817 matches
-
se dezvolta. El trăiește în concordanță cu legile naturale care i se potrivesc, se hrănește, crește, se apără de influențele negative ale mediului. ******************************************* O întrebare cât se poate de simplă : „DE CE TREBUIE SĂ FIE ASEMUITĂ FIINȚA UMANĂ CU O ... BANALĂ OMIDĂ ?” Răspuns: „Pentru că așa vrea Dumnezeu !”. Voi reveni, firește, și cu argumente contra. Noi suntem, în fapt, creația lui Dumnezeu. OMIDA este trupul nostru fizic. FLUTURELE este spiritul care se eliberează din corp și se întâlnește cu Creatorul. Vreți să știți
ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352682_a_354011]
-
negative ale mediului. ******************************************* O întrebare cât se poate de simplă : „DE CE TREBUIE SĂ FIE ASEMUITĂ FIINȚA UMANĂ CU O ... BANALĂ OMIDĂ ?” Răspuns: „Pentru că așa vrea Dumnezeu !”. Voi reveni, firește, și cu argumente contra. Noi suntem, în fapt, creația lui Dumnezeu. OMIDA este trupul nostru fizic. FLUTURELE este spiritul care se eliberează din corp și se întâlnește cu Creatorul. Vreți să știți mai multe ? Alte răspunsuri, firește, în episodul următor ! ******************************************* Un singur lucru vreau să scot în evidență acum, aici : DRAGOSTEA este
ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352682_a_354011]
-
uitat pe toate celelalte. Parcă nu aș fi auzit un altul. / Sunt cuprins de tine, la ultim târziu ceas !» -, poate ca și la perechea edenică a „neliniștitei“ căderi în „păcat cu măr“, măr „îndrăgostit“, sau nu, la rându-i, de „omidă“ - la epiderma-sferă - și de „vierme“, în miezul de platină). Sub pecetea numărului șapte, cabală zalmoxiană cu semantism sacru, în jurământ-fidelitate, în „războinicire“ anti-zemeiască / anti-genune, în biruință și în nuntire - ce are înrăzărire și-n alte spații, în cel budist, de
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
anchetă Interesul are mâna lungă Cu bănuții strânși din câte-o chetă Pe răboj mai tragem câte-o dungă Cei mai mari o duc întruna bine Oricine-ar fi în vârful piramidei Lăcomia-și trage pentru sine Partea din strădania omidei Vei pleca-ntocmind doar un raport Și trăgând de păr niște concluzii Businessul rămâne doar un sport Zarurile - la cheremul muzii N-ai să poți muta munții din loc Fiecare s-ar dori erou Trecem azi printr-un baraj de foc
RAPORT DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354723_a_356052]
-
rezolvat înafara faptului că ar fi supărat-o și ea, mai mult decât divorțul, mutarea, serviciul și facturile fără număr. Cu diriginta nu avea curajul să vorbească, pentru că era mătușa colegei care îi rupsese caietul de matematică și o făcuse „omidă grasă” în fața celorlalți. Așa că, își înghițea lacrimile, încerca să se facă nevăzută în pauze și să evite orice discuție. Își găsise refugiul în cărți. Mama cărase cu ea aproape un camion de cărți, așa că citea. Citea în pauze, retrasă într-
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
încercase nici în prima zi de școală. Dacă colegii ei erau speriați de rezultatele acelui „mai mult decât test”, pe ea o încerca o bucurie lichidă, apropiată de lacrimi. Stătea în bancă, ca o statuie, cu siguranță nu ca o „omidă grasă”, cum o porecliseră colegii, iar când apăru profesorul, cu ținuta lui sobră, așezând atent lucrările pe catedră, simți cum o cuprinde leșinul, acea stare de rău emoțional, care o făcea să-i vină să dispară de pe suprafața pământului. Ascultă
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
ei, imense, parcă îndepărtate. În momentul în care profesorul îi apucă mâna și i-o strânse, simți cum îi cresc aripi până la cer, cum i se aprind focuri în priviri și cum sufletul îi plutește deasupra clasei, plin de încântare. „Omida grasă” nu mai exista! „Omida grasă” se transformase în fluture! Un fluture scânteietor, așa cum nu se mai pomenise în acea clasă, în acea școală, sau chiar în acel oraș. Referință Bibliografică: FLUTURELE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
