483 matches
-
Acasa > Cultural > Artistic > DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAȚIE LA LOCUL LOR Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului În urmă cu câteva zile, la Casa Corpului Didactic Bihor, a avut loc o întâlnire cu profesorii de
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
română, dar și mass-media. Lucrarea este structurată pe patru secțiuni: forme corecte ale cuvintelor în limba română, forme corecte de plural, cuvinte accentuate corect și despărțirea corectă în silabe. Loredana IONAȘ februarie 2011 Oradea Referință Bibliografică: DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAȚIE LA LOCUL LOR / Loredana Ionaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Loredana Ionaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CONSTANTIN MĂLINAȘ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEȘNICIE Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Orădenii care l-au iubit și prețuit pe marele Om, Profesor și Cărturar Constantin Mălinaș, cel care ne-a lăsat o bogată moștenire literară, materială și spirituală, s-au reunit ieri, în sala de festivități a Liceului Teoretic „Aurel Lazăr"din
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINȚĂRII TEATRELOR Autor: Loredana Ionaș Publicat în: Ediția nr. 47 din 16 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Cetățenii care se opun segregării instituțiilor de cultură bihorene fac o ultimă încercare de a schimba decizia autorităților locale. Asftel
PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINŢĂRII TEATRELOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342436_a_343765]
-
săptămânii trecute, la magazinul Topolino, de pe strada Republicii nr. 6, se găsește lista cu semnăturile celor care sunt împotriva desființării Teatrului de Stat Oradea, respectiv a Teatrului de Stat pentru Copii și Tineret "Arcadia". Până în prezent, peste 2.000 de orădeni, de diferite categorii sociale, au semnat împotriva desființării instituțiilor de cultură. „Nu le e rușine? Cine a avut ideea asta? E strigător la cer ce se întâmplă! Sper, totuși, să nu se ajungă acolo", a spus o orădeancă revoltată de
PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINŢĂRII TEATRELOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342436_a_343765]
-
Cine a avut ideea asta? E strigător la cer ce se întâmplă! Sper, totuși, să nu se ajungă acolo", a spus o orădeancă revoltată de hotărârea autorităților locale. De vineri seara, când a început acest demers, peste 2.000 de orădeni, de diferite categorii sociale, vânzători, elevi, studenți, profesori, dar și pensionari, au semnat împotriva desființării Teatrului de Stat Oradea, respectiv a Teatrului de Stat pentru Copii și Tineret "Arcadia". Între cei mai înfocați susținători ai teatrelor s-a aflat și
PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINŢĂRII TEATRELOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342436_a_343765]
-
la luarea unei decizii de către Instituția Prefectului județului Bihor, în condițiile în care Prefectura nu și-a dat încă aviz de legalitate pe documentele de constituire a instituțiilor. Loredanan IONAȘ 16 februarie 2011 Oradea Referință Bibliografică: PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINȚĂRII TEATRELOR / Loredana Ionaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 47, Anul I, 16 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Loredana Ionaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PESTE 2.000 DE ORĂDENI AU SEMNAT ÎMPOTRIVA DESFIINŢĂRII TEATRELOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342436_a_343765]
-
fiind organizat de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Bihor, în parteneriat cu Teatrul "Regina Maria", Filarmonica de Stat Oradea, Revista "Familia", Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Muzeul Țării Crișurilor și Muzeul "Iosif Vulcan". Înainte de începerea spectacolului, intitulat " Porni Luceafărul", orădenii au putut admira, în foaierul Filarmonicii, câteva medalii dedicate poetului, aflate acum în colecțiile Muzeului "Țării Crișurilor", donate de pasionatul colecționar Constantin Mălinaș. După spectacol, cei prezenți s-au deplasat la statuia poetului din Piața Independenței, unde au depus jerbe
ZIUA CULTURII NAŢIONALE – OMAGIU EMINESCULUI – „CE-ŢI DORESC EU ŢIE...” de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342445_a_343774]
