1,170 matches
-
PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un Ciobănesc german ar lătra capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini, și ce efort ar depune stăpânii patrupedelor
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
fusese hirotonisit arhimandrit, deși nu credea înpreoție.” Arendase pământ cu junimistul Mandrea și iubea vânătoarea, fuma mult, își luase și țiitoare, dezaprobat de surori, pleca prin pădure și venea cu vânat. Olimpiada, a opta fiică, s-a călugărit la schitul Orășeni, apoi a trecut la Agafton, ajungând stareță. Sofia, a noua fiică, călugărită și ea la Agafton în rând cu surorile mai mari a fost maică lucrătoare și donatoare la Agafton. În 1814, surorile mamei lui Eminescu, Sofia, Fevronia și Olimpiada
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
rând cu surorile mai mari a fost maică lucrătoare și donatoare la Agafton. În 1814, surorile mamei lui Eminescu, Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, cea care, mai apoi, avea să fie și stareța mănăstirii, au sosit la Agafton de la Schit Orășeni, rămânând aici pentru tot restul vieții. Maicile care le-au prins în viață au povestit apoi generațiilor ce le-au urmat despre desele vizite pe care Mihai Eminescu le făcea mătușilor, la Agafton, tăind de-a dreptul dinspre Ipotești pădurea
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
credincioșii Parohiei „Sfântul Nicolae“ din Câmpina, păstoriți duhovnicește de către vrednicul slujitor și sacerdot Petru Moga. Până să-l cunosc pe Părintele Petru Moga din orașul Câmpina, nu-mi puteam imagina cum, și mai ales de ce este absolut necesar să trăiască orășenii întocmai credincioșilor unei comunități creștine de sat, ai unei structuri care funcționează multisecular, în ritm natural, tradițional-religios, împreună determinați de condiționările timpului și locului lor. Și nici nu înțelegeam cum de este posibil ca un asemenea nivel de conștientizare, rafinat
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
multisecular, în ritm natural, tradițional-religios, împreună determinați de condiționările timpului și locului lor. Și nici nu înțelegeam cum de este posibil ca un asemenea nivel de conștientizare, rafinat și exigent al acestui fapt, poate lucra adânc și temeinic în sufletul orășeanului, zidind nevoia trăirii frumosului, adică a vieții, numai în comuniune creștină. Aveam să înțeleg ascultându-l pe Părintele Petru Moga, care mi-a deslușit cum omul modern se poate simți „avizat“, nerămânând pe „dinafară“, „în stare doar criticistă“, simțindu-se
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
locuri. Nu stăteam degeaba, fiindcă trebuia să ne asigurăm bucata de pâine din acea zi. Intram în combinatul forestier pe sub gardul mare de scândură și adunam deșeuri din lemn de la diverse utilaje, asta în cazul că aveam comenzi de la diverși orășeni. Dacă aveam norocul să nu fim depistați de paznici sau aceștia ne lăsau pur și simplu să ne facem un fel de roată din deșeuri puteam vinde o astfel de roată cu cel mult 2-3 lei bucata. Uneori nu găseam
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
muncă. Unii dintre noi creează locuri de muncă pentru restul, care nu poate avea inițiativa unei autogestionări (de exemplu gospodăria de subzistență a țăranului sărac). Capra fermierului este mai grasă dar el hrănește nu numai familia sa ci și mulți orășeni. El poate da chiar locuri de muncă celor care și-au băut tot avutul moștenit. Mulți hulesc „bogătașul”. Acesta este însă bogat pentru că muncește spre a da altora posibilitatea de a muncii. Asta aduce într-adevăr un plus de bogăție
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
-l hrănești și pe el. Altfel nu capeți lopata sau fierul de plug fără de care pământul nu se lasă lucrat. Azi trăiești ceva mai bine. Ai curent electric, frigider și chiar apă curentă. Pentru ca să le obții trebuie să dai păpică orășenilor care le produc. Pământul, sărmanul, este același dar trebuie să hrănească mult mai mulți oameni. Dumnezeu îți cere să produci mai mult. Dar tot numai 2 mâini am. Cu ce Doamne să fac mai mult? Da! Dacă lucrezi singur. Dumnezeu
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
