310 matches
-
pornire asupra unui singur punct, 144 {EminescuOpXIV 145} sau opriți de ceva se risipeau. În toate părțile, după cum le convenea mai bine. Stând lucrurile astfel, împăratul ducea grija ca nu cumva la cea dentăi ciocnire cetele acestea de luptători fără orânduială și fără dresură să capete o bătaie aproape inevitabilă, iar pe de altă parte îl îngrijea cazul asemenea foarte verosimil că Lachanas, purtând o campanie fericită, va abuza de favoarea poporului, care atunci se va grămădi și mai mult împrejurul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
combate și reîmpinge pe cumani, guvernul unguresc rândui întîi ordinul cavalerilor germani (Cruciferi de Hospitali S[anctae] Mariae) apoi pe cavalerii ioaniți, trimițîndu-i ca înainte-luptători la marginile Cumaniei, fără însă de-a ajunge la succesul dorit. În această stare fără de orânduială și netocmită s-a aflat Valachia până ce ajunse a fi neatârnată, o neatârnare care-a fost cu putință mai cu samă prin împrejurarea că țara aceasta nu stătea decât de nume sub suveranitatea Ungariei, nu însă în realitate, căci numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei poziții civile în multe părți opuse dreptului natural, apoi administrația tiranică și arbitrară produseră prea adeseori vacanțe de tron și schimbări de Domn, iar acestea toate exercitau o reacțiune stricăcioasă asupra existenței statului, a consolidării liniștei si a bunei orânduieli dinlăuntru, precum și asupra caracterului poporului. O astfel de soartă avu și Dan II, care fu răsturnat prin ucidere din scaunul domnesc și înlocuit prin fratele și urmașul său vrednic de mirare, căci acest din urmă, fiu asemenea legitim al unui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la Adrianopol și înaintă c-o uimitoare repejune să dispresure Nicopolul. În tabăra aliaților creștini însă, în care se concentrase ca într-un focariu atâta curaj, putere și încredere în sine, se simțea foarte lipsa unei aspre discipline, a unei orânduieli generale, a unei conduceri unitare, în locul cărora predomneau în mod fatal o neastâmpărată ambiție și o deșertăciune nemăsurată, mai cu samă în partea francejilor, cari prin rang și merit se credeau în drept de-a da tonul. Bătălia de la Nicopoli
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precum o încercase aceasta în Moldova cu oarecare succes. Spre a lupta cu dânșii și a-i respinge, patriarhul Antonios și-a pus ochii pe protopopul [... ] Petru, originar din Moldova, pe care-l trimise-n Valachia până ce se va restabili orânduiala, și anume până la întoarcerea mitropolitului {EminescuOpXIV 186} legiuit care plecase între acestea la Tîrnova; deci pentru atâta vreme patriarhul l-a însărcinat pe acest protopop Petru cu gestiunea mitropoliei din Valachia și i-au poruncit mai cu samă ca să caute
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oameni, ci din contra să fie puși într-un rând cu furii, hoții de codru și spărgătorii de căsătorii; alungarea episcopilor fără drept și recunoașterea locțiitorului orânduit de patriarh sânt o condiție neapărată pentru restabilirea unei stări de lucruri cu orânduială întru ale bisericei. În spiritul acestui edict patriarhul nu numai că pusese sub anatema cea mare pe cei doi episcopi îngrămădiți, ci pusese și țara sub interdict, iar pe Vodă, preoțime și popor sub anatema cea mică, iar ridicarea acestei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai principiile inteligenței pure (fără privire la reprezentările date în ea) prin care cele matematice și dinamice devin cu toate posibile. Le-am poreclit așa mai mult din cauza întrebuințărei decât a cuprinsului lor, și trec la cercetarea lor în aceeași orânduială în care le-am însemnat pe tablă. Axiome ale intuițiunii Principiu al inteligenței pure: Toate fenomenele sânt în privirea intuițiunii lor, mărimi estensive. [Dovadă: ] Mărime estensivă o numesc eu pe aceea unde reprezentarea părților face cu putință reprezentarea întregului (deci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se puteau aștepta din partea celor mari dac-ar fi favorizat poporul, el a orânduit un [al] treilea judecător, care să poată, fără a îngreuia poziția regelui, să domolească pe cei mari și să apere poporul. Nici se putea inventa o orânduială mai bună pentru siguranța și a statului, și a regelui. Dintr-asta se mai poate scoate încă o învățătură: ca toate măsurile cele aspre principele să pună pe alții să le execute, afaceri de grație însă să le păstreze pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a face din el tot ce e necesar pentru corăbii de-o mărime