591 matches
-
pentru Facultatea de Medicină. Indispensabilitatea se referă la rolul esențial al medicului care este leaderul echipei, stabilește diagnosticul, ia decizii de viață și de moarte. A doua dimensiune are în vedere ajutarea oamenilor, oferind suport medical, social, afectiv. Respectul, este operaționalizat prin situații în care medicul sfătuiește pacientul, are o slujbă bine plătită, este tratat cu recunoștință de pacient și familia sa, are o meserie mereu necesară. Ultima dimensiune motivațională este știința. Latura de cercetare, descoperire, cunoaștere a ultimelor investigații și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
satisfăcut. Pe de altă parte, implicarea afectivă amenință caracterul obiectiv al deciziilor luate și expune cadrul medical la riscurile stresului traumatic secundar. Obiectivul principal vizat de un studiu realizat pe cadrele medicale ieșene a fost să verifice dacă empatia clinică operaționalizată prin latura ei cognitivă ar fi într-adevăr o soluție optimă care să garanteze înțelegerea complexă a pacientului, protejând în același timp cadrul medical (Crumpei & Dafinoiu, 2011). Pe de o parte, cadrele medicale capabile de a arăta empatie în relația
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pacientul fiind mai satisfăcut. Pe de altă parte, implicarea afectivă amenință caracterul obiectiv al deciziilor luate și expune cadrul medical la riscurile stresului traumatic secundar. Primul obiectiv pe care și l-a propus a fost să verifice dacă empatia clinică operaționalizată prin latura ei cognitivă ar fi într-adevăr o soluție optimă care să garanteze înțelegerea complexă a pacientului, protejând în același timp cadrul medical. 8.1. Reformularea empatiei clinice "În mod ironic (...) cei mai eficienți terapeuți sunt cei mai vulnerabili
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a empatiei, corelațiile pozitive cu stresul traumatic secundar ce apar se pot explica prin confuzia existentă și în rândul medicilor cu privire la ceea ce înseamnă empatie și la distincția dintre a înțelege sentimentele celuilalt și a le simți. Pe ansamblu, empatia clinică operaționalizată în acest fel nu se asociază semnificativ cu stresul traumatic secundar și simptomele intruzive sau de evitare, păstrând interacțiunea optimă între medic și pacient. 8.2. Delimitarea compasiunii pentru rezolvarea paradoxului clinic Empatia clinică a separat prin operaționalizarea specifică latura
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
timp vulnerabilizându-i, Figley (1995) numește stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu "epuizarea compasiunii" (compassion fatigue). Prin urmare, și el se referă încă din denumirea conceptului la compasiune mai degrabă decât la empatie. În chestionarul Big Five, fațeta "compasiune" este operaționalizată ca însușirea de a resimți puternic durerea celor din jur și milă pentru aproape. Cei cu scoruri mici la această subscală nu sunt afectați puternic de suferința celorlalți. Sunt mai obiectivi și susțin că își bazează deciziile pe argumente raționale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de fapt16. Această contestare îmbracă o formă axiologică în măsura în care se autolegitimează prin practică socială, prin recunoaștere internațională 17. Se evidențiază, credem, o triadă fundamentală pentru examinarea drepturilor omului: nevoi valori drepturi. Valorile exprimă nevoile esențiale și, la rândul lor, sunt operaționalizate în drepturi 18. Pentru orice drept există un "eșafodaj" construit din elemente obiective și subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drepturi 18. Pentru orice drept există un "eșafodaj" construit din elemente obiective și subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
etichetării produselor); acvacultură, procesare și comercializare, pescuit continental (ex. trecerea la metode de producție ecologice); asistență tehnică pentru a finanța administrarea fondului. Toate aceste fonduri constituite la nivel european pentru diferite state membre, regiuni geografice sau domenii de activitate sunt operaționalizate pe baza unor programe specifice. În acest sens, putem prezenta următoarele programe care se ocupă cu distribuirea fondurilor precizate anterior: 1) Programul Operațional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane Misiunea acestui program este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia „prin corelarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
termen lung, poate suporta ajustări în funcție de conjunctura internă și externă; - trebuie să aibă un grad mare de generalitate pentru a primi accepția majorității locuitorilor; - viziunea pe termen lung trebuie să fie convingătoare, bazată pe argumente; - capacitatea de a putea fi operaționalizat în practica managerială (politici, strategii etc.); - de regulă, interesul național însumează mai multe interese, dintre care nu pot lipsi cele care se referă la securitatea națională, bunăstarea cetățenilor, identitatea și afirmarea țării pe plan internațional. În strategia de securitate a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
