593 matches
-
Dunning (ed.), Making Globalization Good: The Moral Challenges of Global Capitalism, Oxford University Press, New York. Dăianu, D. (2000), Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, Editura Polirom, Iași. Dăianu, D., Drăgulin, I., Voinea, L., Vrânceanu, R. (2002), Opening the Capital Account - An Optimal Approach, European Institute of Romania, București. De George, R.T. (1993), Competing with Integrity in International Business, Oxford University Press, New York. Delapierre, M., Mytelka, L. (1999), „Product markets, system markets, cluster markets: the changing nature of global competition”, Forum CEREM, document
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Reducerea încărcăturii nervoase a prestigiului. 7) Eliminarea stărilor afective negative, a ideilor obsesive a supra încordării nervoase, specifice stării de prestart. 8) Înlăturarea blocajelor, a barierelor psihice și a amintirii traumelor suferite de sportiv în competițiile anterioare. 9) Mobilizarea motivațională optimală pentru obținerea rezultatului dorit. 10) Se creează obișnuința de a se deconecta de factorii perturbatori. 11) Educarea stabilității psihice. 12) Abordarea cu calm a situațiilor de așteptare prelungită. 13) Refacerea rapidă și eficientă a rezervelor de energie nervoasă. 3.2
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
tot nu va putea surprinde toate interacțiunile dintre elementele sau subsistemele unui sistem complex. Și, pe măsură ce sistemul devine tot mai complex, relevanța modelului devine tot mai mică. Principiul optimalității arată că, dacă un subsistem al unui sistem complex nu este optimal În relațiile sale cu celelalte subsisteme, atunci nici sistemul complex nu mai este optimal. Pentru a putea respecta acest principiu, subsistemele trebuie uneori să-și sacrifice optimalitatea ideală, pe care ar putea-o atinge În cazul În care ar fi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Și, pe măsură ce sistemul devine tot mai complex, relevanța modelului devine tot mai mică. Principiul optimalității arată că, dacă un subsistem al unui sistem complex nu este optimal În relațiile sale cu celelalte subsisteme, atunci nici sistemul complex nu mai este optimal. Pentru a putea respecta acest principiu, subsistemele trebuie uneori să-și sacrifice optimalitatea ideală, pe care ar putea-o atinge În cazul În care ar fi izolate, pentru a asigura optimalitatea sistemului complex din care fac parte. Principiul de incertitudine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tot nu va putea surprinde toate interacțiunile dintre elementele sau subsistemele unui sistem complex. Și, pe măsură ce sistemul devine tot mai complex, relevanța modelului devine tot mai mică. Principiul optimalității arată că, dacă un subsistem al unui sistem complex nu este optimal În relațiile sale cu celelalte subsisteme, atunci nici sistemul complex nu mai este optimal. Pentru a putea respecta acest principiu, subsistemele trebuie uneori să-și sacrifice optimalitatea ideală, pe care ar putea-o atinge În cazul În care ar fi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Și, pe măsură ce sistemul devine tot mai complex, relevanța modelului devine tot mai mică. Principiul optimalității arată că, dacă un subsistem al unui sistem complex nu este optimal În relațiile sale cu celelalte subsisteme, atunci nici sistemul complex nu mai este optimal. Pentru a putea respecta acest principiu, subsistemele trebuie uneori să-și sacrifice optimalitatea ideală, pe care ar putea-o atinge În cazul În care ar fi izolate, pentru a asigura optimalitatea sistemului complex din care fac parte. Principiul de incertitudine
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
vecinilor lor, al aliaților, al competitorilor și desigur de acela al mediului lor imediat Înconjurător. j. Legea Împrietenirii (prieteniei). Într-o perspectivă industrială, economia a fost o mașină care a fost destinată să Încerce sau mai degrabă să ”mimeze” eficiența optimală și, În fine, odată acordată cu această intenție sau deziderat, menținută Într-o cvasiarmonie productivă. Companiile sau industriile, În special cele producătoare de job-uri sau bunuri au trebuit să fie protejate și ”Îndrăgite” la orice cost, ca și cum aceste firme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
vecinilor lor, al aliaților, al competitorilor și desigur de acela al mediului lor imediat Înconjurător. j. Legea Împrietenirii (prieteniei). Într-o perspectivă industrială, economia a fost o mașină care a fost destinată să Încerce sau mai degrabă să ”mimeze” eficiența optimală și, În fine, odată acordată cu această intenție sau deziderat, menținută Într-o cvasiarmonie productivă. Companiile sau industriile, În special cele producătoare de job-uri sau bunuri au trebuit să fie protejate și ”Îndrăgite” la orice cost, ca și cum aceste firme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dans trebuie să răspundă unei game nelimitate de forme corporale, singurele constrângeri fiind cele individuale, de ordin biomecanic. Prin dans se explorează sistematic evantajul de raporturi corp spațiu timp (direcția, amplitudinea, viteza, durata, ritmul, accelerarea mișcării, energia corpului). Dansul marchează optimal aceste rapoarte În serviciul programului expresiv. Activarea specifică prin dans concretizează În: - elaborarea, pe baza unei idei, teme (intenții), a unui program expresiv (compoziții de ansamblu); - confruntarea cu publicul, Într-o perspectivă de comunicare. A compune reprezintă: - alegerea unei idei
