483 matches
-
datând din 1730. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. Primul spectacol în teatru a avut loc la 15 octombrie 1900, în limba maghiară. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească pe scena orădeană cu reprezentațiile Teatrului Național din
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. Primul spectacol în teatru a avut loc la 15 octombrie 1900, în limba maghiară. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească pe scena orădeană cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu. În 29 ianuarie 1928 se constituie Asociația „Vestul Românesc” cu scopul predilect de a întemeia un teatru stabil și un cotidian românesc. Sub direcția Comitetului
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
al Asociației pe 18 septembrie 1928 ia ființă Teatrul Asociației Vestul Românesc, primul teatru românesc stabil din Oradea. Stagiunea se deschide în 13 octombrie 1928, cu piesa Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în rolul principal evoluând Zaharia Bârsan. Pe scena orădeană s-au jucat piese scrise de renumiți scriitori români ca Mihail Sorbul, I. L. Caragiale, Lucreția Petrescu, Octavian Goga, dar și din repertoriul universal. Teatrul Național din Cluj și Teatrul Național din București, susțineau turnee cu trupe de actori care încântau
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
1940, Oradea nu a mai deținut un teatru românesc stabil, primind însă în mod constant turneele teatrelor din București și Cluj. După Diktatul de la Viena din 30 august 1940, în urma căruia nordul Transilvaniei este cedat Regatului Ungariei, pe scena teatrului orădean nu s-a mai reprezentat nimic în limba română. Abia după eliberare, în 1944, un grup muncitoresc înființează asociația Prietenii teatrului cu intenția de a recrea teatrul românesc orădean sub vechea denumire Teatrul de Vest. Ministerul Artelor susține eforturile Asociației
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
în urma căruia nordul Transilvaniei este cedat Regatului Ungariei, pe scena teatrului orădean nu s-a mai reprezentat nimic în limba română. Abia după eliberare, în 1944, un grup muncitoresc înființează asociația Prietenii teatrului cu intenția de a recrea teatrul românesc orădean sub vechea denumire Teatrul de Vest. Ministerul Artelor susține eforturile Asociației, iar în 19 Decembrie 1945, actorii angajați, în frunte cu artistului Ștefan Iordănescu, viitorul director, sosesc în Oradea. Inaugurarea noii stagiuni va avea loc în seara zilei de 4
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
Dauer. Astfel, după un curs sinuos și nestatornic, în vara anului 1955 ia ființă Teatrul de Stat Oradea, care funcționează de atunci cu două secții, română (Trupa Iosif Vulcan) și maghiară (Szigligeti Társulat), până în 2012, când se modifică structura Teatrului orădean. Astfel, Trupa Iosif Vulcan, Trupa Arcadia (fostul Teatru de Păpuși și Tineret) și Ansamblul Artistic Profesionist Crișana alcătuiesc Teatrul Regina Maria, până ce Trupa Szigligeti, Trupa Lilliput și Ansamblul Nagyvárad compun Teatrul Szigligeti. Prima piesă jucată pe 26 noiembrie 1955 sub
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
Caragiale. Ea s-a dovedit și din punctul de vedere al alegerii și din cel al montării o reușită. Publicul a salutat cu o deosebită încântare premiera care inaugura o nouă etapă, de data aceasta mai fermă, a teatrului românesc orădean. Cu sprijinul Inspectoratului de Cultură și a revistei Familia conducerea teatrului ia fericita decizie de a intra în circuitul național cu un festival de teatru scurt. În perioada 23-29 noiembrie 1976 are loc prima ediție. Intitulat Săptămâna teatrului scurt, festivalul
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
ediția a VI-a din 1984 festivalul își sporește amploarea transformându-se într-o competiție internațională. Cu fiecare an festivalul crește în valoare, devenind pe parcursul edițiilor bienale o marcă de prestigiu în peisajul teatral național. În 1978, pe scena teatrului orădean, are loc o premieră inedită atât din punct de vedere cultural cât și istoric. Sub regia lui Ion Olteanu este montată pentru prima dată piesa Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, primul text dramatic scris în românește, datând din
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
