626 matches
-
speranța țării, existînd „o mare teamă că vom fi abandonați rușilor”); Iosif Șraer, membru PCR, secretar general În Ministerul Afacerilor Interne (surprinzător de sincer și logic În argumentație, lipsit de dogmatism. Poate, cum s-a dovedit ulterior, mai degrabă un oportunist, fugind În Vest În 1947. La Întrebarea directă a lui Ethridge, a recunoscut că PCR controla „total” guvernul Groza. Credea că În cazul unor alegeri libere ar fi cîștigat PNȚ; identificarea cu URSS, cu abuzurile Armatei Roșii, Îi făcuse nepopulari
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și de durată”. În parte, nevoia de disciplină strictă provenea din faptul că dușmanii revoluției erau mai bine Înarmați și mai versați. Astfel se explică de ce „libertatea de a critica”, Întâlnită În rândul forțelor revoluționare, nu putea decât să favorizeze oportuniștii și supremația valorilor burgheze. Lenin folosește din nou o analogie militară pentru a lămuri lucrurile: „Mărșăluim În grup compact pe un drum abrupt și greu, ținându-ne strâns de mână unul pe altul. Suntem Înconjurați din toate părțile de dușmani
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
îngrozit că asemenea fapte ar putea fi divulgate îl ucide”) și Goana (1978) aduc în prim-plan responsabilitatea față de familie, culpabilitatea, alienarea socială. Eroarea din tinerețe ce îl face șantajabil pe Radu Vereș, directorul general al unei instituții importante, „bărbat-tiran”, oportunist și carierist, îi tulbură în egală măsură și viața familială. Învățând să îi respecte pe cei din jur, făcând efortul de a-i înțelege și acordându-le mai multă atenție, el reușește de fapt să-și redescopere calitățile umane și
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
biografiei unui activist de partid, cartea vrea să ilustreze, într-un moment când acest lucru era chiar oficial oportun, anii tulburi ai „obsedantului deceniu”. Dezmeticirea treptată și dureroasă a unui comunist fanatic, Vasile Pozdare, este, de fapt, un rechizitoriu la adresa oportuniștilor de tot felul, care s-ar fi grăbit să exploateze noile idealuri. Romanul folosește tehnica focalizării variate. Cele patru părți ale cărții, purtând titluri metaforice, sunt tot atâtea puncte de vedere asupra biografiei și a caracterului lui Vasile Pozdare: ele
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
și literară apărută la Pesta, de patru ori pe săptămână, de la 3 ianuarie 1868 până la 29 februarie 1876. După ce renunță să mai lucreze în redacția „Concordiei” din cauza unor neînțelegeri în ceea ce privește orientarea politică a periodicului editat și condus de temătorul și oportunistul Sigismund Pop, profesorul universitar Al. Roman, deputat de Bihor în Parlamentul ungar, înființează, doi ani mai târziu, F., gazetă pe care avea intenția de a o scoate zilnic. Așa cum arată titlul, Al. Roman era adeptul ideii de federalizare a Imperiului
FEDERAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286974_a_288303]
-
de a invita (prea) multe personaje în scenă și de a sonda medii și psihologii diverse; pericolul constă în repetitivitatea psihologiilor și a poveștilor, precum și în maniera de a forța intersectarea destinelor. În colectivul unei întreprinderi oarecare sunt aduși laolaltă oportunistul seducător și grosolan (Tăchiță), individul onest și păgubos (Haralambie), femeia frivolă (Rozela) și ambițioasa sentimentală (Gabriela). Pe lângă aceștia, numeroase alte personaje joacă în roman roluri de simpli figuranți (actrița Viva, secretara Carmen). Tipurile nu sunt foarte complexe și nici nu
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
După 1980 este tot mai mult tentat de memorialistică. În 1987-1988 scrie lucrarea La Monarchie démocratique de Ferdinand et Marie de Roumanie (1914-1927). Recherches et souvenirs, editată în 1990, la Louvain. În Avertisment ține să precizeze că nu este un oportunist, fiindcă documentele publicate și relațiile personale cu regina Maria dovedesc că „a fost totdeauna un regalist”. În 1991 iese de sub tipar o antologie conținând traduceri din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Bacovia, la care S. adaugă un florilegiu
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
