734 matches
-
și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la alte cuiburi în timpul când perechea sa clocește, că de, păsări sunt și dragostea fugară nu are opreliști nici la lăstuni, așa cum se poate întâmpla ca și o altă femelă să-și depună un ou - două lângă cele ale unei alte perechi, în cazul că a avut loc vreun accident cu propriul său cuib, a fost distrus, sau
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
de concert din New York: Carnegie Hall. Susținută de câțiva oameni din jur (fie din simpatie, fie din interes), ajutată de capitalul de imagine pe care și-l creează prin finanțarea evenimentelor culturale și de moștenierea pe care o risipește fără opreliște când e vorba de muzică, Florence a devenit o sursă de inspirație, o fâșie de istorie cu note comice, care continuă să fascineze. Echipa artistică este completată de scenografa Clara Labancz, câștigătoarea premiului UNITER pentru întrega activitate în anul 2015
In plina glorie teatrul regina maria oradea [Corola-blog/BlogPost/100868_a_102160]
-
strânsă corelație de sens, redefinind limitele. Umorul delicat, englezesc, inclusiv cel indiscret poate pe undeva desuet(poate dar, eu nu cred că e încă desuet) este prezent la congruența incitantă a sentimentalismului cu absurdul utopic și râsul fără bariere, fără opreliști, sănătos cum există numai în viața noastră; în rest îmi pare totul o luptă inutilă, fără sens, ilogică chiar stupidă hărțuindu-ne până la prăbușirea finală. Firul epic este țesut departe de confluența și influența stabilitei ordini literale, dictat de însemnata
O CARTE SCRISĂ DE AUREL AVRAM STĂNESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344249_a_345578]
-
tăi a folosit zugravul; Sorb ceaiul și gândul sfielnic se-ntrebă: pe care parte a sorbit și gura ta, atunci, când împărțeam și măr, și vin, și cer, și stele - pe din două... Amintirile verii Pe cărări bătute rareori, în opreliști tainice, frunza mai păstrează amintirile verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când mama ne spunea câte'o poveste Despre un zmeu, balauri, nedreptate, Acel A fost odat' știam că este O cheie spre dorita libertate. Oricâte piedici, încercări, opreliști Făceau din unii buni, din alții răi, Vedeam cu ochii minții noi priveliști, Grădini, păduri, sau munți tăiați de văi. Sub glas la fel de blând, generații De prichindei și-au etalat uimirea, Când cosânziene, spânii, împărații, Ori feți-frumoși le'nrourau privirea
ACEL A FOST ODAT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344021_a_345350]
-
nevăzut și mai presus de orice închipuire, tu nu-ți faci câtuși de puțin un idol. însă dacă ți-L imaginezi pe Dumnezeu și crezi că El seamănă cu ceea ce-ți imaginezi tu, îți faci idol. Acesta este sensul opreliștii din Vechiul Testament. Dar icoana (acest mod de a scrie în culori numele lui Dumnezeu) sau imaginea sfinților Săi, fiind făcută din iubire, nu este interzisă de Duhul adevărului. Să nu spui: „vor trece creștinii la idolatrie", căci Duhul iui Iisus
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Primarul de atunci, chemat de Miliție, ca să identifice cadavrul, nu a avut tăria să-l privească și a declarat că e un ‘necunoscut’. L-au și îngropat așa, în cimitirul satului, scriind pe cruce NECUNOSCUT”. (Unchiul Vanea). Durerea nu are opreliști, nu are limite. Dincolo de povara de a fi un prizonier în propriul trup, în compensare, omului i-a fost oferit visul, ca loc de taină și mângâiere a sufletului. Puterea de a visa cu ochii deschiși e o adevărată minune
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
zvâcnește, când văd o femeie lângă tine...” (Autodialog IX) Atunci când ești îndrăgostit, gândul îți fuge mereu în altă parte, mereu la cel dorit, adorat... numele lui apare mereu pe buze. Când împlinirea este totală, în actul iubirii, dăruirea este fără opreliști, bucuria nu poate fi ascunsă de o privire curioasă. „Îmi dau seama că ar trebui să mă controlez, să fiu atent la ce mi se spune”. „Bine că poți face asta”. „Pot. Cam cu un minut înainte de a pleca”. „Ce
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
rațiuni de... Și Mira zâmbi la gândul că era să zică rațiuni de stat! Poate așa și era, căci în familia lui Artemie tronase un regim despotic și, ori din comoditate, ori din convenționalism, Marieta îl acceptase împreună cu învoielile și opreliștile subînțelese. După primii trei ani de coabitare - răstimp în care li se născuseră Cosmin și Mira-Mică - destinul îi cam despărțise, Artemie mutându-se din parohie în parohie, din ce în ce tot mai departe de casă, Marieta rămânând pe loc.