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mai multe schimbări dezirabile și într-un grad cât mai înalt din punct de vedere formativ; a te comporta și exprima natural, lingvistic educativ, în situații de viață profesională, au scopul de a produce efecte demonstrabile empiric; a-i stimula optimal pe elevi dezvoltându le bazele aptitudinale în mai multe direcții, pentru a se putea orienta profesional a genera valori și de a decide responsabil cu privire la personalitatea celor educați. Empatia este, în esența ei, o sinergizare conștientă, voluntară, susținută de complementarizare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și socioculturali, grupurile de referință, grupurile de presiune) și interni (conformismul și nonconformismul, tensiunile latente și camuflate, coeziunea și disocierea) care influențează dinamica grupurilor de muncă, încheind capitolul cu prezentarea modelelor lor de dezvoltare (modelul dezvoltării stadiale și modelul grupului optimal), acesta din urmă reflectând cel mai fidel legătura dintre teorie și practică. În fine, comunicarea, care face obiectul capitolului X, este privită ca dimensiune esențială nu numai pentru ființa umană individuală, ci și pentru omul organizațional, nimic în organizație neputându
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Fiecare tip este asociat unei singure culori sau la două culori corespunzătoare unei combinații de preferințe, convingeri și comportamente ale unui individ. Autorul propune pentru toți profesioniștii din organizații și un model original, în patru etape, pentru dezvoltarea unei eficacități „optimale”. Cartea este structurată pe nouă capitole, plus anexe, pe care le vom prezenta pe scurt în continuare. „Statutul, deținerea de informații și de cunoștințe nu sunt suficiente astăzi pentru a fonda legitim autoritatea managerului. Trebuie să ne referim, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ne propune o soluție adaptată: metoda culorilor Success Insights și managementul interactiv. Metoda culorilor Success Insights s-a născut din intersectarea cercetărilor asupra comportamentelor asociate culorilor și contribuțiile teoriilor a doi mari psihologi, Carl Jung și Wiliam Marston. Schema eficacității optimale (managementul interactiv) presupune o interacțiune de ajustare în permanență între sine însuși, celălalt și situația de moment. Încă din „Introducere”, autorul ne propune să ne „testăm” cu ajutorul a șase perechi de propoziții (șase dimensiuni) și să ne „descoperim” profilul managerial
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
noastre depinde de calitatea percepției situațiilor de către noi, a problemelor și de calitatea ipotezelor rezultate din percepții.” (p. 72) În acest capitol este prezentată contribuția lui Jung (1921) cu celebrele sale „tipuri psihologice”. Capitolul V este dedicat dezvoltării unei eficacități optimale în culori. „Cu cât ne înțelegem forțele și slăbiciunile și cu cât putem identifica și înțelege forțele și slăbiciunile celorlalți, cu atât mai bine vom ști să ne dezvoltăm strategii pentru a răspunde exigențelor mediului.”( p. 91) Practicianul francez propune
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ne înțelegem forțele și slăbiciunile și cu cât putem identifica și înțelege forțele și slăbiciunile celorlalți, cu atât mai bine vom ști să ne dezvoltăm strategii pentru a răspunde exigențelor mediului.”( p. 91) Practicianul francez propune o schemă a „eficacității optimale” reprezentată de o scară în patru trepte: 1. cunoașterea propriei culori dominante; 2. flexibilizarea intrapersonală: nu ne putem schimba mai ales de pe o zi pe alta, dar putem să ne „dezvoltăm” puțin, să punem puțin „roșu” în „verdele” nostru, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relații. Autorul ne prezintă un plan de acțiune util pentru ameliorarea unei relații interpersonale și ne oferă câteva „trucuri” pentru a comunica eficient cu un „roșu dominant”, „galben dominant”, „verde dominant” și „albastru dominant”. Ultima etapă a dezvoltării unei eficacități optimale în culori este: 4. integrarea situației. Situația, de asemenea, poate fi reprezentată cu ajutorul modelului celor patru culori. Redăm, cu titlu exemplificativ, caracteristicile unei situații reprezentate prin culoarea galbenă: relație, comunicare, motivație, inspirație, încredere, promovare. Fără îndoială că decizia reprezintă partea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
to cognition”, New Ideas in Psychology, 6, pp. 159-176. Csikszentmihalyi, M. (1990a), „The domain of creativity”, în M.A. Runco și R.S. Albert (eds.), Theories of creativity (pp. 190-214), Sage, Newbury Park, CA. Csikszentmihalyi, M. (1990b), Flow: The psychology of optimal experience, Harper Row, New York. Csikszentmihalyi, M., Csikszentmihalyi, I.S. (eds.) (1988), Optimal experience: Psychological Studies offline in consciousness, Cambridge University Press, Cambridge, MA. Csikszentmihalyi, M., Robinson, R. (1986), „Culture, time, and the development of talent”, în R.J. Steinberg și J.E. Davidson
