760 matches
-
trecut, aduse acum în prezent. Prozele sunt un moment necunoscut, din câte alte miliarde similare și nedescoperite încă pe pământ. Autorul are curajul de a ieși în fața tuturor și de a-și striga crâmpeie de amintiri, uneori dintr-un sat oltenesc, alteori din locuri fără vreo importanță anume. Ridicate la nivel de arhetipa, ele încearcă, cu succes, recuperarea unor modele ancestrale, fundamental românești, care cu siguranță se vor face sonore în contextul universal al unor valențe. Cu cât ne vom îndepărta
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
puțin mincinos decât finitul. - Sunteți oltean, asta chiar e prea de tot, născut și în patria vinului - la Drăgășani -, ați făcut școală la Baia Mare și locuiți la Cluj. Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
renumit, Titel Ciocârlan alături de contrabasistul Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta cum le mai zicea... de dor și inimă albastră, cântecele oltenești, doine și balade cu haiduci vestiți. Simțea în suflet o bucurie imensă... fiindcă era pentru prima dată când venise singur la țară, iar „conița-gurița” madam Corina, care-l tempera atunci când sărea calul, fiindcă degusta peste măsură țuiculița și vinulețul, rămăsese
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
care s-a prăpădit acum doi ani - și le lipsea foarte mult atmosferă din țară. Vorbeau românește, acea română curată, fără cuvinte sau expresii savante, ba chiar cu un ușor accent moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile lor de la Tecuci, Costești, Niculitel sau din Oltenia, povești despre boieri, despre pământ, despre moșii și alte asemenea”. Băiatului venit din București i se păreau chiar caraghioase regionalismele. Odată, Mircea și Christinel Eliade vorbeau despre o fotografie
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de invitați. Mămica și tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să te crească
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
importanți au... Unul dintre împodobiți se aplecă la urechea de sub oaie și șopti ceva... - După îmbrăcăminte îmi pari a fi jidov, mai suspină regele de sub perucă... - De fapt sunt juvete, preastrălucite, și sunt din România, încercă inconștientul Verdunel, o glumă oltenească considerată perfectă pentru a mai dezgheța atmosfera împuțită din toate punctele de vedere. - Eram sigur, icni un fel de râs de sub blană, iar curtea începu iar să ofteze și să leșine de admirație... - Roma, Roma, înseamnă că ați fost trimis
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Tocmai la Editura “Ramuri”, din Craiova . În teroarea tuturor bucuriilor luminosului an 2016. An de mare pace - firește - a tuturor vieților în alb, mondiale. Acum, cine este Jean Băileșteanu, bănuiți, probabil. După onomastică. Cineva, dintr-un sălaș cu crețe rezonanțe oltenești. Dar să știți că aparențele înșală. Este Sălcuța, nu Băilești. Oricum, nu despre dânsul este vorba în roman. Domnul Jean este doar un Valjean, care nu prea face de loc, de Sălcuța, compromisuri, la comandă. Că s-ar ofili ramurile
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
bună dintre soluțiile posibile de a trăi, a o repeta este inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
multum”. În două sute de pagini, tratează volume din aproape toate genurile literare. Prima parte, Fapte ale discursului epic, pune alături scriitori aparținând unor perioade diferite: Al. Macedonski, Ion Floricel, Florin Logreșteanu, Veronica Balaj ș.a. Ceea ce-i unește, dincolo de spiritul originar oltenesc, care exprimă ceva din retorica latină, e capacitatea acestora de a fi oferit în scriitură, note estetice particulare. În cuprinsul propriu-zis al cronicilor, se evaluează, în mod instruit și mobil, aspectele originale ale volumelor vizate. Moara de nisip de Viorel
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
bună dintre soluțiile posibile de a trăi, a o repeta este inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
va fi vreo milă de mamă, sau frătâne - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul... Credința ne rămâne. 19 mai 2010”. Nu de mai mic interes este și stilul popular pe care-l abordează autorul în “Hora oltenească”. Dar și stilul parodic îl prinde în “Cântec (binar) de dragoste” - parodie după George Topârceanu. Autorul nu se sfiește să scrie și satire sociale vizând sărăcia omului comun, care nu le poate asigura viitorul copiilor săi, ori, mai departe, vizând
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
