429 matches
-
a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare.” Îți mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa umbrelor”. Ce vremuri, dragă prietene! Ce vremuri!... Sper
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ieșene de carte alți prieteni, vin din mirifica salbă de păduri, dealuri și câmpii ale Bucovinei de Nord dar și din "jeliștea vântului istoriei", vin Alexandrina Cernov, Grigore Bostan, Vasile Tărâțeanu, Ștefan Broască, Simion Gociu, Ilie Zegrea, Ilie Luceac, Arcadie Opaiț și încă alții. Poetul Lucian Vasiliu îi salută și el în stilu-i caracteristic: "De zece ani sunt salonard,/ Bibliofil din carte-n carte,/ În inimile voastre ard/ Labișian și eu, în parte...". Încă o dovadă, cartea, mereu amintită, există, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
68, 71 NEGRUZZI, Iacob, 58 NENADIC, Milan, 106 NERUDA, Pablo, 244 NEWTON, Isaac, 41 NIETZSCHE, Fr., 45, 94, 233 NIKOLOVA, S., 106 NOICA, Constantin, 10, 61, 62, 68, 69, 234 O ODOBLEJA, Ștefan, 108 OLAHUS, Nicolaus, 181 ONOFREI, R., 10 OPAIȚ, Arcadie, 105 OPREA, Al., 56, 62 OPREA, N. I., 258 OPREA, Ștefan, 115, 154, 258 ORĂSCU, Al., 23 ORPHEUS, 132, 154 OSOIANU, Vera, 104 OSTAP, Const., 258, 259 OVIDIU, 56 P PACIOLI, R., 50, 212 PAIU, Const., 258 PALADE, George Emil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
încărcată cu minerale. Domină nuanțele de galben, roșu, portocaliu și vinețiu. Uneori sărim peste mici pârâiașe ce-și mâna apele spre adâncuri necunoscute. Din loc în loc, se văd mici scobituri în pereți. Sunt locurile unde cei care trudeau, isi sprijineau opaițele pentru a le lumină calea. Cu cat pătrundem mai adânc, bolțile galeriilor sunt mai năruite, dând o senzație generală de nesiguranță vizitatorilor. Facem cale-ntoarsă pe acelaș drum, însetați de lumina soarelui. Odată ajunși la suprafață, trebuie să ne odihnim trupul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
face ca tine, cu conflicte de meserie și cu 2 000 lei pentru lecții. Am luat din ei becuri pentru casă. În biurou e unul mare, de laborator, care face tot restul casei, deși iluminat, întunecos ca luminat de un opaiț. Apoi lecții cu Chirana și Iani. Seara, masă; reapare pe masă „salada de vinete“ faimoasă; cele două țigări închid ziua și mă lasă în pragul nopții în lunateca și halucinanta mea singură tate. Nu am pe nimeni, Monica. Lumea se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
drum, cineva care te pândește pentru pedeapsă sau răsbunare. Eri seară, pe când îți scriam, conform obiceiurilor cunoscute a[le] electricității mangaliote, s’a tăiat curentul blocului; ce[lă]lalt e tăiat de 3 zile și Mangalia și-a scos umilele opaițe; am tresărit și a început inima să-mi bată ca pentru cataclisme. De altminteri, de vreo 4 zile dorm prost, somn întretăiat de vise, la sfârșitul cărora realizez (sic) câteodată să te găsesc concret, în vreun crâmpei. E 9½; am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bisericii. Acolo unde era lăcaș de rugăciune, fie și într-o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc al țăranului român. Ardeleanul a putut răbda de foame, a putut suferi împilarea, a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
începe munca de corectare a traducerilor slavonești din textele bizantine, după variante tot slavonești, dar mai vechi. Astfel, se angajează într-un efort uriaș: ziua și-o petrece cu îndatoririle față de schit și de ucenici, noaptea copie cărți la lumina opaițului și confruntă traduceri. Doarme doar trei ore pe noapte. Mănâncă o dată în zi. Nu consumă niciodată nici o formă de băutură alcoolică. Respectă un regim de asceză și muncă pe care și l-a impus cu o disciplină neiertătoare și de la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
