1,499 matches
-
Stihii Malefice!), pește marginile trasate de divinitate - spre jalnică și prepuielnica autosuprimare... O literatura valaha care, dacă va fi cunoscută (și Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va sta mărturie, lumii întregi („multului rotund‖, cum zice Coșbuc!), că soluțiile ontologiei umano-divine, de pe Terra, prin Magia Verbului - stau în Nordul Valah. Sau, măcar, ȘI în Nordul Valah - Ultima Thule fiind, de fapt, Calea spre Hiperboreea Traco-Dacică. Să se vadă, oare, curând, si pentru valahi, Locul Cel cu Patru Răsărituri, Slavă Dumnezeului-Cuvânt
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
a cadrului ontologic și a sociologiei politice eminesciene, tocmai fiindcă ambele se constituie într-un pas deosebit de important în ceea ce privește recompunerea istoriei complexe a chipului de lumini și umbre specific organismului statal demagogic din vremea sa. Căci, scrie același Ilie Bădescu, „Ontologia eminesciană face posibil realismul sociologic.”, Poetul fiind deschizătorul de drum al „seriei realismului sociologic oriental.”, fapt care invită nu numai la aplecare temeinică asupra acestei ample dimensiuni sui-generis a operei sale, dar și, deopotrivă, la recunoașterea actualității laturii lui de
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care poetul o locuiește cu voluptate și aplomb. Cristina Emanuela este o autoare de versuri, născută nu făcută, cu o precocitate intelectuală, demnă de atenție, înzestrată cu o sensibilitate
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și Ființă în stare potențială, omul, de la scolastici încoace, a fost definit prin intricarea categoriilor substanței și spațio-temporalității. Ființa filosofiilor medievale, kantiene și postkantiene, în virtutea ontologiei (Ființa nu este un predicat real, la Kant) a fost succesiv Ființă a ființării (fapt de a fi ceva, essentia; sau simplă prezență, existentia), Ființă a naturii (res extensa) și Ființă a spiritului (res cogitans), ca mai apoi teza logicii
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
intuiție!), sentimentul, nedefinitul, voința (dar rațiunea practică hegeliană cunoaște bine sistemul speculativ aproape dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau întîlnire speculațiile mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii platoniene și, nu în ultimul rînd ca importanță și exploatare cronologică, cele asupra identității Ătman = Brahman din gîndirea upanis
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput adesea ca promotorul unei filosofii care se înscrie într-o ambianță de sublimare a națiunii, de indigenism și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar fi în acești ani filosoful națiunii, promotorul unui nou model, al unei noi viziuni a lumii, purtătoare de romanitate. Noica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Și, mai ales, cum să înțelegi că un singur și același simbol "e" poate semnifica cele patru cuvinte deodată? Lupasco era, oare, pe cale să comită o eroare gravă încă de la începutul cărții sale? Sau fonda o nouă logică, deschisă spre ontologie? Logica lui Lupasco să fie ea, oare, una ontologică ? Nu e ușor de răspuns la asemenea întrebări fără o lectură atentă a Principiului antagonismului și a celorlalte cărți ale lui Lupasco. Faimoasa stare T ("T" de la "terț inclus") își face
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
doctorat susținută în SUA34. În afara studiului despre Dali, Lupasco scrie și despre Frédéric Benrath 35 și Karel Appel 36. Regăsim în aceste studii ideile deja evocate de Lupasco. De exemplu, el scrie în legătură cu picturile lui Benrath: "Antagonismul palpită în ele. ... ontologia pare a fi exclusiv de resortul artiștilor, care nu o caută, nu o discută, ci o fac; ea va scăpa mereu filosofiei și, mai de-parte, desigur, celebrărilor didactice! Să fie, oare, astfel de opere de artă urmele insolite, incursiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de netrecut și a cărui poartă nu se putea deschide în fața nimănui căci o pecetluise cu principiul non-contradicției"14. Teribil reproș. Pentru Fondane, Lupasco îl refuză pe Dumnezeu în sînul logicii sale: filosofia sa este o nontologie, "un fel de ontologie a ne-ființei". Fondane cunoaște, desigur, rolul pe care Lupasco îl atribuie afectivității. Dar afectivitatea îi pare supraadăugată, pe lîngă cunoaștere: "Ceea ce a rămas în afara cunoașterii, la ușă, e nici mai mult nici mai puțin decît Ființa; ba mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
într-adevăr, lipsea pe vremea aceea din filosofia lui Lupasco. E. M.: Ader cu totul la această idee de deschidere pe care o vedem conturîndu-se la Gödel. Dar, desigur, tu poți spune că realitatea microfizică, cu calitățile, caracterele, viața sa proprie, ontologia sa proprie, este inclusă în realitatea noastră mezofizică. Există acolo, într-adevăr, o contradicție. Dar la urma urmei, această contradicție nu e adusă neapărat de o logică care era prezentă aprioric. Ea s-a ivit pornind de la cunoașterea microfizicii. B.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