300 de milioane de dolari, a condiționat angajarea Guvernului României la implementarea rapidă a standardelor de contabilitate și audit financiar recunoscute la nivel internațional, iar În paralel, la Înființarea Camerei Auditorilor Financiari (Dănescu, 2007b, p. 32ă. Programul PSAL 1 este operaționalizat În România, prin OG nr. 44/ 13.08.1999. În Capitolul V, intitulat „Mediul de afaceri”, erau menționate condițiile pentru accesul la tranșele Împrumutului și obligațiile asumate de Guvernul României: 1ă emiterea unei ordonanțe pentru organizarea și funcționarea auditului financiar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
astfel că organizațiile ar rezulta din eforturile de economisire a costurilor tranzacționale. Ulterior, economistul instituționalist O.E. Williamson transformă modelul explicativ al lui Coase Într-o veritabilă paradigmă, intitulată „economia costurilor tranzacționale”. În The Logic of Economic Organization (1993), el operaționalizează conceptul de costuri tranzacționale, justificându-și În același timp și premisele modelului explicativ. Economia costurilor tranzacționale presupune, În concepția sa, trei etape: „identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele În costuri tranzacționale Între tranzacții, asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare (instituții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unitate primară de analiză, dar nu și metodologia economiei costurilor tranzacționale. Instituția, introdusă În modelele teoretice ulterioare ale costurilor tranzacționale ca variabilă fie dependentă, fie independentă, rămâne la un nivel de generalitate ridicat În lucrările lui Commons, fără să fie operaționalizată pentru a putea fi utilizată În cercetări empirice. 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase Deși nu folosește explicit termenul de „costuri tranzacționale”, Coase este considerat promotorul noii teorii. În articolul său din 1937, „The Nature of the Firm”, Coase
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un fundament cognitiv (integrarea Într-un sistem gnoseologic). Standardizările au, În acest sens, un conținut moral și politic. Astfel, atunci când vorbim de valorizarea socială, performanța sau eficacitatea organizației ne referim la un criteriu de evaluare externă a organizației ce se operaționalizează ca grad de satisfacție a constituenților, fie aceștia salariați, proprietari, clienți, comunitate (Pffefer și Salancik, 1978, 2001). Eficacitatea are, la rândul ei, o Înțelegere socială, nefiind un dat natural care ghidează structurarea organizării. Satisfacția constituenților nu este Însă neproblematică, ci
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
așteptări), iar oamenii ajung să le ia ca atare (taken for granted). 3. Cercetări empirice ale modelului implicării Larson (1992), Portes și Sensenbrenner (1993) și Uzzi (1996, 1997) se numără printre autorii care au aplicat modelul implicării, rămas mai puțin operaționalizat În articolul lui Granovetter (1985), În cercetări empirice concrete. Analiza rețelelor sociale la nivel organizațional este centrată pe modelul de relații existente Între o organizație de referință și alte organizații din aceeași rețea. O rețea socială poate fi reprezentată prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare a unui demers educațional care să poată fi operaționalizat În practică) ce se realizează În mai multe etape și cuprinde mai multe niveluri de proiectare. În funcție de perioada de timp pentru care se realizează proiectarea, putem identifica (Vlăsceanu, 1988): - proiectarea globală, care are ca referință un ciclu de instruire sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nu de puține ori apare astfel expresia „sistemul de valori și norme”. Mai mult, în deceniile din urmă, conceptul de valoare a fost abandonat de mulți sociologi în favoarea celui de normă. Aceasta întrucât normele sociale par mult mai ușor de operaționalizat și de identificat în comportamentul uman, dizolvând cumva valorile. Desigur, este și o chestiune de limbaj: poți spune „echitate” (valoare) sau „norma echității”. Dincolo de exprimare însă, considerăm, urmându-l pe M. Rokeach (1973), că între valori și norme există și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ci, dimpotrivă, confirmată de anumite schimbări „de ultim moment”, care-șigăsesc explicația în apariția unor factori de ultim moment (posteriori sondajului). 