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
în străinătate. Perioada anilor 1979-1989 a fost una extrem de dificilă pentru Biserică în general și pentru învățământul teologic în special. Au fost ani grei, ani de încercări, dar tenacitatea și spiritul inventiv al Părintelui Rector au reușit să surmonteze toate opreliștile și toate încercările. În ciuda acestor greutăți, Preacucernicia Sa a făcut dovada unei înalte și abile diplomații bisericești, reușind, cu ajutorul lui Dumnezeu, să rezolve toate problemele care au apărut. Cu toate că autoritățile comuniste au încercat să reducă numărul studenților teologi și să
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
ceea ce învață preotul, sau pentru ceea ce învață alți dascăli ai lui ? Din nefericire, adeseori elevii ajung să se decidă pentru tot ceea ce este potrivnic religiei creștine și-o să se deprindă a înlătura din calculule referitoare la atitudinea lor, temeiurile și opreliștile cerute de concepția creștină. Și când, mai târziu, elevii aceștia vor ajunge, într-un domeniu sau altul, conducători ai vieții noastre obștești, lipsurile lor morale nu vor întârzia să iasă la iveală. Iar lipsurile morale în sânul vieții unui neam
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Ca o femeie abandonată, Nici prieteni, nici dușmani, Nu fiți familiari, tovarăși, zbiară La megafon un nebun, este frig afară, Toate trenurile sunt în întârziere, Otrăvurile sunt prea dulci, nici câinii Nu le culeg de pe stradă, Dar iubirea nu cunoaște opreliști, Nici eșecuri, nici trădări, veniți la Clubul Orolologiul, se vor cânta liturgii lugubre pentru morții din viață, . Călătorul, care sunt eu, voi lăsa umbra să se odihnească, o fi monstrul atât de puternic? Trebuie să ne gândim și la asta
MATUR ŞI FOARTE TRIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344195_a_345524]
-
căutările din gânduri, s-a stins clocotul din izvoarele interioare, nu-mi mai sunt proprii iubirile paralele, nu mai deslușesc chemarea femeii dintr-un surâs. Sunt un lup bătrân alungat din haită, fără vedenia unei cărări spre vârf depășind prăpăstioase opreliști. Acum îmi pot permite doar întinsul câmpiei cu ierburi uscate de vântul iluziei și fântâni cu apă puțină, doar când trec ploile, ori fugărite de ierni în ascunzișuri după salcâmii albi. Referință Bibliografică: Sunt un lup bătrân / Llelu Nicolae Vălăreanu
SUNT UN LUP BĂTRÂN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343608_a_344937]
-
ploii, compunându-ne, descompunându-ne în flori de magnolii întârziate, liliachii, grele de apă, frumusețe răvă ș itoare într-o primăvară lungă, ce s-a lipit de noi ca o haină ce ne crește orice stare sau gând nebunesc, fără opreliști, înve ș mântându-ne în ude-urzeli-încolțite! Referință Bibliografică: Ploaia / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PLOAIA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340165_a_341494]
-
din tăcere bărbatul. Dar degeaba! Parcă le știa gândul! Nimerea cotloane tainice în saivan de nu-l puteau dibui, mai cu seamă din vina oilor ce-ar fi vrut să-ncapă și ele acolo. Eu îi fermecam din priviri punând opreliști urmăritorilor. Întârziam așa împlinirea sorții. Eram copil de-o șchioapă și tare mă bucuram de miel! Născut devreme-n Brumar, crescuse mult până în prejma Săptămânii Mari. Ziceam că e frățiorul mezin, îl botezasem Luțu și-i împodobisem gâtul subțirel c-
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului După o noapte de somn cu vise în care spiritele au rătăcit fără opreliști între două lumi, nimic împiedicându-le să se întâlnească în răscrucea dintre lumea viilor și lumea de dincolo, cu alte spirite, cunoscute venite de dincolo de albastru. Unele dintre cele plecate din astă lume, au lăsat în urmă datorii neîmplinite, visuri
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
mare de sinucideri, ucideri și mutilări? De vieți distruse? Pare totuși revoltător. Nu ne putem da seama de rădăcinile acestui rău existent? Nu s-ar putea schimba sensul acestei frici? Adică să le fie teamă acelor ce îndrăznesc acum fără opreliști să distrugă? Să ne amintim că Hristos care întruchipa blândețea, a intrat în templu și i-a biciuit pe iudei... Căci iubirea de oameni și grija lor includ și pedeapsa. După umila mea părere, situația terorismului trebuie să fie și
