Mai taci, bă nărodule, că nu e milițian, e vameș, că pusără ăștia vameș la pod, cât ține bâlciul ăsta al nostru, al oltenilor, aci la Slatina. A fost și anul trecut un vameș, când luai eu pașapoartele de la el. Așa că, stai liniștit, că anul ăsta avem docomentele în regulă. Fiul:Na, că ne oprește! Tata: Taci, că vorbesc eu! Vameșul:Bună ziua, la dumneavoastră
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
în Ungaria. Fiul:Machia, taicule, așa să facă?!... (și se-depărtară pe urmele măgarului maghiarizat) Referință Bibliografică: CU MĂGARUL LA FESTIVAL (sceneta jucată la podul peste râul Olt, cu ocazia deschiderii celei de-a XXI ediții a festivalului de umor:„Oltenii și restu’ lumii”, în ziua de 8.octombrie 2015 / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă, al dracu’ neam dă catâri și nemții ăștia, da’ las că vă venim noi dă hac, doar suntem olteni, ori cu noi nu te pui tăticu’, gândiră la unison soții autohtoni! Dar... ca la mare... Zilele zburau una după alta și într-una din ele nemții se făcură cu greu înțeleși că lor li s-a termi- nat concediul
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]