3. Validitatea de construct (sau conceptuală) este forma esențială a validității, întrucât ea se referă la cât de bine este operaționalizat un concept (construct, în engleză) într-un instrument. Ea cuprinde, prin urmare, și validitatea de conținut. Dar este mai mult decât atât. Validitatea de construct înseamnă și cum este validată, printr-o cercetare, o ipoteză, o teorie care stă în spatele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în concepte de tip atributiv, distincția menționată aici merită reținută, dat fiind că în procesul de operaționalizare se ivesc probleme specifice fiecărui tip. De regulă, noțiunile atributive sunt mult mai ușor de operaționalizat, ele presupunând, cum se înțelege, doar identificarea prezenței unei anumite însușiri, nu și măsurarea intensității ei. O altă distincție importantă care se face în literatura de specialitate este cea dintre așa-numitele concepte ideale, abstracte, latente, neoperaționale etc., „care nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variabile, cum este, de pildă, analiza factorială) decât pentru valorile scalelor de atitudine. În fapt, marea problemă a construcției indicilor complecși este aceea a reducției spațiului multidimensional - reprezentat de dimensiunile diferite și relativ independente ale conceptului ce urmează a fi operaționalizat - la unul unidimensional. Problema nu este nouă sau, mai bine spus, nu este specifică sociologiei. Cele mai serioase studii metodologice de această natură au pornit din câmpul de preocupări al economiei, știință ce uzează mai mult decât sociologia de cuantificări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în conceptualizare evoluționistă. (II). Originea evolutivă a structurilor cognitive: Cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în mediul adaptării evoluționiste (environment of evolutionary adaptation/adapteness; EEA)? Conceptul de EEA a fost propus de John Bowbly (1969) și este operaționalizat ca un compozit statistic al mediilor în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative. Elementul-cheie la întrebarea cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în EEA se află analizând problemele adaptative cu care s-au confruntat
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
emergente. Neorealiștii plecau de la capacitatea distinctă a teoriei structurale de a evidenția tipare generale de comportament, și foloseau acest instrument puternic pentru a îndepărta confuzia, făcând afirmații ferme, cu titlu de previziune. Al doilea motiv, înrudit, pentru care nu vom operaționaliza varianta de neorealism a lui Wohlforth constă în faptul că această perspectivă este vulnerabilă în fața criticilor potrivit cărora ea oferă o raționalizare post hoc a previziunilor neîndeplinite, asociate cu modelul neorealist convențional. Neorealiștii înșiși recunosc faptul că sistemul internațional emergent
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe capacități (James, 2002). Totuși, dezvoltarea unui model realist structural elaborat pe aceste direcții este de dată relativ recentă, și nu toate teoriile pot fi incluse și testate în sfera unui singur studiu. Din aceste motive, în analiza de față operaționalizăm versiunea waltziană convențională a neorealismului și predicțiile asociate cu aceasta. Modelul instituționalist identifică distribuția interdependenței și a instituțiilor internaționale drept variabilă care afectează comportamentul statelor. Potrivit instituționalismului, cooperarea între state este posibilă chiar și în lipsa unei autorități centralizate la nivel
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
oferă o perspectivă "de jos în sus", în care caracteristicile interne ale statelor explică comportamentul statelor. Înțeles în acești termeni, liberalismul inversează accentul realismului structural asupra constrângerilor impuse comportamentului statelor de către sistemul internațional. Aceasta, de exemplu, este versiunea de liberalism operaționalizată în Keohane ș.a. (1993, p. 4). De asemenea, este formularea teoriei liberale utilizată pentru a explica "pacea democratică". Pacea democratică se referă la aparenta lipsă a războiului între democrații liberale stabile sub aspect constituțional, din ultimele două secole. În secolul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
școală de gândire în cadrul disciplinei (Carr, 2001). Criticile lui Carr la adresa direcțiilor utopice ale gândirii liberale încă au ecou în prezent, și orice încercare de revigorare a tradiției liberale trebuie să poată răspunde convingător la afirmațiile realiste. Versiunea teoriei liberale operaționalizată în studiul de față dezaprobă elementele utopice ale acestei școli de gândire. În schimb, ea este influențată de încercarea lui Keohane de a dezvolta un "liberalism sofisticat", care ține seama de constrângerile impuse de anarhia internațională și caracterul competitiv al
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]