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
creștere a copiilor, se vede astăzi la oamenii maturi, în școli mulți profesori nu au avut un comportament onorabil, adică nu au constituit un exemplu educațional pentru copii, nu s-au preocupat de spiritualitatea copilului, Bisericii i s-au pus opreliști, manualele nu au redat istoria adevărată, semnificativă a poporului, eludând adevăratul sentimentul patriotic al viitorului cetățean de mâine, în toate mediile de activitate s-au făcut compromisuri și se fac în continuare - astăzi la scară mult mai mare -, problemele educaționale
DESPRE ONOARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378807_a_380136]
-
cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită. Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție. Nu am găsit nici o urmă de pesimism și nici vreo suferință determinată de vreo iubire ce nu se vrea consumată. Este motivul pentru care aș afirma
ÎN AŞTEPTAREA CELEI CE MĂ INARIPEAZĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380567_a_381896]
-
cută a sufletului de veșnic lucrător al iubirii ca formă supremă de înălțare despupra cenușiului cotidian. În poezia lui Ion Țoanță, iubirea este omniprezentă, aproape mereu împlinită . Prin ger, zăpezi, prin arșiță și prin ploile tomnatice iubirea plutește liberă, fără opreliști, fără inhibiții așa după cum ne sugerează și imaginea copertei 1 a cărții în discuție. Nu am găsit nici o urmă de pesimism și nici vreo suferință determinată de vreo iubire ce nu se vrea consumată. Este motivul pentru care aș afirma
„ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ – “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379354_a_380683]
-
acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Citește mai mult S-a stins din viață SONIA BECHERU MIRON. A plecat într-o lume mai bună, mai aproape de Dumnezeu, o bună prietenă, o mamă cu doi copii minunați
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
este potrivit acestei situații.CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATEPLÂNGNori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem.Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem.Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori,Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori.Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape.... XXVII. MOARTEA..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015. Ieri, m-am întâlnit cu Moartea, o băbuță aiurită, Ce-și uitase nu știu unde, coasa bine ascuțită
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
scăpată de sub orice „regulă” universală, speram să pot găsi drumul către Sine și astfel să devin mai înțelegătoare și mai tolerantă cu propria-mi condiție existențială.>> Spre surprinderea cititorului, demonii cei ce răscoleau sufletul autoarei nu s-au sinchisit de opreliștea consacrată de poarta mănăstirii . Și liniștea după care tânjea doamna Becart - căci, în mod explicit, pelerinul își declină identitatea - a fost o nemiloasă deziluzie. Și asta nefiind doar efectul incompatibilității cutumelor ortodoxe cu ale catolicilor (autoarea e de confesiune catolică
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
octombrie 2014. M-AM RESEMNAT CU GREU M-am resemnat cu greu, cu îndârjire, Cu buze strânse-am refuzat otravă, Zbătându-mă din greu cu-mpotrivire Nevrând să-i gust durerii slavă. Plesnita aspru peste ochi și gură Înfrânta de opreliști fără număr, M-am prăvălit, nemernica făptura, Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită că asinul Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul, Mi-e caldă suferință că o soră Nu se-ntrevede drum în depărtare, Ascunsă-i deocamdată orice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]
-
DE CUVINTE Citește mai mult M-AM RESEMNAT CU GREUM-am resemnat cu greu, cu îndârjire,Cu buze strânse-am refuzat otravă,Zbătându-mă din greu cu-mpotrivireNevrând să-i gust durerii slava.Plesnită aspru peste ochi și gurăînfrântă de opreliști fără număr,M-am prăvălit, nemernica făptura,Căzută în genunchi,fără să murmur! Acum merg liniștită că asinulNainte, înapoi cum vrea Stăpânul,Mi-e caldă suferință că o sorăNu se-ntrevede drum în depărtare,Ascunsă-i deocamdată orice zare,Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374404_a_375733]