momentul în care profesorul îi apucă mâna și i-o strânse, simți cum îi cresc aripi până la cer, cum i se aprind focuri în priviri și cum sufletul îi plutește deasupra clasei, plin de încântare. „Omida grasă” nu mai exista! „Omida grasă” se transformase în fluture! Un fluture scânteietor, așa cum nu se mai pomenise în acea clasă, în acea școală, sau chiar în acel oraș. Referință Bibliografică: FLUTURELE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea sa e falnic râu și nicidecum comoară sau uneltă. Căpăstrul lui, și-n toate, dulce frâu, e PURITATEA GÂNDULUI, cea zveltă! Janet Nică Referință Bibliografică: CITEȘTE
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]
-
miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi, dă cu praștia în stele să spargă al poveștilor pistil. Poetul, ram de gând și braț divin, culege din metafore omizi, iar pentru el, tăcerea e destin, cu umbra unei palme îl ucizi. Poetu-n sinea sa e falnic râu și nicidecum comoară sau uneltă. Căpăstrul lui, ... Citește mai mult CITEȘTE ȘI VEI VEDEACĂ POEȚII SUNT, DAR NU EXISTĂPoetul, copt de gând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
nori,aduce miei și zei de pluș în iesle.Poetul, stol de păsări, pune schelesă tencuiască vechi figuri de stil.Așijderi, dă cu praștia în stelesă spargă al poveștilor pistil.Poetul, ram de gând și braț divin,culege din metafore omizi,iar pentru el, tăcerea e destin,cu umbra unei palme îl ucizi.Poetu-n sinea sa e falnic râuși nicidecum comoară sau uneltă.Căpăstrul lui, ... XVII. ODĂ,VODĂ, MODĂ, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
modestă pe care ne-am putea-o închipui”. Pe de altă parte, „Spiritualizarea senzualității este numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile, îți stârpești, în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate -/ În rugi
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
senzualității este numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile, îți stârpești, în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate -/ În rugi nălțate fără șir/ Ți-am tot cerșit un semn, iertării// Și rug, și
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
purceilor, găinile fac cîte două ouă pe zi, smîntîna e de-o palmă în ulcele, iar florile din fîneață strălucesc de încîntare cînd se duce în grădină să stea de vorbă cu păsările și să se înțeleagă cu ele asupra omizilor de pămînt, care seacă tulpinile de porumb și de sfeclă, dar și de cartofi, și asupra stupitului cucului, care își depune ouăle pe tulpini în inele și larvele lui atacă frunzele, la fel și despre nălbar, care distruge mugurii, și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Nistru pân-la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin. Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște, De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos la vale Și-au făcut dușmanii cale. Din Sătmar până-n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Și neamul nemernicia
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
calitativ de-a lungul călătoriei. Când avem astfel de trăiri este bine să ne reîntoarcem în natură. ” Și de codrul verde, verdele-i la noi Cu verdeață plin, așa -i și -n zăvoi, Veverița fuge prin pădurea deasă Două, trei omizi, să facă mătasă. De acolo-mi cresc încă rădăcini -” ( Verdele-i la noi) Privește o floare, îmbrățișează un copac și observă că natura are tot ceea ce are nevoie pentru a exista. Nu uita că și tu ai rădăcini divine, că
LEGILE FIRII- AUTOR ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357747_a_359076]
-
diverse ca formă și intensitate Flori gingașe și monocrome,mult sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor țărani crescând Păduri imense și diverse,pe continente colorând Lunci liniștite,răcoroase,sau de
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
