350 matches
-
valori promovate în primii ani ai noii ere. Pus pe același raft cu Eminescu, uneori mai sus prin "puritatea" ideologiei sale, promovată atît de măiestrit, prin versuri "nespus de frumoase artisticește" (cum ținea să precizeze G. Călinescu în cuvîntul de omagiere din aula Academiei RPR, la împlinirea vîrstei de 75 de ani de către "poet"!). Solomon Moscovici, alias A. Toma, a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui. În consecință, marele A. Toma pornește să corecteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
didactice cele mai reprezentative din trecutul (ca și din prezentul) acestei școli, părându-ni-se cât se poate de firesc - nouă, celor chemați, prin natura lucrurilor, să asigurăm schimbul de generații în cadrul Catedrei de Istorie - să începem acest demers prin omagierea celor care ne-au precedat în ipostaza de profesori de istorie în școala în care activăm în prezent. Focalizându-ne, așadar, atenția în direcția acelor persoane care au reprezentat până acum câțiva ani pilonii de bază ai Catedrei de Istorie
Oameni de la catedr? by Claudiua Furtun? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83585_a_84910]
-
Au fost primite din întreaga lume mafiotă mesaje de salut, unul din acestea purtând semnătura faimosului Al Capone, "reținut" la Palm Beach de "probleme medicale"(sifilis cerebral)! Pentru a motiva întrunirea s-a lansat zvonul că aceasta avea ca obiectiv omagierea "unui băiat italian, din New Jersey", pe nume Frank Sinatra, care va cânta la Nacional pentru "prietenii și sponsorii săi". Se afirma că " Frank era un băiat bun și toți eram mândri de el... Câștiga 150 de dolari pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
bibliotecii orășenești; 1998 Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; 1999 Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; 2000 Oravița, Holul Teatrului Vechi; 2001 Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, omagierea a 30 de ani de activitate expozițională; 92 Neumarkt in Steiermark (Austria), Europa Haus „Karl Brunner"; 2002 Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național; Caransebeș, Muzeu; 2003 Suceava, Sala Planetarium, Complex Muzeal Bucovina; Gura Humorului, Forumul Democrat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
dezvelirea unei plăci și a unui medalion al poetului pe zidul acesteia, înființarea cu ani în urmă a unei Fundații în Buzău cu numele scriitorului, organizarea an de an a unor festivaluri, 151 concursuri, recitaluri și alte manifestări culturale pentru omagierea mentorului ei spiritual, atribuirea numelui unor străzi în Capitală și în alte localități, ca și primirea, postumă, în rândul membrilor Academiei Române a lui Vasile Voiculescu, sunt alte semne care înseamnă dorința urmașilor de a face dreptate marii personalități ostracizate și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fusese distrusă, cu excepția câtorva exemplare, dar profesorul Ghiță Florea, care avea o responsabilitate politică în domeniul culturii, susținut de secretarul C.C., Petre Enache, a decis să fie republicată pentru a figura în marea expoziție organizată la sala Dalles cu prilejul omagierii o sută de ani de la moartea lui Eminescu și pentru a fi distribuită marilor biblioteci. Deși, în primul moment, Moses Rosen promisese neamestecul în această chestiune, mai apoi a revenit împotriva lui Eminescu, dar nu a mai avut tăria pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Radu Lupu a adus cu adevărat un omagiu lui Enescu, în primul rând prin faptul că a venit în Țară după o lipsă îndelungată, dar și prin cele trei apariții de la începutul festivalului, pe podiumul de onoare, recitalul fiind corolarul omagierii sale. Și chiar corespunde enunțului făcut de Ioan Holender privind hrana spirituală primită de publicul plătitor în schimbul impozitelor plătite. Pianistul Radu Lupu aclamat Cred că nici nu se putea aduce peste timp un omagiu mai mare genialului sărbătorit, decât acest
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
anunțat telefonic de Iurie I lașcu și Boris Movilă. în dimineața zilei de 18 ianuarie am plecat la Chișinău. Zi tristă, sicriul cu corpul fără viață, era depus în hol la „Uniunea Scriitorilor” Lângă trupul neînsuflețit au luat cuvânt de omagiere personalități: Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Ion Hadârcă, Boris Movilă,Anatol Corj, Serafim Saka, prieteni, cunoscuți. Academicianul Mihai Cimpoi, Boris Movilă și alții au vrut ca trupul să fie îngropat la cimitirul central din strada Armenească, familia, din păcate
