423 matches
-
re)familiarizare cu lumea reală, de (re)reglare a simțurilor 407. Până și în pasajele în care interesul este acaparat în mod evident de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul celei mai „transparente” proze, ceea ce frapează este o anumită opulență barocă, proprie numai virtuozilor imaginarului, din speța lui Leonid Dimov, de pildă: Cotrobăi prin șifonier, ii și lamé-uri și fuste-nflorate și veste matlasate de mătase și cordoane și poleieli de discotecă și cămăși de pânză topită și gulere fanteziste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ar plăcea mai mult să mă nasc în coliba lui Fabricius decât în palatul lui Lucullus etc. Vreau să se observe aici că, atunci când se analizează noțiunea de proprietate, este irațional și periculos de a face din acest cuvânt sinonimul opulenței, și mai ales al opulenței dobândite injust. Coliba lui Fabricius este o proprietate tot atât cât și palatul lui Lucullus. Dar să-mi fie permis de a face apel la atenția cititorului asupra frazei următoare care pune punct întregului sistem
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mă nasc în coliba lui Fabricius decât în palatul lui Lucullus etc. Vreau să se observe aici că, atunci când se analizează noțiunea de proprietate, este irațional și periculos de a face din acest cuvânt sinonimul opulenței, și mai ales al opulenței dobândite injust. Coliba lui Fabricius este o proprietate tot atât cât și palatul lui Lucullus. Dar să-mi fie permis de a face apel la atenția cititorului asupra frazei următoare care pune punct întregului sistem: Definind libertatea, această primă nevoie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sesizeze cauza și chiar să speculeze asupra acestora. Dar micii vânzători, oamenii de la țară, lucrătorii înfruntă întreg șocul. Bogatul nu este mai bogat, săracul devine mai sărac. Expedientele de acest fel au deci ca efect să crească distanța care separă opulența de mizerie, să paralizeze tendințele sociale care apropie fără încetare oamenii de același nivel și clasele care suferă au nevoie apoi de secole pentru a recâștiga terenul pe care l-au pierdut în marșul către egalitatea condițiilor. Adio, domnule; vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Anglia. Se pare că, dacă Comunismul ar fi trebuit să își găsească undeva un pământ care să îi fie favorabil, acesta ar fi trebuit să fie solul britanic. Acolo, instituțiile feudale, plasând peste tot, una în fața celeilalte, mizeria extremă și opulența extremă, trebuie să fi pregătit spiritele pentru infecția doctrinelor false. Și totuși, ce vedem noi? În timp ce acestea bulversează continentul, ele nu au tulburat nici măcar suprafața societății engleze. Chartismul 63 nu a putut să prindă rădăcini în Anglia. Știți dumneavoastră de ce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exemplul Irlandei și al Chinei ar fi de ajuns la nevoie să o infirme. În sfârșit, în privința rentei, schisma sa nu provine decât dintr-o falsă interpretare a doctrinei lui Ricardo, o doctrină care nu implică deloc, așa cum presupune Bastiat, "opulența progresivă a oamenilor care nu trebuie să lucreze; mizeria progresivă a oamenilor muncii"75. Dar aceste disensiuni, oricât de puțin considerabile ar fi în fond, nu sunt mai puțin arătate cu degetul în ceea ce privește forma. Rezultă de aici că, citind Armoniile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale din lume, o putere industrială considerabilă, unde opulența unor cartiere și bogăția celor 2% dintre brazilienii cei mai bogați, care dețin 60% din patrimoniul național 7, nu face decât să pună în lumină condițiile de excluziune extremă în care trăiesc majoritatea locuitorilor. Un exemplu? una dintre piețele în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
guvernului... cu rapiditatea curentului electric"! Referirea la curentul electric trădează așa zisa bază rațională și științifică a sistemului, pe care reformatorii au văzut-o ca depășind caracterul "irațional" și confuz al Vechiului Regim. Mitul controlului atotputernic a fost simbolizat prin opulența biroului prefectoral: uniformele spledide și palatele somptuoase (la préfecture) în care locuiau (și încă locuiesc) și de unde își conduceau teritoriile, dar și prioritatea oferită prefecților în cadrul protocolului local de care beneficiau când se întâmpla ca un ministru guvernamental să lipsească
