488 matches
-
avea o cucoară, care-și făcuse cuibul în pod. Ea știa, așa ca omul, tot ce i se spunea. "Cucoară, cucoară, zice baba, du-te la trunchi și-mi taie lemne!" Cucoara făcea. "Pune de uncrop!" Punea. "Opărește-te!" Se opărea. "Bagă-te în oală și fierbe!" Se fierbea. Pune-te în strachină să te mănânc!" Se punea și după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult și mare. Joile și marțile după Paști nu se spală cămeși, că se opărește grîul. Nu se toarce, nu se țese, nu se pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă peri de porc, să se facă grîul cît peria; asemenea mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să arunci cenușă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci însă să nu fie periculoși pentru oameni. în ziua de Sf. Osie [17 octombrie] se prăznuiește Lucinul, ca să fie feriți de lupi. [De fapt, Lucinul, sărbătoarea Sf. Luca, se ține în 18 octombrie.] La Filipi să speli cămeși, că opărești gura gavătului. Să nu muncești în ziua de Trif [Sf. Trifon], că-ți ia lupul vitele. Cînd din întîmplare intră vreun lup în curtea cuiva, acesta e un semn de mare pagubă pentru familia din acea curte. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși, că pe ceea lume bei zoala. Cine se spală miercurea capătă durere de cap. Dacă opărește ceva prin casă, face bube. (Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînepa; untură de porc, ca să se îngrașe ca un purcel. Se pune orz, porumb și flori, pentru ca copilul să aibă parte de cereale și să fie plăcut ca florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei zîne cu inimi nemiloase: Ursitoarea, Soarta și Moartea; una ține furca, alta toarce și a treia taie firul cu foarfecii. (Gh.F.C.) Urzică Ca să scapi de pureci, apoi cînd mănînci întîi și întîi urzici, să iai zama în care se opăresc urzicile, s-o lapezi afară din curte cu o strachină și să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară!“ Urzica apără de trăsnet și se poartă de noroc. (Gh.F.C.) Usturoi Dacă sameni usturoi într-un an, apoi trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păsările cerului, se țineau diverse ritualuri. Astfel În ,, ziua cioarelor ” ( În prima zi de luni din postul Paștelui ), se fierbeau boabe de porumb care se mîncau. Tot boabe fierte se dădeau păsărilor din curte, avînd credința că aceste boabe vor opări gurile ciorilor și că ele nu vor mai mînca sămînța de porumb semănată primăvara pe ogoare. Pentru ca păsările de curte să fie ferite de diverse boli, se făcea pe poarta oborului sau pe cotețele lor, semnul crucii, cu păcură. Alte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
odată procesul încheiat veți putea să recoltați timp de zece, cincisprezece sau chiar douăzeci de ani. • Culoarea sparanghelului depinde de tipul său de cultură. • Sparanghelul poate fi conservat câteva zile la frigider, dar poate fi și congelat după ce a fost opărit în apă fiartă aproximativ trei, patru minute. • Înainte de a găti sparanghelul, curățați-l de coajă. Țineți-l de capăt și îndepărtați-i toate nervurile cu un cuțit pentru legume, apoi tăiați-i un sfert de coadă și folosiți-o la
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
extract Salvie (Salvia officinalisă conține uleiui eterice, rășini, substanțe amare, tanin băi totale, parțiale, spălături ale diferitelor cavități (protecția mucoaseiă, comprese eczeme (cu mâncărimiă, la colon (baie la șezut, compreseă, spălături pentru rinite și răni baie totală: 250g. plantă se opăresc cu 5 litri apă clocotită. Se infuzează 20 de minute, se strecoară, se toarnă în apa de baie sau se fac spălături Coada calului (Equisetum arvenseă conține acid silicic, acid oxalic, substanțe amare, stimulează refacerea țesuturilor băi parțiale, comprese, mai
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de apă de ploaie și după ce stă 12
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o da ca să bea, Brâncoveanu se strâmba, se văita, căuta cu priviri disperate spre Pylarino și spre doamnă. După ce termină închise gura și doctorul constată că fața domnului devenise asimetrică, obrazul roșu se umflase mult. — Doare cumplit, ca și cum aș fi opărit. Doamna căută privirile medicului, dar acesta dădu liniștitor din mână. — Într-o săptămână trece... Orbalț. Trece, răsuflă ușurat Pylarino, și ieși. În lumina puțină, vodă vedea îngrijorarea pe chipul Maricăi. Femeia care născuse unsprezece copii, care cuminte ținuse toată gospodăria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sfert de oră o ceașcă din ceaiul de ierburi, până ce încetează vărsăturile, diareea și crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine. Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. Pleava de fân curățită și opărită se așează pe abdomen, în saci lați. La picioare se vor pune cărămizi încălzite la cea mai mare temperatură suportabilă, întrucît convulsiunile de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ceva suspect pe creier. Artistul se retrage în sine însuși ca într-o redută. Arta modernă - o baie de aluzii. I - a fost dat marii poezii să nu încapă în cuvinte. Vinul bun se zbate în artist ca o viperă opărită de soare. Dumnezeu a făcut în șase zile o lume pe care, de mii de ani, o deformează sublim artiștii. Arta și metafizica sunt cei doi lobi ai respirației celeste. Asistăm indiferenți la despărțirea artei de emoție și a civilizației