marcată de conjunctura politică, de canoanele realismului socialist și de obediența colaboratorilor. Uneori cu anume ezitare, alteori pe față, aceștia erau nevoiți ori considerau util să își adapteze scrisul canoanelor, pe care, de altfel, mulți au știut să le exploateze oportunist în beneficiul propriei cariere, ceea ce se vede clar din versurile apărute în S. Aparținând, adesea, unor poeți autentici, dar dispuși la compromis, textele au, în prima fază, o turnură proletcultistă vădită, pentru ca mai târziu, în a doua etapă, să tindă
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care s-au transformat în „comunitari”, o faună pe care U. o înșiruie cu migală de entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
mult îl indignează faptul că „țărăniștii vor azi putere, mai au pretenții”. Cu aceștia este necruțător: „Eu i-aș împușca în fiecare minut”. După părerea noastră, în cazul acestui subiect se ilustrează perfect modul cum, deși n-a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa și a celor cu care a lucrat, a fost „penetrat” de discursul ideologic la care a fost expus întreaga sa viață. Un profesionist care observă dezorganizarea și dezinteresul generalizat, dar care nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în prezent mentalitatea lui este marcată de părerea că, lăsând la o parte lucrurile care îl deranjau în perioada regimului comunist, nu era chiar atât de rău, că tinerii aveau asigurat un loc de muncă... Deși nu a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa, intervievatul a fost pătruns de discursul ideologic la care a fost expus întreaga viață și s-a bucurat de unele avantaje, cum au fost, de exemplu, deplasările în străinătate”. Un discurs „ambiguu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără exercițiul persuasiunii viclene. Nimeni n-a devenit colaborator al Securității înainte de a fi fost obiectul unor foarte temeinice note informative. Ispitirea viitorului turnător se făcea în funcție de profilul psihologic al subiectului: oportunist sau doar resemnat, naiv, poate faustic, delatorul cunoștea vertijul căderii după o prealabilă hărțuire. Tentațiile veneau prin referința la context: cel vânat de Securitate era convins de marginalitatea utilă a conspirației. Pentru a fi înduplecat, turnătorul din vizor trebuia mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o continuare în 1987, Epistolar, o culegere de scrisori schimbate de protagoniștii publicației inițiale între ei și cu alte personalități culturale de marcă ale vremii, inclusiv Ion Ianoși, figură publică politic ambiguă, cărturar marxist pe cât de sincer, pe atât de oportunist, care pretindea în privat că ar fi salvat întregul volum printr-un referat tactic, includerea propriei poziții în sumar și îndepărtarea contribuțiilor mai corozive. După cum prea bine știu cei care trăiesc sub regimuri nedemocratice, e nevoie de un adevărat intelectual
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
schemantismului static, iar uneori prezența lui e determinată de criterii de simetrie formală: existența funcției crează personajul, fără ca acesta să se facă simțit. Mult mai veridic și mai viu este prezentată În roman galeria exploatatorilor, a sabotorilor, a capitaliștilor, a oportuniștilor, - patroni, Înalți funcționari, politicieni, tehnicieni, și câteva cozi de topor de-ale lor, rupte din masa muncitorimii. (Ă). În general, mediul și mentalitatea burgheziei sunt just prinse de scriitor, biciuite cu sarcasm, reușind să stârnească În cititor disprețul și antipatia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li se pare uneori cam grea truda
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita dragoste a partidului pentru oamenii simpli, exploatați de chiaburi și lupta pentru ridicarea exploataților la conștiința demnității lor umane, pentru smulgerea lor de sub influența chiaburilor și îndreptarea lor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
gata să-și treacă în exil ușurătatea epicureică; Alexandru Geblescu, alt mare hedonist, crai și cartofor, un Clark Gable devenit ministru de Interne, fugind din țară în 1947, om cu destin umbros. La fel e cazul lui Titi Ialomițeanu, tipul oportunistului fără scrupule, actor de salon, mercantil cu alură principială, fals conservator, fals insurgent ajuns șef la cenzura brătienistă, apoi filogerman și, ulterior, antonescian, pentru a termina colaborator al Securității comuniste. La plecarea în exil a lui Niki și Geblescu se