căruța cu boi, la fiecare început de an școlar, trăia din meditații, la o gazdă tot atît de săracă. Seara își pregătea lecțiile pe a doua zi, citind la lumina felinarului de pe stradă, în casă la el neavînd decît un opaiț, care nu ardea și nu lumina atît cît îi trebuia ca să-și învețe temele. După terminarea liceului, Lăpușneanu s-a prezentat la concursul de intrare la școala militară de ofițeri și a reușit printre primii. La școlile militare toată întreținerea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru Moșanu, Gelu Ionescu, Alexandrina Cernov, Ion Iovcev ș.a. Pagina intitulată „Poesis” adăpostește substanțiale grupaje de versuri ale unor poeți consacrați, între care Grigore Vieru, Ioanid Romanescu, Nichita Danilov, Nina Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun, Ion Miloș, Daniel Corbu ș.a. Meritorie este inițiativa de a evoca scriitori trecuți în uitare: Olga Vrabie, poetă prematur dispărută, Zicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea, a unor scriitori ca Vasile Levițchi, Anița Nandriș-Cudla, Serafim Saka, Ion Vatamanu, Mircea Lutic, Grigore C. Bostan, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, D. Covalciuc, Mihai Prepeliță, Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Arcadie Opaiț, Vitalie Zâgrea ș.a. B. a îngrijit, de asemenea, o antologie de poezie a membrilor Cenaclului literar „Mircea Streinul”, cu succinte prezentări despre cei mai însemnați poeți ai generației anilor ’90 din nordul Bucovinei (Ion Bâcu, Dumitru Mintencu, Rodica Ursuleac, Lia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de unul singur sau cu familia dacă găseai o cămăruță cu chirie era plină de păduchi sau de ploșnițe, fără foc, fără geamuri, sparte sau stricate de bombardament, cu o lampă de gaz care fila de te îneca fumul. Despre opaiț n-au auzit tinerii de azi, iar dacă au citit despre el, nici într-un caz nu-i cunosc fumul care l-am inhalat noi ! Nu știu ce căsnicii se vor mai forma azi pentru mâine cu mâncare gata făcută, numai din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dintre autohtoni și lumea romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul al IV-lea d. Hr., pătruns prin filiera romană. De asemenea, arheologii au dat la iveală chiupuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vreun dulăpior un lighean și un ibric de alamă și, mai cu seamă, icoana ferecată în argint a Maicii Domnului, sub care ardea necontenit, cu subite eclipse, o candelă de asemenea de argint, menită peste noapte să vegheze ca un opaiț somnul casei. Ne închipuim că o altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, având aspectul nud al unei săli de internat cu lucruri puține și tari. Copiii mulți nu erau însă acasă decât în vacanță, deoarece umblau pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Călin (File din poveste) seamănă mai degrabă cu aceea pe care o bănuim a fi cea a dependinței din incinta exterioară casei: Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și el. Ca printr-un ce nu putui adormi. Simțeam însa cumcă sasul se sculase și începuse a umbla prin podina de jos a moarei. El sui încet și ca-n vârful picioarelor scara ce ducea în jos, c-un opaiț în mână. Încă nu ajunsese, când îmi păru că prin ferestrele morii zăresc o vânătă și lucie țeavă de pușcă ce părea a se-ndrepta în[spre] cei dorminzi. Eu tăcui și închisei ochii, astfel încît prin genele abia deschise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păru că prin ferestrele morii zăresc o vânătă și lucie țeavă de pușcă ce părea a se-ndrepta în[spre] cei dorminzi. Eu tăcui și închisei ochii, astfel încît prin genele abia deschise zării pe sas că s-- apropia cu opaițul de noi și, plecîndu-se asupra-ne, părea că ne observă de dormim o ba. Fața lui era teribilă. Însă în momentul când, tot pe vârful degetelor, se-ndreptă spre ușă, spre-a trage zăvorul cel mare de lemn, sării drept
