479 matches
-
școlii, chiar dacă, în același timp, au așteptări crescute în raport cu aceleași autorități, în vederea rezolvării problemelor școlii. Frecvent s-au întâlnit situații de conflict, majoritatea datorându-se, pe de o parte, unui „vid procedural” (există multe legi și acte normative prea puțin operaționalizate într-un cadru rațional, propice implementării, managementului și controlului), iar pe de altă parte, absențeiunei culturi a comunicării și cooperării „pe orizontală, pe problematică”, și nu în mod ierarhic (cine este șeful, cine comandă). Toate aceste premise ne-auorientat către găsirea
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare a unui demers educațional care să poată fi operaționalizat În practică) ce se realizează În mai multe etape și cuprinde mai multe niveluri de proiectare. În funcție de perioada de timp pentru care se realizează proiectarea, putem identifica (Vlăsceanu, 1988): - proiectarea globală, care are ca referință un ciclu de instruire sau
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a) disponibil și punctual la orele de consultații b) onestitate și atitudine pozitivă În relațiile cu studenții c) utilitatea comentariilor pe care le face la seminarii, referate sau lucrările de diplomă, așa cum e percepută de studenți 6. Calitatea examinării studenților, operaționalizată prin: a) corectitudinea evaluării b) utilizarea unor metode adecvate de evaluare c) distribuția relativ gaussiană a notelor studenților d) examinarea are În vedere aspectele relevante ale disciplinei 7. Calitatea produselor de predare, exprimate prin: a) calitatea silabusului și a altor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
etc. Standardele vor fi mai simplu de stabilit În cazul obiectivelor comportamentale, de stăpânire a materiei/informației decât În cazul celor „de transfer” și a celor care se referă la un univers comportamental care nu este strict delimitat. Se vor operaționaliza relativ mai ușor obiectivele didactice cognitive și psihomotorii spre deosebire de cele afective. E mai simplu să operaționalizăm un obiectiv didactic cognitiv aferent - spre exemplu - cunoașterii terminologiei sau faptelor particulare decât unul tot cognitiv referitor la extrapolare (transfer) sau decât unul afectiv
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
informației decât În cazul celor „de transfer” și a celor care se referă la un univers comportamental care nu este strict delimitat. Se vor operaționaliza relativ mai ușor obiectivele didactice cognitive și psihomotorii spre deosebire de cele afective. E mai simplu să operaționalizăm un obiectiv didactic cognitiv aferent - spre exemplu - cunoașterii terminologiei sau faptelor particulare decât unul tot cognitiv referitor la extrapolare (transfer) sau decât unul afectiv - spre exemplu - referitor la receptare sau la răspuns. Acest lucru este mai evident cu atât mai
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se centrează pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de practica religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în capitolul introductiv, credința religioasă generează o serie de predispoziții comportamentale care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prin mai mulți indicatori, fiecare dintre acești găsindu-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea religioasă a fost operaționalizată prin măsurarea variației între media indicelui de religiozitate pentru fiecare țară în 1990 și 2000, a variației practicii religioase publice în fiecare țară în 1990 și 2000 și a variației non-afilierii religioase în fiecare țară în 1990 și 2000. Construcția
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Construcția indicelui de practică religioasă în spațiul public, precum și al celui de non-afiliere sunt prezentate tot în capitolul 2. Predictorii utilizați în acest capitol reprezintă indicatori pentru trei serii de fenomene diferite, corespunzător ipotezelor de cercetare enunțate anterior. Pentru a operaționaliza nivelul de dezvoltare socială a unei țări am folosit trei indicatori. Pornind de la ideea că dezvoltarea nu înseamnă doar bani și creștere economică, trei indicatori au fost introduși în analizele făcute: Produsul Intern Brut în 2001, indicator al dezvoltării economice
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
maximă către stânga politică, iar 10 pentru dreapta. Mândria națională, inclusă în setul de variabile dependente pentru a testa efectul orientării pro-naționaliste asupra încrederii în biserică, pornind de la idee că biserica este strâns legată de identitatea națională românească, a fost operaționalizată prin răspunsurile la întrebarea Cât de mândru vă simțiți că sunteți cetățean al României?, răspunsurile variind de la 1 la 4, unde 1 semnifică deloc mândru și 4 foarte mândru. Tot între perdictorii (determinanții) de ordin individual am inclus satisfacția fața