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Tribuna, 11 februarie 1988) ZĂRNESCU Narcis „Aniversarea zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al partidului, prim vice-prim-ministru al guvernului, președinte al Consiliului Național al Științei și Învățământului, prilejuiește omagierea unei personalități de un excepțional prestigiu, cu o contribuție de prim rang la viața socială și politică a țării. Desăvârșită întruchipare a virtuților tradiționale ale poporului român, strălucit și însuflețitor exemplu pentru toate femeile României, tovarășa Elena Ceaușescu a știut
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de Doctor Honoris Causa pe care universitatea noastră din Bahia Blanca vi l-a conferit și pe care l-ați primit astăzi are semnificația recunoașterii marilor calități spirituale și a puterii de muncă a Excelenței Voastre, precum și semnificația de sinceră omagiere a omului de stat și a valorii operei pe care cu atâta măiestrie a știut să o înfăptuiască.“ („O nouă instituție de învățământ superior...“, România liberă, 9 martie 1974) MANU Florin „Muncitorul lui Blaga, acel titan care «strivește între degete
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bibliotecii orășenești 1998 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național 1999 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național 2000 - Oravița, Holul Teatrului Vechi 2001 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, omagierea a 30 de ani de activitate expozițională. - Neumarkt in Steiermark (Austria), Europa Haus „Karl Brunner" 2002 - Reșița, Galeria Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național - Caransebeș, Muzeu 2003 - Suceava, Sala Planetarium, Complex Muzeal Bucovina - Gura Humorului, Forumul Democrat German
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Sfânta Mitropolie, iar normaliștii în localul actual, și doar schimburile de delegații, de profesori și elevi, consfințeau ziua comună a patronilor spirituali. Primind invitație pentru prăznuirea zilelor școlilor reunite, m-a cuprins emoția și nerăbdarea de a fi prezent la omagierea celor 149 de ani de la înființarea Școlii Normale, al cărei absolvent, din promoția 1950, mă număr. Mă transferasem, atunci, de la seminarul Veniamin Costache, în toamna lui 1945, când s-a înființat clasa IV-a, deoarece, din cauza războiului, în 1942 nu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
În perspectiva istoriei”. Au susținut comunicări - Acad. Prof. dr. Constantin Ciopraga, prof. univ. Vasile Cristian si prof. Pricop Adrian. A urmat un montaj literar muzical intitulat ‘Sântem aici de 2000 de ani”. 31 ianuarie - Am organizat la Casa Universitarilor Iași omagierea prof. Vasile Harea. Au vorbit prof. M. Lozba, și Sorina Bălănescu de la Univesritatea “Al. I. Cuza” din Iași. 3 februarie Împreună cu Departamentul Iași Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, Liga Culturală “Bucovina”, Uniunea “Vatra Românească” și Asociația Veteranilor de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
s-au aflat in Iași la cursuri de perfecționare . 9 11 noiembrie D-na C. Oiescu și Veta Brădeanu au participat la manifestările organizate de Secția de Cultura a orașului Edineț și Filiala Societății "Ginta Latină" din aceeași localitate, pentru omagierea cărturarului basarabean V. Stroiescu . Serviciu religios și parastas În comuna Trinca, vizitarea spitalului din localitate , simpozionul , "V. Stroiescu Mecena a românilor" . Cu această ocazie s-au adus manualele și cărți pentru copiii din Edineț . 14 noiembrie La biblioteca "Gh. Asachi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și 140 de ani de la Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. 13.02. La sediul Societății, În cadrul prelegerilor lunare „Ginta Latină”, dr. Iliescu Florentin a prezentat lucrarea: „Viața culturală românească inspirată sau dăruită Muntelui Athos”. 18.02. Participare la omagierea Mitropolitului Visarion Puiu În Pașcani.Orașul natal al marelui om de cultură cititor al multor lăcașuri creștine. 21.02. Difuzarea, În Basarabia a volumului „Unirea Basarabiei” cu ''Patria Mamă” Prof. Conțescu, Prof. Tabunșcic (Chisinau). 27. 03. La Palatul Culturii O.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, Împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare În lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
august (NB: soția este născută pe 22 august și dacă 23 august cădea calendaristic sâmbăta, duminica sau luni, dispozițiile Centralei erau ca Ziua națională să fie sărbătorită la o dată "apropiată", anterioară acesteia!), Săvescu a transformat masa organizată de fapt pentru omagierea Zilei naționale într-o petrecere de sărbătorire a soției, la care a invitat numai "români", mai mult sau mai puțin apropiați ambasadei, mai mult sau mai puțin bine intenționați... 3. Săvescu a acționat greșit, apreciem, invitând "români" ghilimelele fiind puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fiecare an prosper, datorită provinciilor bogate. Constantin I s-a arătat dispus să renunțe la tot ceea ce Roma îi putea oferi. A modificat el însuși protocolul sacramental al orașului chiar în timpul celor trei ceremonialuri de adventus (de întâmpinare și de omagiere) care i-au fost dedicate, prin faptul că a evitat să mai facă sacrificii închinate zeității tutelare a Romei, Jupiter Capitolinul. Învățat să trăiască departe de fastul și de discursul triumfalist roman, împăratul părea că lasă în urmă relativ ușor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
