1,074 matches
-
Albul parcă-i o poveste Ce din `nalturi se deșiră, Mii de fulgi cu câte-o veste, Copilașii toți se miră. Că tot curge fără-oprire, Cade albul peste alb Iar din horn în fir subțire Iese leneș fumul cald. În opinci aleargă pruncii Trăgând sănii spre vâlcele, Moșii scot din fundul pungii Tutun pentru clipe grele. Veselie și visare, Și copil și om bătrân Privind înspre larga zare Fermecați pe loc rămân. Iarna Baba iarna nu glumește, Frigul zilnic întețește asprul
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
flori măiestre. Azi cărările-s de gheață Până și suflarea-ngheață Streșinile-s toate pline De podoabe cristaline. Albă-i casa, alb e drumul, Plin de cântec e cătunul, Gerul e la el acasă, Pruncilor nici că le pasă. În opincă și cojoc Poftă mare au de joc, Sănii multe sunt pe vale Și coboară în urale. Gerule geaba te-nfoi Voinicei cum suntem noi Nu ne sperii bre deloc, Ba chiar te poftim la joc! Ca să-i facă în necaz
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
câteva versuri dintr-o poezie a poetului român Alexandru Vlahuță (n.1857): „ ... Stoarceți, stoarceți măduva din țară!/ Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și de țară, și
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
câteva versuri dintr-o poezie a poetului român Alexandru Vlahuță (n.1857): „ ... Stoarceți, stoarceți măduva din țară!/ Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini/ O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni./ Deci, pârjol și jaf! Opinca, hoitul să rămână os/ Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. [ ... ] Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!/ Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,/ Și de oameni, și de țară, și
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
mai mult întrebările rămase fără răspuns: „De unde a știut ăsta ce‑am zis eu și ce‑am făcut? De unde? De la securiști, sunt convins, dar cine m‑a turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr‑ai noștri, vreun sărăntoc în opinci care n‑are după ce bea apă, f...i neamu‑n c...r de curvă! L‑aș omorî la capu’ locului dacă l‑aș afla. La el în bătătură i‑aș da cu măciuca‑n cap ca la un șarpe, chit
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
Europa și Europeni. Mai la vale este Roma , Cu Italia prinsă-n cizmă , Se întinde mult spre mare Europa este o prispă . Săndăluțele romane Au venit ,călcînd Carpatii , Se întind europenii Dar acolo sunt și Dacii. Espadrilele se schimbă Și opincile se rup, Suntem frați în Europa Până dincolo de Prut. Țineți cont, mai marii zilei, Țineți cont de unde- avem , Numele ce de milenii Ne-a ținut Europeni. Referință Bibliografică: Europa / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul
EUROPA de PETRU JIPA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356755_a_358084]
-
gospodărie Complexului Muzeal Bucovina. S-a făcut, astfel, un inventar. A fost chinul dracului, în primul rând pentru că trebuia să fim și noi acolo. Eu am crezut că le dăm cheile și la revedere. Și am numărat de la linguri la opinci până la lucrurile de valoare. “Și prețurile?/ Prețurile...puneți-le voi că, oricum nu ne dați nimic.” Cum-necum s-a ajuns la suma de un miliard și jumătate. Și s-a aflat în sat: “Doamne, ce bogați trebuie să fie ăștia
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind vise, în jurul meu răsună doine , balade și-n jurul meu bătucita sub opinca zăpadă zvâcnește precum sângele. Nu va mirați dacă în miez de noapte veți auzi triluri de păsări, călăreți îmbrăcați în postavuri roșii cu coroane pe frunte, nu vă mirați când vor descalecă aici Decebal și Mircea, si Ștefan și Mihai
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
Articolele Autorului Joi, 17 Decembrie 2015 Dau cuvintele în clocot Și le-aud pe rând cum strigă, Mi se face dor de-Acasă, Ca de-un bruș de mămăligă, De mă văd vuind pe creste Cum voinicii din Posada, Sub opincile făloase Scârțâie pe drum zăpada Și auzul mi se umple De o hărmălaie sfântă, În târnațul plin de viață Îngerii din ceruri cântă Un colind pe care nimeni N-a putut să mi-l înfrângă, Și copilul dintre gânduri A
COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346126_a_347455]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duh ce mistuie gorunii, IANCULE-Avrămuț al nost', încă mă întreabă unii dacă-n' Adevăr ai fost?! Amiroase a pălincă sus în Apusenii mei- IANCULE, Copil de-opincă și de gornic și de zei! Dacă-mi arde-acum se buze Numele pe care-l spun- bate vântul toamna-n frunze- IANCU nu a fost nebun!... Nebunia lui fierbinte- sfântă Dragoste de Neam! Moții mei, v-aduc aminte- fără IANCU
CÂNTEC PENTRU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356184_a_357513]