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
grup decât în contextul analizei de tip comparativ (longitudinal și transversal), fără a avea pretenția de a compara acest tip cu celelalte identificate. În construcția tipurilor sociale am folosit drept criterii relevante: credința religioasă și practica religioasă. Credința religioasă am operaționalizat-o prin importanța acordată de individ lui Dumnezeu, cei care au acordat o notă mai mică sau egală cu 3, pe o scală de la 1 la 10 unde 1 înseamnă Dumnezeu nu este deloc important iar 10 Dumnezeu este foarte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
deducția în formă pură nu sunt științe. Începem prin a pune o problemă sau o întrebare care este relevantă și are sens, apoi o specificăm aplicându-i un model compus din variabile și conexiuni ipotetice între aceste variabile. În continuare, operaționalizăm și testăm ipotezele, căutând relații sistematice în datele colectate. Pe această bază tragem concluzii privind probabilitatea validității presupunerilor noastre inițiale și a concepției despre lume pe care s-au bazat acestea. Procesul de verificare empirică este complex întrucât nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mod empiric ca falsă. Proiectul a început cu o privire de ansamblu, dar a fost restrâns foarte curând la o singură problemă - în ce măsură regimul alimentar poate să afecteze victoria militară; în continuare aria sa s-a restrâns, pe măsură ce s-au operaționalizat variabilele și s-au selectat observările. În al treilea rând, proiectul a exemplificat atitudinea sceptică ce trebuie să-l caracterizeze pe cercetătorul științific. Țelul său nu este să demonstreze o ipoteză, ci să o evalueze corect în contextul altor ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În orice caz, toate studiile trebuie să includă o secțiune sau un capitol care să explice cu atenție procesele de atribuire și selecție.1 III. Tehnicile de colectare de datetc "III. Tehnicile de colectare de date" În sfârșit, după ce a operaționalizat variabilele și a selectat observațiile, cercetătorul este gata să înceapă colectarea de date. Există multe instrumente de colectare a datelor; această secțiune va discuta pe scurt o parte dintre ele. Mesajul de bază, care se referă la toate instrumentele, este
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
randament maxim în aceste trei aspecte. Testarea constituie stadiul final al unui proiect de cercetare. Întrebarea relevantă din punct de vedere teoretic este de acum formulată, modelul analizat, implicațiile sale empirice au fost explorate, ipoteza a fost specificată, variabilele sunt operaționalizate, observațiile sunt selectate și datele colectate. Tot ce ne mai rămâne de făcut este să extragem semnificația corectă din date. O sală plină de date nu ne spune, în sine, nimic. Dovada nu este făcută pur și simplu de cantitata
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care lucrează în sectorul de servicii sau comercial. Constatând că aceste variabile sunt foarte corelate, s-ar putea să am revelația că toate acestea sunt dimensiuni ale unui singur concept de bază, urbanizarea, concept pe care aș putea să-l operaționalizez mai apoi separat, sau ca un index combinat dintre acestea plus alți câțiva indicatori. În al patrulea rând, am presupus că variabilele din analiză sunt construite în așa fel încât o schimbare minimală în X, să poată produce o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la orice fenomen din lume. Teoria este aceea care ne îndrumă înspre a observa doar unele dintre acestea și anume acelea pe care le considerăm importante. Mai mult, nici un fapt nu există independent de metodologia prin care se definește și operaționalizează conceptul respectiv, se desfășoară și cataloghează observațiile, se calculează tendința centrală și se măsoară variațiile. Faptele sunt adevărate doar în raport cu modelul cu care se identifică și cu convențiile care le testează. Pentru cei care caută cunoașterea absolută acesta ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în conceptualizare evoluționistă. (II). Originea evolutivă a structurilor cognitive: Cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în mediul adaptării evoluționiste (environment of evolutionary adaptation/adapteness; EEA)? Conceptul de EEA a fost propus de John Bowbly (1969) și este operaționalizat ca un compozit statistic al mediilor în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative. Elementul-cheie la întrebarea cum și de ce au fost aceste structuri cognitive elaborate în EEA se află analizând problemele adaptative cu care s-au confruntat