-
loc, de lângă Sibiu. Fusese de serviciu, la poartă, când se făcu „identificarea”. Interesându-se „de caz” mai departe, află că i se făcuseră analize, după naștere, copilului și se dovedise clar, că acel copil era al tânărului indicat de fată. Orădeanul pierdu, după acest “incident”, cariera militară, dar nici nu voise să se căsătorească cu Dina. În ziua eliberării, Costică, soldatul sibian, rupse din registrul de la poartă, pagina pe care notase actele de identificare ale Dinei și ale tatălui meu, din
SFÂNTA ZI DE DUMINICĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341575_a_342904]
-
Beiușului” - personală 2001); Galeria mică UAP, Oradea - personală (2000); Muzeul Etnografic, Beiuș, (2000); Muzeul Orășenesc, Beiuș - personală (1999); Galeria Mare, Oradea (1997); Muzeul Orășenesc, Beiuș - personală (1997); Galeria Mare UAP, Oradea - personală (1997); Sala de expoziții, Primăria Beiuș, „Ecourile Toamnei Orădene la Beiuș” 1995); Muzeul orășenesc Beiuș - personală (1995); Galeria UAP - Oradea, Segment 3, „Toamna orădeană” (1995); Salonul de toamnă, Galeria Mare, Oradea (1993); Muzeul Județean, Arad (1993); Galeria Mare, Oradea (1993); Salonul de toamnă Galeria Mare, Oradea (1992); Galeria Mare
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
Beiuș - personală (1999); Galeria Mare, Oradea (1997); Muzeul Orășenesc, Beiuș - personală (1997); Galeria Mare UAP, Oradea - personală (1997); Sala de expoziții, Primăria Beiuș, „Ecourile Toamnei Orădene la Beiuș” 1995); Muzeul orășenesc Beiuș - personală (1995); Galeria UAP - Oradea, Segment 3, „Toamna orădeană” (1995); Salonul de toamnă, Galeria Mare, Oradea (1993); Muzeul Județean, Arad (1993); Galeria Mare, Oradea (1993); Salonul de toamnă Galeria Mare, Oradea (1992); Galeria Mare UAP, Oradea - personală (1992); Salonul de primăvară, Galeria Nouă, Oradea (1992); Galeria Bastion, Timișoara (1992
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
în cele trei zile de târg, ansambluri folclorice reprezentând diferite zone ale județului Bihor vor urca pe scena aflată în Parcul Nicolae Bălcescu, spre bucuria împătimiților de muzică populară. Cu alte cuvinte, încă un final de săptămână pregătit pentru destinderea orădenilor. Poate de data aceasta natura va fi mai îngăduitoare și ne va ierta de ploi în cele trei zile de sărbătoare.
Se adună meşterii populari [Corola-blog/BlogPost/100034_a_101326]
-
prin Cetate, lecțiile de dans medieval. Mai mult decât atât, timp de trei zile, locuitorii urbei noastre au mai avut parte și de cursuri de olărit, lecții de dans medieval, jonglerii cu foc, piese de teatru și lecții de arhitectură orădeană. Grație organizatorilor, care au avut grijă să pregătească atmosfera specifică, nu au lipsit nici concertele susținute de trupe mari precum: Timpuri Noi și Taxi, sau trupe locale: BlackBeers, dar și de către soliști precum: Ducu Bertzi sau Noris. Atmosfera medievală a
În paşi de artă medievală [Corola-blog/BlogPost/100036_a_101328]
-
o nominalizare la Premiile Olivier pentru cea mai bună comedie. Savuroasă, dinamică, plină de umor și de curaj nebun, comedia lui Quilter prinde acum viață pe scena Teatrului Regina Maria. Sub îndrumarea regizorală a lui Cristian Ioan, cunoscut de publicul orădean atât pentru regia unor spectacole de succes, cât și pentru perioada în care a condus Teatrul din Oradea (1993-1994), povestea celei mai proaste soliste de operă din lume va reuși să-i amuze, dar și să-i inspire pe cei
In plina glorie teatrul regina maria oradea [Corola-blog/BlogPost/100868_a_102160]
-
sursă de inspirație, o fâșie de istorie cu note comice, care continuă să fascineze. Echipa artistică este completată de scenografa Clara Labancz, câștigătoarea premiului UNITER pentru întrega activitate în anul 2015, care se află la a doua colaborare cu teatrul orădean, și de talentații actori: Gabriela Codrea (Florence Foster Jenkins), Andrian Locovei (Cosme McMoon), Răzvan Vicoveanu (St. Claire), Mirela Lupu (dna Johnson), Lucia Rogoz (Dorothy) și Georgia Căprărin (Maria). Spectacolul se bucură de participarea specială a contratenorului Iosif Viktor și de
In plina glorie teatrul regina maria oradea [Corola-blog/BlogPost/100868_a_102160]
-
