1,583 matches
-
trăiască anti-sistemic, numai că nici la ei ostilitatea viscerală și ideologică față de sistem nu se convertește În revoltă politică, ci În evazionism estetizant, ceea ce duce, după revoluție, la fronda anti-Establishment și la refuzul de a accepta roluri politice. După revoluție, optzeciștii au dat În mod vădit un răspuns estetic evenimentului politic care le-a schimbat destinul: au edificat reviste, edituri, au scris cărți, au contribuit la Înnoirea universităților noastre (și, Într-o mai mică măsură, a școlii), dar au delegat puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de răspuns la eveniment decât cel estetic, bazat pe psihoza anti-Establishment-ului pe care Întreaga generație a dezvoltat-o și continuă să o Întrețină. Majoritatea au intrat În universități: iată un alt fenomen social care merită discutat, și anume faptul că optzeciștii s-au atașat de universități - obiectiv vorbind, nu se putea altfel! - la palierul ierarhic inferior, devenind asistenți. Procedând În acest fel, ei și-au asumat, totodată, și inerentele servituți instituționale care derivau din exigența ascensiunii ierarhice din sistem, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am discutat acest aspect În detaliu În prefața Experienței externe - venind din direcția succesivelor modificări „subtile” ale legii Învățământului superior, care au fost operate „cu cap”, de către oameni „bine intenționați”, exclusiv pentru a bara accesul la funcțiile academice superioare al optzeciștilor. Am dat un asemenea exemplu În prefața Experienței externe: pentru a promova din funcția de lector În cea de conferențiar noua lege cerea 8 ani petrecuți În mediul universitar (cuvânt inexistent În legea precedentă), ceea ce, În mod obiectiv, nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Am dat un asemenea exemplu În prefața Experienței externe: pentru a promova din funcția de lector În cea de conferențiar noua lege cerea 8 ani petrecuți În mediul universitar (cuvânt inexistent În legea precedentă), ceea ce, În mod obiectiv, nici unul dintre optzeciștii de marcă (Lefter, Cărtărescu, Cistelecan, Simuț) nu putea contabiliza până prin 1998-1999. Consecințele au fost două: pe de o parte, majoritatea optzeciștilor și-au amânat susținerea tezei de doctorat (deoarece, chiar dacă o susțineai, nu Îți asigura promovarea), iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lege cerea 8 ani petrecuți În mediul universitar (cuvânt inexistent În legea precedentă), ceea ce, În mod obiectiv, nici unul dintre optzeciștii de marcă (Lefter, Cărtărescu, Cistelecan, Simuț) nu putea contabiliza până prin 1998-1999. Consecințele au fost două: pe de o parte, majoritatea optzeciștilor și-au amânat susținerea tezei de doctorat (deoarece, chiar dacă o susțineai, nu Îți asigura promovarea), iar pe de altă parte: majoritatea s-au orientat spre burse și stagii de pregătire externe, ceea ce a fost salvator pentru ei și definitoriu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost bun și pentru facultățile noastre umaniste, fiindcă ele s-au aliniat În acest fel la trendul mondial de idei fără să investească ceva În această modernizare, dar asta e deja o altă problemă... Despre obstrucție Sanda Cordoș: Sunt obstrucționați optzeciștii sau sunt obstrucționați, mai general, indiferent de generația căreia Îi aparțin, cei din Învățământ? Sunt obstrucționați optzeciștii sau oamenii din cultură În general? Ștefan Borbély: Este un fenomen social aproape cutumiar, bazat pe o legislație extrem de complexă. Un efect secundar
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mondial de idei fără să investească ceva În această modernizare, dar asta e deja o altă problemă... Despre obstrucție Sanda Cordoș: Sunt obstrucționați optzeciștii sau sunt obstrucționați, mai general, indiferent de generația căreia Îi aparțin, cei din Învățământ? Sunt obstrucționați optzeciștii sau oamenii din cultură În general? Ștefan Borbély: Este un fenomen social aproape cutumiar, bazat pe o legislație extrem de complexă. Un efect secundar este eșecul ASPRO: la Început, opozanții săi s-au temut că asociația va deveni o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
irosit generația mea: faptul că le-a irosit este, după mine, chiar mai tulburător decât participarea la ele. Constat Însă că am deviat În mod fatal de la temă, ca Întotdeauna În România când rostești cuvântul incendiar generație (cu fitilul adiacent: optzeciști): nu apologia optzecismului voiam să o fac În acest text, departe de mine așa ceva! M-am și temut, după ce am terminat textul, că voi arunca În apă o nadă secundară, și toată lumea va sări după ea buluc, uitând de adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