-
înserat Soarele să dea în pârg să răsară stele-n târg Ca să văd una ori alta de lună-am secat balta Și-am tras razele la mal să le pască al meu cal Ca să zbor frate în cer am tocit opinci de fier Ș-am o pungă însă goală să-mi ajungă pân-la vară Costel Zăgan, DOINE DE (S)PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: ALTER EGO / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1990, Anul VI, 12 iunie 2016. Drepturi
ALTER EGO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370839_a_372168]
-
din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute. Referință Bibliografică: prin lume norocul / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI, 25 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PRIN LUME NOROCUL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370878_a_372207]
-
vorbești murdar, josnic de români și de tot ce este românesc, ca să nu-ți amintesc decât cât de oribil, murdar o portretizezi pe Sofia Vicoveanca la pagina 95: „o ... mogâldeață ... cocârjată ... broboadă pe ochi ... un soi de traistă în spinare ... opinci uriașe ... port popular de o hidoșenie ... mirosind a stătut ... cu arniciul mucegăit ... voce de baci de la oi ... și închei... Era Muma-Pădurii!” Te-a ros invidia că toată asistența încremenise siderată în scaunele ei cum conchizi. Uite îți sugerez, să citești
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului - Sunt eu, Muritorul de rând, Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inimă frântă și suflet zăcând, Și-s fată curată, crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri pășind o-nfioară, Iar gândul
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând, Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inimă frântă și suflet zăcând, Și-s fată curată crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
aducere a tradițiilor în actualitate, o corelare a artei sale cu literatura, folclorul, muzica și sculptura, cât și o evidențiere a trăsăturilor specifice poporului român, precum: ospitalitatea, umorul, optimismul, permanența. Dintre obiectele de ceramică aduse la târg pot fi amintite: opinci și bocanci, potcoave, frunze, sfeșnice, aplice, punguța cu doi bani denumită în glumă Bancomatul retro. Pe o vază este reprodus un fragment de cântec „un zâmbet, o floare, o rază de soare”, pe o aplică este scris textul de pe porțile
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
lucrate din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele, chimire, opinci, harnașamente, portchei, portcuțite, tolbe de vânătoare, huse de arme. Curelele sunt împodobite cu motive florale: lalea, floare-de-colț, ghinda specifică obiectelor de vânătoare. Sticlăritul, meșeteșug străvechi, își are și el reprezentanții lui la târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
grai politic, vrea scânteie să aprindă, sar din focul mioritic, cioburi sparte de oglindă. Cum se știe, n-aveți vină, doar destine de oratori, furtul pentru voi, rutină, să îngropați chiar și comori. Nu mai țineți astăzi minte, ce-i opinca și ce-i brâul, dragostea de neam ‚asfinte’ în reclame cu desfrâul. Nu mai știți ce e Lumina, ce culori are o viață, sufletul vă e cortina, mucegai pe o prefață... Oare mai știm ce-s idealuri?! le mai șoptim
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
profitorilor interni și externi îi surâde ideea ca țara să se pună pe picioare? Asta ar însemna ca cetățenii români să fie stăpâni, nicidecum chiriași în propria lor casă/țară, ca legile să aibă aceeași nuanță aplicativă de la vladică până la opincă și ca democrația noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu și mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întrețină, cu demonică
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
a fost primit / salvat în șatră; «vreo două săptămâni Gavrea a stat în șatră; și-a pus haine zdrențuite, iar Ilarion îi mânjea fața cu funingine în fiecare dimineață, să pară țigan, și-l sfătuia să-și pună paie în opinci, ca să-i fie cald» (p. 20 sq.). Nebănuind sadismul minciunii președintelui de colhoz, Gavrea - în primul rând, pentru că îl considera „vechi tovarăș de șatră“, în al doilea rând, pentru că-l credea prieten «mai dezghețat la cap» (p. 21) decât el
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
și posibil-minereasca-i „fruntășire“ / „liderită“ ca purtător de muncitorească / militară șapcă leninistă / stalinistă, la modă, în acele vremuri: «Pe la începutul lui cincizeci răsărise în Lupeni unul Costea Modrigan; era înfășurat într-o pătură zdrențuită, năclăită de praf, iar în picioare avea opinci grele din roată de camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]