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere de frig și nu ca să se umfle în pene.” 511 Veritabila vita apostolica, dominată de sărăcie, simplitate și credință autentică fusese părăsită pentru opulență, decadentism și dragoste de putere. Elementele de cult sunt respectate de oamenii simpli, dar și de membrii grupurilor din povestirile cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se dezvoltă în Vineri sau limburile Pacificului sub imperiul altei teme prețuite de romancier, educația. Referințele la acest subiect debutează în cadrul unor monologuri despre problema virtuții și a viciului, scrise în genul următoarelor rânduri: "Educația îmi prezentase viciul drept exces, opulență, desfrâu, dezmăț ostentativ, cărora virtutea le opunea umilința, modestia, abnegația [...], situația în care mă aflu îmi poruncește s-adaug în partea vituții și să scad într-a viciului, și să numesc virtute curajul, forța, impunerea propriei persoane, stăpânirea asupra lucrurilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și caviar, vizoane și vuittoane, dispozitive speciale de protecție, cheltuieli bugetare de protocol, conturi umflate la bănci din străinătate, adică așa cum a spus poetul blocului nostru în memorabilele versuri scrise la panoul de pe holul de la intrare: „Un redundant concentrat de opulență și nepăsare/ Fixat exact la antipodul respectului și simplității/ Pe care cultura eco le presupune/ In foaie verde brand de țară". De fapt această cultură este pentru popor, nu pentru alde noi, conchise președintele și se mai scărpină odată viguros
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care descriau acest eveniment pe douăzeci și două de pagini dintr-un număr al Paris-Match, care consacra acestui eveniment și coperta. Dincolo de criticile legate de costuri, această ceremonie marca intrarea familiei Arnault în ultimul cerc. Desigur, mai era încă în opulența etalată și în complicitatea cu mass-media ceva din proaspătul îmbogățit care a fost acest campion francez al luxului. Dar căsătoria lui Delphine Arnault, prin grandoarea locurilor și a ceremoniei, prin prestigiul invitaților, prin alianța matrimonială realizată, a reprezentat trecerea la
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
est, pe strada Serrano, se înșiră magazinele de lux. La vest de Paseo, veritabil fluviu urban, care amintește de Champs-Élysées și de cartierul La Défense în același timp, hotelurile particulare ale nobilimii sau ale marii burghezii își etalează măreția și opulența în cartierul Almagro. Contrastul sociologic este impresionant pentru cei care trec din acest spațiu al abundenței și bogăției în spațiul cartierului Lavapies, la mică distanță spre sud, în care, în fiecare duminică, are loc târgul de vechituri Rastro [Leal, 1994
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o nevoie de securitate care nu ține, cel mai probabil, deloc de domeniul fantasmelor. Inegalitățile sociale sunt de așa natură că barierele simbolice nu mai sunt suficiente pentru a-i opri pe cei care ar putea fi tentați de atâta opulență. În toate aceste țări în care individualul primează asupra colectivului, întreprinderea privată asupra statului, concurența asupra protecției sociale, piața asupra reglementărilor, este paradoxal să observăm în ce măsură marii burghezi, partizani ai individualismului teoretic, adoptă în ceea ce-i privește un colectivism practic
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pe nimeni faptul că fiul cutărui magnat financiar este consilier al ministrului X, că este șeful unui departament, că a devenit parlamentar sau înalt demnitar. Cam așa stau lucrurile cu familiile care s-au îmbogățit peste noapte și afișează ostentativ opulența, care manifestă fățiș disprețul față de muncă. Din nefericire molima meditațiilor se extinde și asupra familiilor cu venituri modeste, în unele cazuri și la cele cu o situație materială precară numai și numai pentru că în clasa copilului lor toți colegii au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de hiperconsum exaltă sistemele de referință ale bunăstării, ale armoniei și ale echilibrului, pe de alta, ea se prezintă ca un sistem hipertrofic și scăpat de sub control, un complex bulimic care duce la extrem și la haos, contemporan al coabitării opulenței cu amplificarea inegalităților și a subconsumului. Rateurile sunt duble: ele privesc atât ordinea subiectivă a existențelor, cât și idealul de dreptate socială. De altfel, epoca fericirii paradoxale impune necesitatea unor soluții ele însele paradoxale. În mod cert, trebuie mai puțin