dacă aceasta a fost singura metodă prin care au redevenit oameni atunci Haleluia:) Mă gândesc acum și îmi gust un zâmbet amar de buze.. Eram foarte tânără atunci...Țin minte că eram fascinată de toți acești oameni care nu erau orășeni ,nu au putut deveni niciodată ,dar nici țărani nu mai erau...Erau un fel de emigranți în propria lor tara.Am întâlnit atâtea caractere...atâtea povești de viață...Nu știu dacă realitatea putea avea altă dimensiune pe vremea aceea,în
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]
-
strunit în cealaltă echivala cu o vacanță la mare, ba chiar cu una all inclusive, dacă ritualul târguielilor se finaliza cu un rest îndestulător pentru două sucuri la sifonarie ori la cofetăria de la gară. Ar suspina după raiul casei bunicilor orășeni, cu galopanta numărătoare inversă a zilelor mănoase, cu ore de păpădie, furate din sfințenia decalogului agricol. După Camil Petrescu, buchisit in clasa a doua, și regăsit incriminator în compunerile clasei următoare; din neștiința naivă că Ela Gheorghidiu are tot timpul
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
Literatura > Eseuri > AȘA-I ROMÂNUL ! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Care? Români suntem toți. Între granițele țării sau aiurea. Cu cetățenie sau fără datorată voturilor diasporei ne la locul lor. Orășean sau sătean, cu concepții și aspirații foarte diferite. Tot români sunt și transilvănenii. Chiar? Nu ! Români sunt numai aceia care agreează partidul aflat vremelnic la conducerea țării. Ceilalți sunt „eretici”. Termenul l-am preluat din domeniul clerical dar este perfect
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
de a alege NUMAI candidații propuși. Dacă n-o face poate muri în mizerie. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O „subviteză” poate apare dacă ne uităm mai atent la viteza a doua de mai sus. Alegător orășeni respectiv alegători rurali. Orășenii beneficiază de toate reclamele comerciale prezentate agresiv la televizor cu o singură condiție: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-și cumpere mașini de lux și haine de marcă „absolut
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
candidații propuși. Dacă n-o face poate muri în mizerie. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O „subviteză” poate apare dacă ne uităm mai atent la viteza a doua de mai sus. Alegător orășeni respectiv alegători rurali. Orășenii beneficiază de toate reclamele comerciale prezentate agresiv la televizor cu o singură condiție: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-și cumpere mașini de lux și haine de marcă „absolut necesare vieții urbane”. Pot
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
accepțiunea politicienilor și acei cu salariul suficient pentru o coajă de pâine dar nu și pentru recâștigarea sănătății alterată de-o boală. Totul este să aibă un loc de muncă care este un drept, în consecință neasigurat de politicieni. Oricum orășenii măcar caută un loc de muncă, articol din ce în ce mai rar deoarece nu este inclus în „marea binefacere reclama comercială” Sătenii au alt regim. Ei își produc singuri hrana și mai au retrograda concepție că „apa de izvor” ar fi cea mai
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
majoritate sătenilor sunt muncitori agricol făcând parte din „proletari din toate țările uniți-vă” Dar nu se unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiții în utilaj și irigații. Ca să nu plătească orășenilor impozite, proprietarii de pământ nu angajează „muncitori agricoli” ci dau de pomană o masă mai îmbelșugată consăteanului care-l ajută la muncile agricole. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O altă parte a țării, mai pe podișul
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
după ce am constituit obiectul curiozității colegilor din oraș, i-am spus mamei că eu nu mai fac naveta la Beiuș cu o astfel de cămașa și atunci mama mi-a cumpărat una nouă, albastră și astfel am devenit și eu orășean. Apropo: o amintire despre prima mea zi la liceu. Făceam naveta bineînțeles, cu autobuzul cale de vreo opt kilometri, plus per pedes doi km dus și doi kilometri întors... până acasă. La noi pe la sate, oamenii își dau binețe, chiar dacă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
benefică sănătății, sunt trei la număr în lumea-ntreagă: - prima, din fructe și legume proaspete cultivate organic și sucul lor; - a doua, din apa purificată prin distilare; - a treia, din apa de ploaie din zone cu atmosferă nepoluată. Pentru un orășean, ce nu are un aparat de filtrare a apei prin osmoză inversă, singura sursă de apă necontaminată cu fluor, clor, bacterii și rugină e cea minerală, îmbuteliată în flacoane de platic, cel mai adesea. După ce criterii alege el cea mai