politică. Ștefan Borbély: Puțin probabil. Viața politică și viața publică românească sunt aproape blocate. Nu prin dictatură, ci prin derizoriu: o armă de blocaj chiar mai redutabilă. Printr-un altruism cinic Însă cred că s-ar putea tulbura unele ape. Optzeciștii nu sunt Înscriși În partide, dar știu cum se poate impune unul ca exercițiu mediatic. Știu chiar mai bine decât politicienii: au Învățat tehnici de strategie a imaginii politice la universitățile din Occident. Dacă niște oameni de foarte bun calibru
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apar niște extratereștri. Speriată, Tanța Îi spune lui Costel: „Costele, ironizează-i! Ironizează-i, Costică, ironizează-i!”. Asta mi se părea că era atitudinea generației ’80 față de sistem: Îi ironiza pe extratereștri. Numai că pe atunci extratereștrii erau, de fapt, optzeciștii. Nu a existat niciodată un proiect politic la nivelul generației ’80 sau al grupului care forma generația ’80. Invocarea realului, a cotidianului, a banalului era doar o strategie retorică sau de scriitură. N-a existat niciodată dorința de a schimba
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
României literare. Atunci când pozițiile celei din urmă au Început să fie periclitate de sistem, a fost nevoie să se găsească noi suporteri, recrutați dintre cei care veneau din urmă, și astfel cei de la România literară și-au găsit sprijinitorii În optzeciști. Din cauza aceasta optzeciștii au fost dintotdeauna atacați de Săptămâna și de tot grupul celălalt. Au intrat automat Într-un câmp deja polarizat și au avut de suportat toate restricțiile respective. Modul În care funcționează la noi generația este, să zicem
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pozițiile celei din urmă au Început să fie periclitate de sistem, a fost nevoie să se găsească noi suporteri, recrutați dintre cei care veneau din urmă, și astfel cei de la România literară și-au găsit sprijinitorii În optzeciști. Din cauza aceasta optzeciștii au fost dintotdeauna atacați de Săptămâna și de tot grupul celălalt. Au intrat automat Într-un câmp deja polarizat și au avut de suportat toate restricțiile respective. Modul În care funcționează la noi generația este, să zicem, legat de un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În anii ’80 au stat În conul de umbră creat de un sistem pe cale de a se Închide, de a cădea În sine, de a colapsa. Acestea sunt niște fatalități istorice care nu pot fi negate, care Îi marchează pe optzeciști la toate nivelurile: posturi blocate peste tot (nu mai existau poziții În facultăți, la reviste), ceea ce a făcut din toți optzeciștii niște navetiști la vremea lor, doctorate Închise, burse inexistente etc. Toate acestea sunt niște realități sociale ce nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În sine, de a colapsa. Acestea sunt niște fatalități istorice care nu pot fi negate, care Îi marchează pe optzeciști la toate nivelurile: posturi blocate peste tot (nu mai existau poziții În facultăți, la reviste), ceea ce a făcut din toți optzeciștii niște navetiști la vremea lor, doctorate Închise, burse inexistente etc. Toate acestea sunt niște realități sociale ce nu pot fi negate. Totuși, nu aș fi atât de pesimist sau atât de sceptic precum este Ștefan. În momentul În care el
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formație literară sau culturală. Cred așadar că nu e o tragedie faptul că generația literară ’80 nu se regăsește actualmente În posturi politice de conducere, pentru că nu este menirea ei, așa cum nu este a nici unui intelectual În general, nu numai optzecist, nici șaizecist, nici de alt fel. Pe de altă parte, mă Întreb dacă celelalte generații, ’60, ’70, sunt, ele, chiar atât de bine plasate În politică? Dacă mă gândesc la generația ’60, eventual l-am putea lua ca exemplu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ministru, a fost consilier prezidențial. Dar și aici acest „a fost” trădează inapetența omului de cultură pentru meseria de politician, incapacitatea de a se instala În politică la un mod dedicat, pentru Întreaga viață. Or, asemenea exemple avem și Între optzeciști - iată, pe Horia-Roman Patapievici, care, deși e președintele Institutului Cultural Român, nu este totuși un politician. Sanda Cordoș: Avem și altele - Markó Béla. Ștefan Borbély: Este un caz particular, etnic. Sanda Cordoș: Dar el este scriitor. Ștefan Borbély: Este. Optzecist
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