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale acestui concept de bază. Se remarcă faptul că subiectului i se acordă o atenție deosebită în cadrul cursurilor de economie și al celor de contabilitate, recunoscându-se implicit importanța lui pentru managementul organizațiilor. O analiză critică a modului cum este operaționalizat costul ca instrument de management arată că există multe aspecte cărora nu li s-a acordat o atenție suficientă. De asemenea, este ușor de remarcat o falie majoră între ingineri și contabili în ceea ce privește modul de abordare a costurilor sau o
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
creează o astfel de exprimare „deschisă”. Dacă în loc de productivitate se discută despre comunicare, atunci exprimarea unui obiectiv, chiar dacă există o exprimare formală de natură cantitativă, este cel puțin problematică. Cum s-ar putea măsura îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul căruia organizația dobândește coerență și consistență. El permite realizarea coordonării și controlului
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de specialitate și în practică pentru importanța lor: - poziția pe piață, exprimată prin segmentul deținut și evoluția sa; - nivelul costurilor asociate diferitelor funcții și activități esențiale; - imaginea și poziția comercială; - competențele tehnice și tehnologice; - performanțele financiare. Acestea sunt divizate și operaționalizate pentru etalonare într-o serie de indicatori cvasistandardizați, cum ar fi, spre exemplu, cei de natură financiară, cunoscuți sub denumirea de „rații” sau „rapoarte”. Elementele referențiale sunt și ele alese avându-se în vedere o miză decisivă. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
un benchmarking clasic orientat spre costuri. De aceea, se recomandă ca alegerea subiectului să fie aprobată de managementul superior. 7. Să alegi un subiect dificil de măsurat! Există tematici interesante din punct de vedere al subiectului, dar este dificil de operaționalizat sau de realizat măsurători. Exemplul original, oferit de Evans, este cel al comunicării interne, unde cuantificările sunt dificile. Exemplul amintește de mania antrenamentelor (zise traininguri) românești pe această temă și câteva conexe. 8. Să fixezi o bază precară de informații
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
individ, inclusiv în procesele de muncă. Convențiile OIM stabilesc standarde clare cu privire la condițiile de muncă și relațiile industriale. Pentru țările care au ratificat aceste convenții, standardele stabilite de OIM generează obligații legale. Chiar dacă în unele țări semnatare aplicarea legilor ce operaționalizează la nivel național convențiile lasă de dorit, cadrul normativ a fost astfel creat, iar OIM acordă asistență pentru respectarea sa. Cadrul convențiilor OIM este întărit de „Declarația OIM privind principiile fundamentale și drepturile la locul de muncă” și „Declarația tripartită
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
astfel încât să se găsească o bază strategică sau un grup (cluster). Fiecare activitate strategică va putea fi divizată în segmente de piață sau microsegmente, urmând aceeași abordare analitică de principiu. Deși fazele sunt clar formulate și procesul pare ușor de operaționalizat, fiecare fază creează în practică dificultăți specifice, de înțelegerea mecanismului acestor dificultăți depinzând parcurgerea cu succes a etapei respective. 1. Pentru identificarea activităților elementare se propune o „divizare” a activității de ansamblu după trei categorii de diferențiere (Abel și Hammond
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lui Michael Porter. În managementul strategic actual aceste lucrări au preluat filonul teoretic dezvoltat de economia industrială, în modelele structură-comportament-performanță (SCP), prelucrându-le pentru uzul managerilor. Din păcate, această prelucrare, de altfel foarte atractivă la lectură, se dovedește greu de operaționalizat în analize concrete. Ceea ce pare foarte clar într-un manual de management strategic se dovedește cel puțin problematic (dacă nu chiar confuz și inconsistent!) în confruntarea cu realitatea unor cazuri concrete. De aceea, structurile de analiză sugerate de Porter trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firme care realizează produse apropiat substituibile. Demarcarea slabă a mulțimii de produse cu această caracteristică are drept consecință alegerea uneia dintre cele două alternative de abordare ce vor fi prezentate în continuare: sau se introduc criterii suplimentare pentru a putea operaționaliza conceptul în analize consistente, sau se acceptă o interpretare vagă pentru a oferi explicații sumare, dar cu o arie mai mare de acoperire. Identificarea „întregului” cu conceptul de „industrie” este contestată cu argumente temeinice, de către adepții conceptului de „piață”, între
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]