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
și semiinfidelitate. El era „sfâșiat de raționamente contradictorii (enantiais krisesi)”; nu L-a trădat „cu totul sufletul” pe Isus, dar nici nu I-a fost discipol „cu tot sufletul”. A ezitat mereu Între Bine și Rău, practicând o echilibristică de oportunist. Sărutul final este, după Origen, dovada cea mai clară a respectului pe care ucenicul I-l păstrează Învățătorului său până În ultima clipă. „El avea În suflet ceva amestecat (ti anamemigmenon)”, un „rest de bunătate.” Spre deosebire de alți Părinți, Origen insistă asupra
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
peste ea. Nu e zi în care să nu-i reproșeze că nu va lăsa în urmă mai mult decât a primit. Și nu o zice doar ca să i facă în ciudă. Nu se poate dezbăra de mentalitatea lui de oportunist. E clar că se simte în continuare un parvenit, deși taică-său a fost un aristocrat al spiritului. Dar pentru Gallus superioritatea înseamnă să-i surclasezi pe ceilalți printr-o îmbogățire rapidă și cantitativă. Acestea sunt elementele care în mintea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru o perioadă la Ministerul Afacerilor Externe. M-am întors la Roppongi și apoi m-au trimis timp de un an și șapte luni, cu bursă, la Colegiul Național de Apărare din Franța. — Sunteți o adevărată personalitate! Nu, doar un oportunist (râde). Pentru că am făcut toate cursurile în limba franceză, mi-a fost foarte greu. Conversația obișnuită mai era cum mai era, dar trebuia să învăț până și economia Europei sau sistemul de finanțare. În plus, trebuia să fac și eseuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
care cred că sunt meniți a găsi întotdeauna soluțiile, gata oricând a arăta direcția spre care trebuie să alerge nația. Cei care sunt convinși că fără analizele lor viața nu și-ar mai găsi tiparele dusului. Sunt, de fapt, amărâții oportuniști ai clipei. Dispușii oricărui pupat de labă cu punga de bani întinsă. Ei vin pe lume gata scriși. Terminați înainte de a-și fi descoperit coborârea în text. Astăzi am ajuns puțin mai târziu la Bibliotecă. Șoferul Berbantului tocmai intra cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
munți. Fermierii care se refugiaseră în castel erau gata să trăiască sau să moară alături de stăpânul lor. Erau țărani simpli, cumsecade, care îl serviseră pe Muneharu ani de zile. Mulți dintre cei rămași în sate erau oameni fără caracter sau oportuniști dispuși să lucreze pe câmpul de luptă. Hideyoshi putea conta pe cooperarea lui Ukita Naoie, iar Kanbei putea aduna câteva mii de oameni din Okayama. Dar ceea ce-l tulbura nu era întrunirea numărului necesar de oameni, ci problema modului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui. Grecul legendar! Eroul pur și fanatic, de careticăloșii nu se atingeau încă. Îi vindeau la preț mic legenda. Viață de rebel și martir, nu ca a traficanților din jur. Nici nu știi care variantă a mascaradei e mai bună: oportunistul sau credinciosul. Mai avea destule legături sus, să mă poată ajuta. Am plecat iarăși pentru o vreme în provincie, să ma mai uite urmaritorii. Deși știam că eram căsătorită definitiv cu Dosarul. Ca la catolici, până la moarte, Dosarul mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
țărani și s-a dus să se ascundă în îndepărtatul Munte Jing-gang. Mao era hotărât să-și instruiască oamenii și să-i transforme într-o forță de fier. Pentru fapta sa, Mao a fost acuzat de a fi trădător și oportunist. A fost dat afară. Însă Chen nu a avut deloc noroc, iar Armata Roșie fu pe punctul de a fi complet ștearsă de pe suprafața pământului. Lui Mao i s-a oferit înapoi postul, căci el deja își formase o armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
obiect: Ascultă, Boss, avem mare, urgentă și stringentă nevoie, de o foaie! O bagatelă, pentru tine! Hm...! Pricepi ce vreau să zic? De priceput, pricep io, Șefu'! se sumeți șiret veverițoiul înhăiburat (care avea, evident, tendința instinctivă de a transfera oportunist, către orice interlocutor al său, atributul de conducător, fapt ce explica îndeajuns cum de se pricopsise și cu porecla secundă, englezească). S-a marcat! Să trăim! Fără discuții! Limpede și în unanimitate! Drepți și la raport! Deci, când ziceați că
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]