271. . G. Folclor Pe parcursul celor două zile de concurs se vor susține recitaluri ale unora dintre cele mai reprezentative tarafuri din județ, o paradă a portului popular, precum și recitaluri ale fanfarei Lyra Band. Primirea invitaților se va face la Vama Oltenească de la Capul Podului ce traversează râul Olt (de-a latul și nu de-a lungul cum ați fi tentați să credeți), de la intrarea dinspre Bănie spre București. Notă: Nu se admit vulgarități la nici una dintre secțiunile concursului. Juriul concursului, format
Oltenii &… Restu’ Lumii () [Corola-blog/BlogPost/339670_a_340999]
-
Acțiunea 1.2. Inițiative ale tinerilor. Obiectivele acestui proiect sunt dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin confecționarea manuală de păpuși din diferite materiale reciclabile, promovarea valorilor tradiționale ale regiunii Oltenia prin confecționarea îmbrăcămintei tradiționale și promovarea artei și culturii oltenești prin culegerea legendelor românești și reînvierea acestora. Activitățile proiectului: Vizită de documentare Teatrul de păpuși Colibri și Muzeul Olteniei, Atelierele de păpuși: confecționarea de păpuși din materiale reciclabile și confecționarea de îmbrăcăminte tradițională românească, Workshop: Portul popular românesc: obiceiuri și
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339692_a_341021]
-
culegerea legendelor românești și reînvierea acestora. Activitățile proiectului: Vizită de documentare Teatrul de păpuși Colibri și Muzeul Olteniei, Atelierele de păpuși: confecționarea de păpuși din materiale reciclabile și confecționarea de îmbrăcăminte tradițională românească, Workshop: Portul popular românesc: obiceiuri și tradiții oltenești, Workshop: Dezvoltă-ți spiritul anteprenorial, Expoziție de păpuși, Workshop: “Cetățenie europeană - cetățenie românească: integrează cultură românească în cultura europeană”. Asociația Culturală Branart, având ca parteneri CTAM Constantin Brâncuși, Liceul Teoretic „Henri Coandă”, Colegiul Național Economic Gheorghe Chițu, Casa de Cultură
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339692_a_341021]
-
se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
făcut Cu toate ce ți-a dăruit Dumnezeu. ( Visul ) Parcurgând prin citire poezie după poezie, remarci cu ușurință meritul lui Constantin Pădureanu a fi și poet punându-te în fața unei provocări acceptate cu plăcere și datorită motivului uzual al limbajului oltenesc. Voi încheia cum am și început sub citatul ingeniosului Tudor Arghezi: ,, A fi oltean e un talent ! ,, Referință Bibliografică: ,, Focuri mocnite ,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
să clipească măcar. Unul din aceștia s-a prins în vorbă cu noi și ne-a întrebat de unde suntem. Când i-am spus că din România a zis: „Hei, ce mai faci?”. Ciudată statuie vie, de culoare negru-metalic, cu accent oltenesc! Mergând noi așa la întâmplare, am ajuns la locul de refugiu al focilor. Unele pleacă, altele vin că aici nu le mai urmăresc rechinii. Fac gălăgie mare și se împing în apă unele pe altele de pe pontoanele puse anume pentru
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
Publicat în: Ediția nr. 156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Petroșaniul este cel mai frumos oraș din lume! Este orașul păzit de Masivul Parâng ,unde Jiul își începe cursul îndrăzneț printre stânci și unde oamenii au acea agresivitate oltenească ,mândrie bănățeană ,calm ardelenesc ,dar și istețime moldovenească. Petroșaniul este locul magic al copilăriei mele ,în care copiii se mai pot juca printre blocuri ,fără a fi agresați de mașini ,în care vârstnicii se pot plimba pe străzi umbrite de
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]
-
experiențelor umane triste, dureroase și ucigașe ... ” - după cum însuși autorul afirmă în paginile noii apariții editoriale. Cu remarcabilă claritate narativă, cu talent descriptiv, sunt înfățișate într-o succesiune alertă, metamorfozându-se, tablouri și personaje, pornind din lumea patriarhală, tradițională, a satului oltenesc, ucisă violent de ocupația bolșevică, incursiunea continuând în devenirea intelectualității Capitalei strivite sub cizma proletcultistă de sorginte sovietică, desăvârșită în „era ticăloșilor” și adusă în contemporaneitate, într-o gradualitate emoțională perfect motivată de destinele sinuoase ale personajelor. Antologică este scena
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
întinerit. E rece oglinda acestei priviri și e deviată mintea care crede aceasta! Cea mai justificată contrazicere pentru ei vine din partea maestrului Gheorghe Roșoga, al cărui repertoriu muzical este una din cele mai de seamă și inedită culegere de folclor oltenesc. Iată, așa se cântă și aceasta-i tinerețea, nicidecum bătrânețea cântului. Această culegere s-a făptuit în bună parte îndelungul unui timp de zămislire a cântecelor, de îngrijire, de înveșmântare poetică și muzicală, de rodire, de aducere înaintea sufletelor publicului
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]