ieșit dintr-o relație lungă ...Cu ceva lacrimi ,cu orgolilu feminin puțin sifonat și cu zero pofta să o ia de la capat.Acum câteva luni mi-a povestit situația și cu toate că erau încă pe bune atunci,nici dacă eram Mama Omida nu-i"prevesteam"mai bine. Cand a deschis din nou subiectul după despărțire i-am spus doar că o să fie în regulă și că unele relații sunt sortite eșecului încă din prima zi .Mi-a spus zâmbind dar cu lacrimi
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]
-
este precum bărbatul, Asta o știu orașul și satul, Femeia e aspră și blândă și dulce, Ea te gonește și te aduce, Tăcerea femeii e bombă atomică, Poate produce o hipertonică, Femeia te naște și te ucide, Bărbații par niște omide. E timpul să facem o revoluție, Dictator-femeia, apoi execuție. Nimic nu este real în viață, Poate, doar moartea, iubirea ne-nvață. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Poeții nebuni / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie
POEȚII NEBUNI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360396_a_361725]
-
spunem așa ... ăăă ... ar putea ... ăăă ... Observație: Cînd dialoghează personajele unui roman, cititorul nu le aude pauzele de gîndire, punctate strategic cu “ăăă”-uri în vorbirea liberă, pentru că scriitorul e un stilist, un fel de gospodar ce curăță fraza de omizi și putregaiuri și dialogul devine cursiv și limpede; dar, cînd vrea să redea particularitățile de vorbire, graiul autohton sau esența tembelismului, acesta exagerează întotdeauna. Punct! Nu-l judecați cu prea mare asprime pe scriitor pentru aceste trucuri! a intervenit Balzac
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
coapte, fermentate datorită climatului tropical și care conțin alcool în concentrații între 0,05 - 4,5 %. Acest eveniment se repetă și în zilele noastre în Africa și Asia de sud-est, fiind descris și filmat având drept actori, maimuțe, elefanți, căprioare ...și chiar omizi. Comparativ, o halba de bere conține între 4 - 5 % alcool. Scepticii vor fi dezamăgiți. Mamiferele, inclusiv omul, conțin genă care determină producerea în organism a enzimei specifice, alcool dehidrogenaza. Ori inducerea unei gene la o specie de animal necesită mii
ALCOOLUL, INSOTITORUL FIDEL AL OMENIRII de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340331_a_341660]
-
frați uniți de soartă, încoronați de timp / Se-nalțau spre nouri cu frunzele plecate / Sub brațe lungi-vânjoase, în umbra răcoroasă / Domneau regește: o teică, un beci și-o coteneață / Pe scoarța aspră-coaptă, bătută de furnici / Se cățărau tăcute, o mână de omizi / Și printre ramuri dese, aiurea împletite / Cete de vrăbii, multe, se cuibăreau grăbite / Iar cozorocul strâmb ce-adăpostea cocoșii / Ascunde-n umbra crăcii, ce atârna în dodii / Motanul cel dibaci, flămând și pus pe șotii / Ani mulți la rând trecură
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
uitat pe toate celelalte. Parcă nu aș fi auzit un altul. / Sunt cuprins de tine, la ultim târziu ceas !» -, poate ca și la perechea edenică a „neliniștitei“ căderi în „păcat cu măr“, măr „îndrăgostit“, sau nu, la rându-i, de „omidă“ - la epiderma-sferă - și de „vierme“, în miezul de platină). Sub pecetea numărului șapte, cabală zalmoxiană cu semantism sacru, în jurământ-fidelitate, în „războinicire“ anti-zemeiască / anti-genune, în biruință și în nuntire - ce are înrăzărire și-n alte spații, în cel budist, de
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
uitat pe toate celelalte. Parcă nu aș fi auzit un altul. / Sunt cuprins de tine, la ultim târziu ceas !» -, poate ca și la perechea edenică a „neliniștitei“ căderi în „păcat cu măr“, măr „îndrăgostit“, sau nu, la rându-i, de „omidă“ - la epiderma-sferă - și de „vierme“, în miezul de platină). Sub pecetea numărului șapte, cabală zalmoxiană cu semantism sacru, în jurământ-fidelitate, în „războinicire“ anti-zemeiască / anti-genune, în biruință și în nuntire - ce are înrăzărire și-n alte spații, în cel budist, de
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]