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a produce mai întâi și de a vinde după aceea, ci de a vinde pentru a produce, consumatorul fiind cel care „dă ordin” producătorului. Propunând o varietate crescândă, multiplicând opțiunile ce asigură mass customization, faza III, în care-și etalează opulența hipertrofia ofertei, apare ca o economie dominată de cerere. Ceea ce acționează în universul bunurilor materiale se manifestă și în sfera serviciilor, așa cum o dovedesc avântul politicilor de segmentare tarifară în transporturi sau în telecomunicații, înmulțirea canalelor de televiziune, ofertele de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu atât mai mult decepția și frustrarea, cu cât sunt mai răsunătoare invitațiile la fericirea aflată la îndemâna oricui. Febrilitate compulsivă, nemulțumire, proastă dispoziție: noua Arcadie provoacă o insatisfacție de neînvins, originalitatea ei constând în a aduce mizeria subiectivă în lumea opulenței materiale. Societatea care exhibă cel mai mult sărbătoarea fericirii este cea mai lipsită de mijloace: principiul ei nu este altul decât Penia (pauperitatea). Un al doilea model interpretează universul nevoilor multiplicate ca dezlănțuire a principiului hedonist, ca exacerbare a simțurilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
modei, zădărniciile și risipa din societățile abundenței. Gânditorii aristocratici sau elitiști și-au exprimat disprețul față de o cultură „vulgară” care celebrează triumful pasiunilor celor mai mediocre. În ce-i privește pe teoreticienii marxiști, aceștia și-au lansat săgețile contra capitalismului opulenței, comparat cu un nou opiu pentru mase, cu o mașină economică producătoare de false nevoi, de pasivitate generatoare de alienare și de singurătate neputincioasă. Acestor critici „externe” li s-au adăugat altele, „interne”, denunțând impostura fericirii-marfă, incapacitatea societăților bogate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
societăților bogate de a aduce realmente mulțumire oamenilor. Pentru că, promițând paradisul satisfacțiilor bunăstării, lumea mărfii nu încetează, în realitate, să orchestreze frustrările, lipsurile și decepțiile majorității oamenilor. Euforia ține capul de afiș, dar dezolarea ființelor crește pe zi ce trece. Opulență materială, deficit de fericire; proliferarea bunurilor de consum, spirala penuriei: în societatea de hiperconsum, insatisfacțiile sporesc mai repede decât ofertele de fericire. Oamenii consumă mai mult, dar trăiesc mai puțin: cu cât se dezlănțuie apetitul pentru achiziții, cu atât se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu atât se adâncesc insatisfacțiile individuale. Confuzie, deziluzie, dezamăgire, plictis și o nouă sărăcie: universul mercantilizat agravează metodic suferința morală a oamenilor, provocându-le o nemulțumire iremediabilă. Astfel, Penia se erijează în figură emblematică a hiperconsumatorului, în simbol al „tragicului” opulenței. Dar despre ce tragedie este vorba, de fapt? În ce măsură omul contemporan este strivit de proliferarea obiectelor și a divertismentelor? În timp ce împotriva culturii comerciale sunt trase noi salve de tun, în timp ce „spărgătorii de publicitate” sunt ridicați la rangul de eroi, nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
da naibii; necioplit; nefavorabil; nefolosire; nefolosit; ceva nefolositor; negație; neglijență; neimportant; neinteresant; nenorocire; netrebuincios; neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda; prăjina; prindea; proces; prost; prostie; puternic; rata; ce-i rău; răutate; război; rebut; a refuza; repede; replica; respingere; ridică; risipește; ruptură; sania; săgeata; săgeată; săgeți; scapă; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]