APA. PARTEA A II-A de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359947_a_361276]
-
mai ales, de munte, este grea. Nu trec troleibuzele pe stradă din zece în zece minute, oamenii parcurg kilometri întregi pe jos, ca să se ducă la coasă, la prășit sau la magazin, pierd mai mult timp cu aceste deplasări decît orășenii și, cu toate astea, zilele la țară sînt mai lungi și mai împlinite, mai senine și mai destinse, stresul marilor aglomerări urbane este o noțiune inexistentă, nimeni nu se plînge de nimica și au aerul că sînt fericiți, pentru că știu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
și megafonul recurgând la pumni. Să le dea Dumnezeu viață lungă. Poate învață ceva. Deși admit amorul liber, cine nu mai poate visează măcar, admir moralitatea sătenilor cu sfiala și timiditatea afișată a fetelor mari cât și a flăcăilor. Morala orășenilor cu sex-ul lor afișat mi se pare mai greu de înghițit. De! Educația acum 80 ani se făcea altfel. Nu exista clasa 0 în care deprinzi purtarea chiloților și a sutienului chiar și sub pijamaua de noapte. Am mai
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/340273_a_341602]
-
-i prea multă hoție și prostie. "Dar parcă la Buzău nu-i la fel?! Măcar, Capitala e mai mare." Adică, mai mare, deci are, statistic vorbind, mai mulți hoți și mai mulți proști? În fine, e ușor să ghicești un orășean de un om crescut la țară, după cutele lăsate-n plamă de sacoșă. Ați băgat de seamă cum baierele pungilor de plastic din supermarket, atunci când cărați până la refuz și peste, îți strâng degetele ca o menghină cu margini ascuțite? Numărul
România, un curcubeu ținut în cușcă () [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
Asta e momentul în care prietenii, cărora le-am povestit întâmplarea, mă opresc. "Bine, bine, dar dacă era un terorist isis care îți dădea bomba, ca s-o duci fix la Bucuresti, de ziua țării?", hohote de râs. Așa e orășeanul care se uită prea mult la atentate. Găsește pericolul în orice tren, până și în cel de Buzău. Îi ignor, mai ales că am argumentele de partea mea, domnul din Buzău nu pirotehnie, ci gastronomie, trimitea în valiză. "Mai exact
România, un curcubeu ținut în cușcă () [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
la Chișinău, dacă ne gândim că până și posturile tv Euronews și Discovery sunt dublate în rusă. Revenind, de această dată, clipul „Fructe din Moldova” a targhetat, aparent, mai degrabă populația din interiorul țării. El promovează nevoia moldovenilor, mai ales orășeni, de a cumpăra produse moldoveneși pentru a sprijini piața internă. Și aici ideea trece sticla într-un mod extrem de eficient, chiar dacă procedeele regizorale utilizate nu sunt, neapărat, originale (ex. vezi tehnica oamenilor care aplaudă un gest obișnuit, dar nevalorizat suficient
Fructele oprite ale Moldovei () [Corola-blog/BlogPost/338266_a_339595]
-
ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi” Totul se transforma cu repeziciune. Bătrânii se încăpățânau să rămână în eternitate. Acei Bătrâni nu știau să-și facă cruce. Mișcau degetele de la mână în dreptul pieptului de câteva ori, apăsau
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
și să-l odihnească. Fiei țărâna ușoară. echipa xpressbalabanesti Portret Neculai Chelman (extras dintr-un articol publicat în Viață Liberă Galați): Modul în care țăranii privesc viața - cu bucuriile, dar și cu necazurile ei - este complet diferit de cel al orășenilor. Mulțumirea pe care ți-o aduce rutină de zi cu zi, grija față de animale sau muncă la câmp nu pot fi înțelese de locuitorii urbelor obișnuiți cu agitația cotidiană, dar și cu acel confort conferit, totuși, de viață stresanta din
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
din clădirea înaltă, deschidea porțile de fier, si pleca, visând, mai departe, repetând, ca un copil, visul de odinioară: “Mașină! Mașină! Mașină!” Și eu visez. Să călătoresc de la oraș, la sat, cu o mașină. Și înapoi. Și nu numai eu. Orășenii să se bucure de frumusețea satelor, si sătenii, de ale orașelor. Privesc departe. Departe. Până la capătul capătului. Când toate resursele Planetei se vor termina. Nu mă interesează cataclismele naturale. Cele cosmice. Ele sunt mai presus de voință mea. Care este
Liviu Florian Jianu: Midnight caller () [Corola-blog/BlogPost/339337_a_340666]