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vârful degetelor, se-ndreptă spre ușă, spre-a trage zăvorul cel mare de lemn, sării drept în picioare. - Sus, copii! strigai din toate puterile, că-i pe moarte. În moment toți, somnoroși și speriați, erau în picioare. Sasul, încremenit, scăpase opaițul; desigur că nu scăpa de moarte de nu, prin stingerea singurei lumini, nu se făcea întuneric. Se slobozi prin fereastră o pușcă, dar neci un vaiet... va să zică nu era nimeni lovit. Zgomotul de - afară se-nmulți. - În linie! țipă sonor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și iubitoare, că va trăi mult și așa mai departe. Apoi a scos un pachet de plăcuțe dreptunghiulare, învelit într-o cârpă verde. Erau cărți de tarot desenate pe hârtie venețiană, lipită pe scândurele subțiri și învechite. În încăpere, flacăra opaițului împodobit cu șerpi încolăciți arunca o lumină argintie peste figurile colorate ale cărților. Apoi Xenopol s-a speriat. - O, nu, domnița mea, a început el, e ceva ce nu știu cum să-ți spun, parcă s-ar petrece acum. Fata îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
focul și o candelă, totul adus de-afară. Stați acolo în noaptea asta, și mâine plecați. Zicând acestea, bărbatul împreună cu ai săi s-au retras în colibele lor, sprijinindu-se unul de altul sub ploaia de-acum pătrunzătoare. Am aprins opaițul atârnat de grinda pe care se sprijinea acoperișul de paie al casei, după care am făcut focul într-o groapă săpată în podeaua de pământ. Nu erau nici mobilă, nici așternuturi, dar podeaua era uscată, și acoperișul nu avea găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vreunui ucenic cu rău de înălțime și piatra dură lucrată cu trudă după planurile tainice ale Maestrului, se spune că nu doarme de teamă ca nu cumva, printr-o vrajă dibace, cineva să-i fure faimoasele desene, toată noaptea arde opaițul în odaia lui, la picioarele mele Roma și-aș rămâne aici o veșnicie așteptând să-mi crească aripi, să-mi iau zborul, Tibrul strălucind viu printre zidurile vechi ale Romei, ar fi trebuit s-o aduc cu mine și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
secolul IV d. Hr.; 2. Dovezi arheologice blocarea porților amfiteatrului și ziduri ridicate la Sarmizegetusa secolul IV; morminte de incinerație, cuptoare de olărie Napoca secolul V; așezări daco-romane din secolele V-VI la Verbița (Dolj), Cipău (Mureș), Biertan (Sibiu), etc; opaiț de bronz cu toartă În formă de cruce Luciu, Ialomița, secolele V-V; 3. Dovezi numismatice majoritatea monedelor descoperite sunt din bronz, cu valoare mică, utilizate În schimburile mărunte, cotidiene dovadă a continuității unui popor sedentar. Migratorii preferă monede de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
termenii de bază ai religiei creștine din limba română provin din latină : creștin, biserică, a boteza, cruce, Dumnezeu, Înger, păgân (necreștin); inscripția de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa “Dumnezeu etern și Iunona (Maria) și Îngerisecolul III ; donariul de la Biertan (Hristograma), secolul; IV opaiț descoperit la Tomis, sec IV -chipul lui Hristos și inscripția inscripția de la Niculițel, (lb greacă) sec IV (numele a patru martiri creștini: Zotikos, Attalos, Kamasis, Filippos) martirizarea lui Sava Gotul (valea Buzăului)372 d. Chr. episcopii de la Tomis: Bretanion, Gherontie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat în 1936. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]