optzeciști - iată, pe Horia-Roman Patapievici, care, deși e președintele Institutului Cultural Român, nu este totuși un politician. Sanda Cordoș: Avem și altele - Markó Béla. Ștefan Borbély: Este un caz particular, etnic. Sanda Cordoș: Dar el este scriitor. Ștefan Borbély: Este. Optzecist autentic. E, de altfel, interesant: UDMR-ul e construit pe structuri optzeciste... Corin Braga: Nici unul dintre scriitorii cunoscuți, indiferent de generație, Ana Blandiana sau Horia-Roman Patapievici (cu excepția, e adevărat, a lui Adrian Păunescu sau a lui Vadim Tudor - dar acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu este totuși un politician. Sanda Cordoș: Avem și altele - Markó Béla. Ștefan Borbély: Este un caz particular, etnic. Sanda Cordoș: Dar el este scriitor. Ștefan Borbély: Este. Optzecist autentic. E, de altfel, interesant: UDMR-ul e construit pe structuri optzeciste... Corin Braga: Nici unul dintre scriitorii cunoscuți, indiferent de generație, Ana Blandiana sau Horia-Roman Patapievici (cu excepția, e adevărat, a lui Adrian Păunescu sau a lui Vadim Tudor - dar acesta e optzecist ca vârstă!), nu se află propriu-zisă Într-o poziție politică
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E, de altfel, interesant: UDMR-ul e construit pe structuri optzeciste... Corin Braga: Nici unul dintre scriitorii cunoscuți, indiferent de generație, Ana Blandiana sau Horia-Roman Patapievici (cu excepția, e adevărat, a lui Adrian Păunescu sau a lui Vadim Tudor - dar acesta e optzecist ca vârstă!), nu se află propriu-zisă Într-o poziție politică. Unii sunt În poziții culturale decise Într-adevăr politic, care le conferă un avantaj decizional și o vizibilitate maximă În lumea culturală și literară. Dar până la urmă nu sunt nici
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ostilă. În sfârșit, tot printre rânduri aș citi Încă o trăsătură, observată și de Marius, și anume o dependență față de recunoașterea socială, recunoașterea de către grupurile de putere. Ștefan spune textual: „Societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști” sau „Revoluția a săltat peste generația optzeciștilor”. De fapt, nu există o astfel de instanță globală, care să decidă asemenea unui Dumnezeu. Societatea civilă, revoluția sunt compuse din suma acțiunilor și reacțiilor mai multor indivizi și grupuri, În care nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citi Încă o trăsătură, observată și de Marius, și anume o dependență față de recunoașterea socială, recunoașterea de către grupurile de putere. Ștefan spune textual: „Societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști” sau „Revoluția a săltat peste generația optzeciștilor”. De fapt, nu există o astfel de instanță globală, care să decidă asemenea unui Dumnezeu. Societatea civilă, revoluția sunt compuse din suma acțiunilor și reacțiilor mai multor indivizi și grupuri, În care nici unul nu așteaptă aprobarea sau confirmarea unui centru
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Este absolut esențial de urmărit În acest sens modul În care unii oameni și-au continuat, după revoluție, traiectoria de dinainte. Dacă faci un recensământ al oamenilor care se află la ora actuală În funcții de decizie În România (inclusiv optzeciștii tehnocrați), ajungi inevitabil la concluzia că majoritatea dintre ei au fost „bălțați” sau „dalmațieni” Înainte. Făceau parte din anumite structuri de influență (Ministerul de Externe, Industrie, Comerț Interior și Exterior) pe care le-au exploatat În favoarea ascensiunii lor postrevoluționare. Nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ajungi inevitabil la concluzia că majoritatea dintre ei au fost „bălțați” sau „dalmațieni” Înainte. Făceau parte din anumite structuri de influență (Ministerul de Externe, Industrie, Comerț Interior și Exterior) pe care le-au exploatat În favoarea ascensiunii lor postrevoluționare. Nici unul dintre optzeciștii culturali nu a beneficiat de o asemenea trambulină. Și mai este aici un lucru, absolut tulburător. Urmăriți cariera atipică, absolut spectaculoasă, de după ’89 a unor oameni și veți ajunge la concluzia că există o singură explicație pentru ea: sprijinul ocult
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai este așa de interesantă. Nu mai dă nimeni doi bani pe tine - fie că ești poetul județean, fie marele critic (se spune: „Ce-i aia critică literară? Cine mai citește critică literară?”). Tot sistemul intră În criză, iar optzeciștii trag ponoasele acestei crize. Din cauza asta, desigur, sunt absenți de pe piață. Le lipsește vizibilitatea. Vizibilitatea se construiește acum În cu totul și cu totul alți parametri decât erau obișnuiți până la revoluție. Asta este. Dar eu n-aș fi atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cu totul alți parametri decât erau obișnuiți până la revoluție. Asta este. Dar eu n-aș fi atât de trist totuși. Trebuie pur și simplu asumat acest destin, pentru că, În fond, probabil că atunci când vor ajunge la șaizeci de ani optzeciștii Își vor da seama că a fost cel mai bun lucru care li se putea Întâmpla. Au rămas ei Înșiși. Generația ’80, victima propriului construct social? Doru Pop: Eu cred că totuși discursul care se face auzit la această masă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]