are gândirea socială a lumii romane se schimbă, în mod substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din utilizările originare (doliu colectiv, comemorare, omagiere, dar și creare de noi amintiri comune). Îmbogățită datorită afluenților ce provin din alte bazine semantice, constelația se amplifică și găsește în spiritualitatea creștinismului cutia de rezonanță ideală, până acolo încât devine o forma mentis, o paradigmă în care se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
instituționalizată după codul social al unei culturi eroice (Vernant, Figure 44). Agathòs anēr, bărbatul valoros, omul exemplar, întruchipează și virtuțile cetățeanului, și excelența care îi definește valoarea aristocratică. Gloria sa e personală, civică, recunoscută în legătură cu familia, de aceea omagierea sa cunoaște, precum la romani mai târziu, două registre în care se manifestă: unul privat, în care i se deplânge absența (póthos), unul public, în care i se păstrează prezența în memoria colectivă (kléos). Dacă poezia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
martorul direct al apoteozei sale. Mișcarea de translatio din planul existenței terestre în cel divin era consfințită politic, printr-un decret dat de senat pentru organizarea ceremoniei speciale de consecratio a împăratului (valabilă pentru întreaga oïkouménè). Decizia instituțională impunea ca omagierea defunctului august să iasă din "normalitatea" ritualică și din cadrul cultual comun al înmormântării, funus publicum, pentru a deveni un proces colectiv de divinizare a familiei imperiale. Funus ajunge să fie mai curând "antecamera" asimilării împăratului în rândul zeilor, ceea ce atestă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
grecești rezervate nobililor. Pentru epitaphiós lógos, oda închinată martirilor, se poate face trimitere, spre exemplu, la discursul ținut de Pericle la sfârșitul primului an de război din Peloponez, așa cum se amintește în istorii (Tucidide II 37-41). Omagierea obligatorie solicita toate formele de expresie: cuvântul, imaginea, obiectul (scenografia) și ritualul. Imagines, purtate de tineri romani, nu erau doar măștile, ci și costumele aferente gradelor militare, sau funcțiilor politice, sau nivelului social al strămoșului, după care puteau fi recunoscuți
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mitice tutelare ale războiului, în special cu Mars Ultor roman (v. fig. 3 și fig. 4), pentru că îi revela cetății caracterul apoteotic al funcției supreme. Transformarea modelului republican al ceremoniilor de înmormântare (rezervat aristocraților) în grandioase funera imperiale a impus omagierea vocației autocratului de cuceritor al lumii, prin includerea în cortegiul veteranilor (eroilor martori), alături de populus, societatea civilă, a soldaților săi, ordines. Funerariile publice ale nobililor, apoi doar cele ale împăraților au ajuns să ocupe un loc central în viața capitalei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cauza primară a forței sale indestructibile fusese romanitatea competitivă (așadar, un argument etnic și valoric). Imaginarul bizantin va oglindi această convertire a vechii ceremonii romane − care îl punea în relație pe defunctul imperial cu spiritele marilor săi înaintași − în ceremonia omagierii basileului și a relației sale exclusiviste cu divinitatea. În ambele situații, predominantă e tema victoriei eterne datorate calităților împăratului, un (re)întemeietor (edil, dar și cuceritor de noi teritorii) și un învingător absolut. Precum în cadrul funus imaginarium, în cazul cortegiului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
posibil) convertit. În cele din urmă, ceremonialul conjunctural dedicat triumfului militar va fi înlocuit de adventus, care (co)memorează puterea absolută (solară) și virtuțile unice ale basileului; ales al divinității, el nu mai are nevoie să fie reconfirmat, nici prin omagierea victoriilor sale armate, nici prin consecratio finală (Benoist 341). Pe lângă ceremonialurile de slăvire, Roma includea în calendarul său sărbătoresc și ritualurile pastorale (anuale), asociate de populație cu fondatorii cetății (Parilia din timpul lui Augustus, pe 21 aprilie). Cu propriile lor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]