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dobândește, în contradiscursul arghezian, conotații meliorative. Practic, ea nu este respinsă, ci resemnificată prin situarea într-o perspectivă nouă, autovalorizantă, prin care polemistul o și justifică, în stilul parabolic, caracteristic: Într-adevăr, domnul Iorga s-o fi așteptat, după ce a opărit trandafirii cu o mie de căldări de lături, să punem stihar de atlaz alb și să sosim cu cădelniți aprinse și cu mătăuzul scufundat în apă de lavandă". În alt caz, glosa argheziană amendează, punctual, titlul neinspirat al articolului iorghist
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cuvântul franțuzesc; dovada este existența a numeroase sinonime, dintre care unele foarte vechi. Cel mai vechi este papară, atestat în Letopisețul lui N. Costin. Sensul vechi al cuvântului era „mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă...“ Papara (din slavul popariti, „a opări“) pare a fi cea mai veche, fiind foarte asemănătoare brouet ului din bucătăria franceză medievală, iar trahanaua, strămoașa tuturor concentratelor de supă, ne-a venit de la greci (rețeta este atestată încă din Antichitate). Există două feluri de trahana: cea acidă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pildă, un fel de mâncare numit „monokythron“, care cuprindea varză, cinci soiuri de pește, 14 ouă, trei feluri de brânză, ulei de măsline, usturoi, piper și vin dulce... Tot bizantinii făceau un fel de sarmale, frunzele umplute fiind de dafin, opărite în prealabil; între mese, era obișnuit să se servească dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi. Toate acestea vor fi preluate de către turci și, mai departe, de către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă de roșii 1 cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele; se acoperă cu multă apă și se fierbe totul în clocote, îndepărtându-se periodic spuma. Se reduce flacăra. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
disconfort pe care-l simțeam - acela pe care-l simțeam până-n măruntaie: Îngrijorarea. Mi-am Încălzit niște apă pentru baie. Până a fost gata, mai băusem un pahar mare și mă pregăteam de al treilea. Cada era destul de fierbinte ca să opărești o iguană, dar nici nu am băgat de seamă, preocupat cum eram de Inge și de ceea ce i s-ar fi putut Întâmpla. Îngrijorarea deveni nedumerire când am Încercat să-mi Închipui de ce Jost mă lăsase să plec În toiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
rareori trotuarul și nu știau nici un nume al vreunui fost client. Investigația lui Fritzie prin hoteluri nu i-a adus decât răspunsuri negative, iar faptul că alte femei - confirmate la Moravuri drept prostituate - n-au putut fi localizate l-a opărit rău de tot. Numele lui Madeleine Sprague nu apărea în carnețel și nici nu s-a ivit în discuție cu ocazia interogatoriilor. După investigarea ceor 243 de nume, n-a apărut nicăieri nici o limbistă și nici o pistă spre un local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
putrede. Se lăbărțează buruienile tandru spre toate lucrurile În frunze, În priviri, În gânduri și-n concavitățile dintre constelații. Orice obiect Își caută originea spre două extremități Informă chemare putregăită apasă gingiile fără cuvinte Aerul albăstruiește culori ca-n abatoare opărite cu sânge Orice drum cade alături de sensul știut. Din jos, din sus, din părți, fulgii vorbelor se scorojesc Într-o funingine albă așezându-se În golul astral Fierb formele neîncleiate În cuptoarele-nghețate ale timpului Orice respirație miroase a catran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din el probe pentru analize. Imaginându-și intrarea cea tainică expusă și desfăcută de fălcile de metal, simți În stomac un acces subit de greață. Îi scăpă un sunet asemănător unei inspirații adânci printre dinții Încleștați, ca și cum s-ar fi opărit și s-ar fi stăpânit să nu țipe de durere. Lângă dilatatoare erau aranjate Într-o ordine perfectă foarfeci lungi, forcepsuri, diafragme În ambalaje de nailon sterile, Închise ermetic. În spatele biroului doctorului, În partea stângă, se afla o măsuță cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca o consolare pentru ei și pentru mine. Șoferul vine să dea o mână de ajutor și prin ușile larg căscate, plec din casa mea, ca un mădular smuls din trupul Zittei, care țipă în sufragerie, parcă ar fi fost opărită cu apă clocotită. - Zitta, nu te iert nici mort, degeaba urli, curvă! - Parcă a zis mortul ceva, spuse intendentul, lipindu-și urechea de raclă. Numai unchiul scăpătat coboară scările până la capătul gangului ce dă înspre stradă. El vede cum racla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]