considerabilă, de la cui pîn' la ancoră, nu poate să fi trăit într-o stare de barbarie, precum se admite în genere. Aveau literatura lor proprie, legi, instituții, orânduieli sociale și un spirit și un caracter asemănător celui englez, daca nu chiar izvorul celui englez; ei întreceau 936 {EminescuOpXIV 937} {EminescuOpXIV 938} pe toate națiile creștine într-o ramură a artelor folositoare care e condiționată prin conlucrarea reciprocă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ouăle predestinate a deveni indivizi feminini regina le pune în cășițe mici, în cășițe de lucrătoare; embrionii predestinați a deveni trântori se pun în cășițe mari, în așa-numitele cășițe de trântori. Daca însă facultatea crăiesei nu este în toată orânduiala, adecă daca nu s-au împreunat și fecundat, sau sămânța primită cu ocazia împreunării este întrebuințată și punga cu sămânță e sleită, regina nu suspendă ouarea; dar se-ntîmplă amăgiri. Sute de ouă le pune în căsițe mici, sigură în intenția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ifigenia cu privire la inutilitatea și barbaria sacrificiilor omenești nu împiedică însă uciderea lui Oreste și a lui Pilade, întrucât regele nu vrea să întrerupă ceremonialul în curs : Pe aceștia lasă-i, dacă ai apucat să-i trimiți. Să nu mai stricăm orânduiala. O dată împlinit acest ultim act ritualic, Ifigenia e liberă să se întoarcă în Grecia să-și regăsească familia și mai ales pe fratele drag. În noua versiune a tragediei, soarta oamenilor nu mai pare decisă de zei : muritorii cad victime
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
am întâlnit și am văzut prea puțini... liberali, zise prințul, dar mi se pare că aveți, poate, întrucâtva dreptate și că liberalul rus despre care ați vorbit este într-adevăr înclinat, într-o oarecare măsură, să urască Rusia, nu doar orânduielile ei. Desigur, numai într-o oarecare măsură... desigur, asta nu poate fi valabil pentru toți... Se încurcă și nu termină. În pofida emoției, era foarte interesat de discuție. Prințul avea o însușire deosebită care se manifesta în neobișnuita naivitate a atenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de stări confuze cărora nu reușea să le pătrundă cauzele și, cum somnul își cam luase tălpășița, primul său gând nu putea fi altul decât să se ridice din pat spre a da piept cu noile provocări ale vieții. După orânduiala ce-i intrase în reflex în cei câțiva ani de întuneric, se întinse încet pe marginea patului, pipăind ușor cu degetele răsfirate scândura, așa cum făcea de peste o mie de zile și rămase nemișcat, adâncit în gânduri. Într-un târziu, simțind
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
somn și veghe, doctorul Eugen Tomescu revedea, așa cum obișnuia la finalul zilelor încărcate, filmul acelei zile, lăsând să se deruleze toate imaginile legate de locuri, persoane și conversații, încercând cu maxim de efort să sistematizeze și să dea o nouă orânduială tuturor gândurilor, în funcție de lista de priorități întocmită mintal. Înainte de ivirea zorilor, l-a atenționat lampa de control instalată pe birou alături de sonerie să meargă în secție. „Este ceva deosebit de grav ori poate că la Iustin s-a întâmplat ceva”, își
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
sfințenie, în simplu ritual, fără fond sacru. Din acest motiv consider că structurarea identității sale în percepția publică este oarecum încetinită de faptul că, deși trebuie să răspundă noului, schimbătorului, vremelnicului, ca instituție divino-umană Biserica trebuie să rămână în vechile orânduieli, în statornicia sa, în atemporalitatea sa. Faptul că Biserica răspunde nevoilor spirituale ale credincioșilor prin mijloacele de care se folosește o întreagă societate, fără ca aceste mijloace să corupă segmentul sacramental, ține de abilitatea unui Patriarh de a ști unde începe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
treaz și i se părea că a avut un vis groaznic, ca o revelație, și că în egală măsură fusese foarte conștient și că nu era vis, ci realitate și cu ochii larg deschiși în întuneric încerca să-și pună orânduială în gânduri. Metodic. Ce descoperea i se părea înfiorător. Dar acum nu mai putea da înapoi, pentru că descoperise deja. Era o ipoteză, avea nevoie de verificare. Dar el știa bine că nu-i nevoie de verificare, pentru că lanțul gândit era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