3-4, 2001, pp. 147, 148, 158. * Mircea Sabău, "Ștefan Lupașcu, filosof și interpret al științei și artei moderne", Fizica și tehnologiile moderne, vol. 1, nr. 4, 2003. * Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie", Revue de synthèse, vol. 126, nr.2, 2005, pp. 431-441. * Solomon Marcus, "O paradigmă universală: stânga-dreapta", Secolul 21, nr. 4-6, 2005, pp. 16-27. * Joseph E. Brenner, "Process in Reality: a Logical Offering", Logic and Logical Philosophy, nr.14, 2005, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco L'Homme l'œuvre, op. cit., pp. 113-144; Basarab Nicolescu, Levels of Complexity and Levels of Reality (Niveluri de complexitate și niveluri de realitate), in The Emergence of Complexity in Mathematics
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco L'Homme l'œuvre, op. cit., pp. 113-144; Basarab Nicolescu, Levels of Complexity and Levels of Reality (Niveluri de complexitate și niveluri de realitate), in The Emergence of Complexity in Mathematics, Physics, Chemistry, and Biology (Emergența complexității în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
contemporană), Vol. I, Peter Lang, New York, 2000, pp. 173-184. 14 Michel Camus, Thierry Magnin, Basarab Nicolescu și Karen-Claire Voss, Levels of Representation and Levels of Reality: Towards an Ontology of Science (Niveluri de reprezentare și niveluri de realitate: spre o ontologie a științei), in The Concept of Nature in Science and Theology (Conceptul de natură în știință și teologie) (partea a II-a), Geneva, Labor et Fides, 1998, pp. 94-103; Thierry Magnin, Entre science et religion. Quête de sens dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ferdinand Gonseth, "A propos de deux ouvrages de M. Stéphane Lupasco" (" Despre două lucrări ale domnului Stephane Lupasco"), Dialectica, vol. 1, n° 4, 1947, pp. 309-315. 32 Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus De la physique quantique à l'ontologie" (" S.L. și terțul inclus De la fizica cuantică la ontologie"), Revue de Synthèse, Tome 126, n° 2, 2005, pp. 431-441. 33 Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra (Călătorie spre centrele Pământului), Barcelona, Plazas y Janes, 1971. 34 Raymond Abellio
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stéphane Lupasco" (" Despre două lucrări ale domnului Stephane Lupasco"), Dialectica, vol. 1, n° 4, 1947, pp. 309-315. 32 Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus De la physique quantique à l'ontologie" (" S.L. și terțul inclus De la fizica cuantică la ontologie"), Revue de Synthèse, Tome 126, n° 2, 2005, pp. 431-441. 33 Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra (Călătorie spre centrele Pământului), Barcelona, Plazas y Janes, 1971. 34 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, op. cit., p. 229-230. 35 Solange
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
144 II.3.d. Caracterul normativ al conceptului de personalitate energetică / 150 II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația / 155 II.4.a. Conceptul vocației / 155 II.4.b. Vocația și formele nietzscheene ale excelenței umane / 171 Capitolul III: Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilitatea de a fi a subiectului. Acesta din urmă "este" numai prin experiență, ea însăși posibilă în timp datorită intervenției acelui ceva din afară (inițial, lucru în sine, apoi fenomen), care, în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înaintează care pretind un act revalorizator general-filosofic, iar nu unul particular-disciplinar: ideea locului omului în ordinea universală: omul cumpănește așezarea condiționatului (natural) și a Necondiționatului (Absolutul); el este element de ordine în lume. Această topică universală corespunde unei viziuni de ontologie umană necesară, cred, în tabloul cultural contemporan în care, de o parte, secularizarea tulbură nevoia de absolut a omului într-o încercare de refacere a ordinii lumii în absența transcendentului divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
etc., devenind astfel o veritabilă philosophia generalis. C. Rădulescu-Motru propune un sens conceptului acestei discipline filosofice, cu toate că teoria sa a personalității nu se prezintă în formula unei antropologii filosofice ca atare, ci, după cum voi încerca să dovedesc, în forma unei ontologii a umanului. Lucrarea de față privește personalismul energetic în unitatea sa de sistem, ca teorie a personalității născută din problema unității conștiinței, a identității de structură dintre persoană și energie, și aplicată problemelor omului. 3. Orizonturi ale tematizării umanului în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ascunsă, cumva, în sistem, înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic 27. Antropologia filosofică este posibilă prin postularea unei esențe a omului, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic 27. Antropologia filosofică este posibilă prin postularea unei esențe a omului, a unui atribut specificator având
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Neasumându-și-o, cunoașterea devine, cel puțin într-o parte a sa cunoașterea metafizică "ne-științifică", adică paradoxală; iar condiția morală a omului se preface într-o limită prea strâmtă, ce trebuie depășită, dar care, odată negată, aneantizează ființa rațională. Ontologia umanului este o reconstrucție a omului prin afirmarea modului-uman-de-a-fi raportat nu la alte ființări ca în cazul antropologiei filosofice -, ci la lume ca totalitate. Kant concepe omul ca mod-de-a-fi în legătură cu un prim înțeles al metafizicii: aceasta îi apare ca o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
principiul finalității (omul este scop final al existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]