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1990a), „The domain of creativity”, în M.A. Runco și R.S. Albert (eds.), Theories of creativity (pp. 190-214), Sage, Newbury Park, CA. Csikszentmihalyi, M. (1990b), Flow: The psychology of optimal experience, Harper Row, New York. Csikszentmihalyi, M., Csikszentmihalyi, I.S. (eds.) (1988), Optimal experience: Psychological Studies offline in consciousness, Cambridge University Press, Cambridge, MA. Csikszentmihalyi, M., Robinson, R. (1986), „Culture, time, and the development of talent”, în R.J. Steinberg și J.E. Davidson (eds.), Conceptions of giftedness (pp. 285-305), Cambridge University Press, Cambridge. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
respectiv prin noduri și arce orientate. Utilizarea acestor metode de planificare este justificată atunci când proiectele sau programele operaționale sunt atât de complexe încât nu mai pot fi reprezentate prin grafice Gantt. De asemenea, metodele de planificare în rețea permit modelarea optimală a alocării resurselor în funcție de anumite restricții (planificarea în condiții de resurse limitate sau termene limitate), precum și monitorizarea computerizată a execuției proiectelor. Ele sunt utile în planificarea și programarea activităților în condițiile unui cost total minim al proiectului, în cazul în
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Editura Universității de Vest, Timișoara, 2008, pp. 104-110. footnote>: organizarea activităților de inovare în cazul întreprinderilor structurate funcțional; organizarea activităților de inovare în cazul întreprinderilor structurate divizional; organizarea activităților de inovare în cazul întreprinderilor structurate matriceal. În primul caz, organizarea optimală a activităților de inovare este cea de tip funcțional și implică rezolvarea unor probleme dificile în ceea ce privește coordonarea înnoirii sau dezvoltării produselor și tehnologiilor. Dacă, spre exemplu, consumatorii preferă înnoirea produselor sau tehnologiilor, trebuie acordată prioritate activității de inovare în detrimentul activității
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
structurate divizional, unde managementul activităților de inovare este centralizat, structurarea optimă a activităților de inovare implică următoarele opțiuni: organizarea funcțională a activității de inovare; organizarea pe proiecte a activităților de inovare; organizarea matriceală a activităților de inovare. În concluzie, organizarea optimală a activității de inovare implică soluții emergente, întrucât eficiența și eficacitatea comercială, operațională și financiară a proiectelor de inovare sunt determinate în cea mai mare măsură de următorii factori externi: piețe, produse, tehnologii. 3.3. Conducerea activității de inovare Ar
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
ilustrează această situație. El transcrie respectivul enunț în termeni descriptivi astfel: „În vederea atingerii scopului S de subiectul X în raport cu obiectul Z și pe baza dispozitivului de acțiune d, în situația z și momentul t, există n și numai n operații optimale, cuprinse în algoritmul (sau strategia) A”. Trecând cu vederea caracterul difuz al termenului „optimale”, constatăm că posibilitatea transcrierii depinde decum îl particularizăm pe „A”. Diferența este evidentă dacă spunem: „Este bine să înveți limba franceză” (1) sau „Este bine să
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
S de subiectul X în raport cu obiectul Z și pe baza dispozitivului de acțiune d, în situația z și momentul t, există n și numai n operații optimale, cuprinse în algoritmul (sau strategia) A”. Trecând cu vederea caracterul difuz al termenului „optimale”, constatăm că posibilitatea transcrierii depinde decum îl particularizăm pe „A”. Diferența este evidentă dacă spunem: „Este bine să înveți limba franceză” (1) sau „Este bine să promovezi adevărul” (2). Și mai pregnantă apare semnificația axiologică a propoziției „Binele este valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se calculează resursele și capacitățile teoretice ale membrilor, posibilele procese și acțiuni implicate (fracționarea sarcinii, articularea eforturilor, luarea deciziei etc.). S-a demonstrat că, de regulă, grupul real nu utilizează deplin resursele ipotetice ale membrilor săi și nu fructifică interacțiunile optimale. Iată, așadar, că, inclusiv pentru sarcini relativ mai simple, cum este rezolvarea de probleme punctuale (de obicei logico-matematice), nu se poate tranșa în termenii unui răspuns ferm de „da” sau „nu” dacă performanța de grup este superioară celei individuale. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale sursei și mesajului (credibilitate, tăria argumentelor etc.) există deci mari șanse de schimbare a opiniilor oamenilor. Așadar, indivizii opun rezistență la schimbarea de opinii. În primul rând, prin fenomenul de expunere selectivă, în mod conștient sau
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]