creștinesc că nu se poate trezi, întări și promova religiozitatea credincioșilor fără o regulă de participare a lor la slujbele bisericești. Ori, în Oradea există o singură Biserică ortodoxă, care, acum, nu mai ajunge. Nu mai ajunge nici pentru ortodocșii orădeni, al căror număr e mereu în creștere. Necum pentru tineretul școlăresc. Aceasta este situația: pentru copiii Bihorului, trimiși aici, în Oradea, la învățătură, trebuie să se facă numaidecât slujbe aparte pentru că nu e cu putință să fie și ei aduși
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
gândit și hotărât să vă adresez aceste mulțumiri, simple și sincere, cuprins fiind de vii și adânci emoții, din cauza recunoștinței și a prețuirii ce v-o port în chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
tomeo” înseamnă” a tăia în bucăți” (n.a.) Păscu BALACI Oradea iulie 2009 - august 2011 ---------------------------------------- BALACI Păscu, avocat, născut la Sebișul de Beiuș, județul Bihor, la 8 mai 1956. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, este un binecunoscut om de litere orădean. Poet, eseist, romancier, dramaturg - autor a numeroase piese de teatru care se joacă (și în prezent) pe scene ale teatrelor de prestigiu din România. Este inițiatorul și conducătorul cenaclului literar „Barbu Ștefănescu Delavrancea”, care prin prestigiul care îl are unește
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
artistic; dintre acestea, doar o să enumăr câteva, lăsându-vă plăcerea să le lecturați în tihnă: „Esența omului”, „Testamentul Cărții”, „Greutatea Gândirii”, „Destin muzical” și încă multe altele. Citind „Aventura sonetului”, cartea Dinei Chelu - cum e cunoscută poeta în mediul cultural orădean -, mi-a zburat gândul la o poezie de-a mea în care recunoșteam că, uneori, eu însămi „desenez cuvinte, nu le scriu” și am zâmbit, făcând o oarecare asociere de idei cu mărturia sonetistei: „Vorbesc sonetizat: nu am ce face
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
trecuți de mai multă vreme în lumea umbrelor: scriitorul Stelian Vasilescu - fostul secretar al teatrului din Oradea, Tomiță Caragiu - fostul director al Teatrului din Ploiești - unde am lucrat câțiva ani, Ion Toboșaru - profesor de estetică la IATC, eruditul Mircea Zaciu - orădean prin naștere și clujean prin expresie universitară, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, eminescolog de suflet, George Pruteanu, lingvist și doctor al limbii române, Constantin Mălinaș, o enciclopedie de cultură, Artur Silvestri, regretat promotor cultural... Georgeta NEDELCU: La noi, mai mult ca în alte
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
în concediu la Geoagiu Băi am cunoscut pe distinsa Lucreția CIOBANU și regretatul Viorel COSTIN. La Moldova Nouă prin anii 1970 am avut fericita ocazie să înmânez un buchet de flori ilustrei Angela MOLDOVAN, și să o salut pe interpreta orădeană Florica BRADU, care a impresionat o sală arhiplină, când printr-o neînțelegere a orchestrei a preluat dirijarea acesteia făcând un spectacol de neuitat pentru cei prezenți. Asta a fost până în anul 1990 când am avut ocazia să strâng mâna unui
CUI AM STRÂNS MÂNA? CINE MI-A STRÂNS MÂNA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377393_a_378722]
-
cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, mai cu seamă, a beiușenilor, orădenilor și bihorenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
geotermale. O premieră, în Bihor, de invidiat chiar pe plan național reprezentând primul sistem de producere a energiei electrice utilizând apa geotermală din țară în 2 zone de mare interes și impact: Oradea și Borș. Debutul va fi, în cartierul orădean Ioșia Nord, printr-o stație ... Din toamna aceasta vor începe lucrările de realizare a unei stației din zona Ștrandului Ioșia,unde există deja o sondă de producție căreia i s-a mărit debitul, printr-o procedură tehnică despre care am
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
dume posedă o chemare către poezia înnăscută, precompănitoare în economia vieții sale. Fascinat de copilărie și de peisajul străbun, mărturisind că, așa cum s-a văzut de altminteri și din citatele de până acum, "Cuvântul meu e pur și blând", poetul orădean poate procura satisfacții reale celor ce văd în fenomenul liric o expresie a vieții afective mai mult decât a rigidului operator de cuvinte, a naturii lăuntrice spontane și "naive", mai mult decât a unei conștiințe culturale derivate. Indiscutabil suflet de
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]