antropoihtiomorf al Fluviului Galben o hartă a pământului pe baza căreia, cu ajutorul Dragonului Galben, a săpat canale de scurgere. În sfârșit, într-o peșteră labirintică, eroul a primit de la un dragon un disc de jad cu care „a pus în orânduială pământul și apele” (61, pp. 309-314 ; 141, pp. 66 și urm. ; 142, pp. 235 și urm.). Multe dintre aceste motive mitice au supraviețuit în tradiția chineză, regăsindu-se în texte folclorice (63, p. 145). b) Un vechi poem babilonian (secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lesne găsi un sprijin în tatăl ei, care o adora, dar acele virtuți tocmai aci se arătau. Nu cerea, ocolea chiar intervenția lui Hallipa, pentru a nu pricinui scene de gelozie din partea soției îndrăgostite și pentru a nu turbura calmul, orânduiala, exactitatea perfectă a traiului, care erau așa de plăcute tatălui ei. In acea ordonanțare perfectă a vieții lui Hallipa amorul-pasiu-sare unei fete crescute lângă o mamă, acea frumoasă Lenora, al Elenei, de la prima vârstă a judecății copilărești, trecând prin matura
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
prietenul ei Gligori, poreclit și Bostănelul, din cauza capului său enorm, cu tâmplele bombate, și a urechilor ușor clăpăuge, cu vârfurile Înroșite de ger, care fusese uns, după cum bodogănea babulea, din „fragedă pruncie“ ca ajutor de pălimar. Gligori prinsese câte ceva din orânduielile bisericești: ștergea pânzele de păianjeni care acopereau icoanele și prapurii, punea la locul lor ceasloavele, ștergea de praf Sfânta Evanghelie, cântând pe nas un „Doamne miluiește“ lung cât o zi de post, mai ciugulea uneori după terminarea liturghiei din sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a grăit: Scrie, diece: „Iar cine merge spre părțile tătărești va plăti pentru 12 cântare, în Suceava o rublă de argint, în Iași treizeci de groși și în Cetatea Albă o jumătate de rublă de argint...” Apoi, vodă a înfățișat orânduiala ce trebuie păzită cu strășnicie privind pe negustorii din Liov, pentru că așa a făcut așezământ cu ei... Când domnul a sfârșit ce avea de spus, logofătul mi-a șoptit: Și acum scrie, băiete: „Dat la Suceava în anul 6916 (1408
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un cuib de rândunică...Totul era căptușit cu perne și pernuțe. Ți se părea că de peste tot năvălește asupra ta puful...O măsuță ca pentru pitici, cu un scăunel pe aceeași măsură, m-au întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta o ulcică plină ochi cu lapte, din care încă mai ieșeau aburii îmbietori, străjuită de o strachină plină cu plăcinte poale-n brâu. „Aha! Care va-săzică asta-i coaja de azimă?” m-am gântit eu. „Nu-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoință asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade și să-i procopsească, ca cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă ocoalele, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, încă să aibă grijă mitropolitul a i ocroti și a-i chivernisi de cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tot mai mult și mai îndrăzneț. Iar curtea care este o pădure e un vis de început de toamnă senină. Acolo sunt copii mici, instrumente de jazz, un Danny care e o comoară ca partener... Ce să spun? Există o orânduială a lumii. 15-20 de ani contează enorm ca să intri în alt registru. Bref, înainte oamenii din jur se înmulțesc (se nasc, se împrietenesc, se îndrăgostesc), după, oamenii se împuținează. Cei mai mulți fiindcă pleacă adesea de pe lume. Îi privesc și îmi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
De foarte aproape, București, 1999-2004. Dana L., Farmecul discret al însoțirii, Hunedoara, 1962-2004. Doina St., Despre maici și cedri, Dubrovnik, 1990, New Jersey, 1991, București: 1974-2004. Dragoș Al., Prietenul meu, republicanul, Florida, 2003-2004. Dumitru Buturugă, Tratat de rămas demn în orânduieli nedemne, București, 1986-1989. Gabi Andreescu, Visul e viață, București, 1980-2004. Eva O., Gineceul nostru cel de toate vârstele, Hunedoara, 1970-2004. Florica Neagoe, Modernii ca transsubstanțializare, București, 1975-1978. Jeff Isaac, Left Liberalism and it’s Friends, Bloomington, IN, 2001-2004. Jurdgea Knejevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
resemnă, deci, să spună „da“, cu moartea În suflet. De Îndată ce răspunsul ajunse la el, Toghrul luă calea Bagdadului și, chiar Înainte de a intra În oraș, Îl trimise În grabă pe vizirul său, pe post de cercetaș, nerăbdător să vadă ce orânduieli fuseseră deja gândite pentru căsătorie. Sosind la palatul califului, emisarul auzi spunându-i-se, În termeni foarte amănunțiți, că respectivul contract de căsătorie putea fi semnat, dar că Întâlnirea celor doi soți era În afară de orice discuție, „avându-se În vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]