Colpacci. Totodată, Trupa „Iosif Vulcan” a avut privilegiul, în special în ultimele stagiuni, de a colabora cu nume celebre ale teatrului românesc: Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater, Petru Vutcărău, Claudiu Goga și mulți alții. Datorită acestor colaborări fructuoase teatrul orădean a reintrat în atenția criticii de specialitate, a crescut în mod constant numărul de spectatori, a obținut două nominalizări la Gala Premiilor UNITER în 2006 și a participat la numeroase festivaluri de teatru atât din țară cât și din străinătate
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
divers pentru un imperiu în ascensiune, noului eveniment i se acordă (de către turci) o importanță deosebită.”" „"În Transilvania situația fu atât de instabilă, iar Ungaria se afla și ea sub jug nemțesc, până când Domnul l-a urnit din căpitănia sa orădeană pe Ștefan Bocskay, care i-a extirpat pe nemți din Transilvania /.../ Bocskay, cu ajutorul turcilor, i-a scos pe nemți și din Ungaria. Principe foarte bun, el făcu multe lucruri mari în chiar puțină vreme; a restabilit libertățile (nu și pentru
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
important loc de strategie a tinerilor revoluționari. Primul teatru permanent din Ținutul Secuiesc, Teatrul Secuiesc (în ), și-a început activitatea pe data de 10 martie 1946 în Târgu Mureș cu prezentarea operetei "Mosoly országa" lui Franz Lehár cu participarea actorilor orădeni de renume György Lóránt și Irén Kovács în Palatul Culturii din oraș. În 1962, după deschiderea unei secții în limba română, Teatrul Secuiesc a căpătat denumirea de Teatru de Stat, iar după alți 15 ani, Teatru Național. Este subvenționat în
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare (sau executate pentru comunitate) din România. Această utilitate publică a fost dată în folosință la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. Parcul de
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
deviză. În aceeași lună, ministrul comerțului a făcut o scurtă vizită la Oradea; motivul ei rămâne un semn de întrebare. Cu această ocazie, el a repetat promisiunile făcute și s-a angajat față de primar să îndeplinească această mare dorință a orădenilor pe cât de curând posibil. Consiliul Local a hotărât să înainteze un memoriu prin care a fost urgentată aprobarea cererii venite de la Oradea încă de la 31 ianuarie 1899. Memoriul a fost motivat de pavajul deteriorat al străzii Principale: aceasta nu putea
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
autobuze. La 27 decembrie, din partea ministerului sosește un răspuns negativ; prin urmare, proiectul trebuia rescris și regândit. Acestui proiect i-a urmat o perioadă obscură (28 decembrie 1899 - 11 iulie 1905) în care au avut loc discuții aprinse în legătură cu tramvaiul orădean și viitorul acestuia. De multe ori proiectul s-a aflat la doar puțin de a fi abandonat, dar în final, la 11 iulie 1905, s-a dat prima lovitură de târnăcop pentru începerea construcției. Între timp, pe baza sentinței 4042
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
menționează și mai sus, la 11 iulie 1905, pe strada Clujului s-a dat prima lovitură de târnăcop, care a marcat începrea lucrărilor de construcție a liniei ferate electrice. Totuși acest lucru nu a adus pace și liniște în urbea orădeană. Au apărut discuții în privința muncitorilor, dacă trebuiu angajați muncitori orădeni sau nu, și astfel s-a iscat un scandal, rezolvat pe cale amiabilă. La sfârșitul lunii, se lucra de zor, cu toate forțele de muncă posibile. La începutul lunii august s-
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
Clujului s-a dat prima lovitură de târnăcop, care a marcat începrea lucrărilor de construcție a liniei ferate electrice. Totuși acest lucru nu a adus pace și liniște în urbea orădeană. Au apărut discuții în privința muncitorilor, dacă trebuiu angajați muncitori orădeni sau nu, și astfel s-a iscat un scandal, rezolvat pe cale amiabilă. La sfârșitul lunii, se lucra de zor, cu toate forțele de muncă posibile. La începutul lunii august s-a început montarea linilor sub conducerea inginerului Henrik Reichel, prima
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
a discutat prețul biletelor, neajungându-se la un consens. În seara zilei de 1 martie 1906, pe la ora 20, pe traseul dintre actualele străzi Primăriei și Independenței, primul tramvai a efectuat prima cursă de probă. Vagoanele au fost însoțite de orădeni aflați pe străzi, totul vegheat de polițiștii urbei. La 3 martie 1906 a fost dat publicității "Regulamentul de funcționare a liniei electrice", elaborat de căpitanul-șef al poliției orașului și aprobat de Consiliul municipal. Probele au continuat în timpul nopții, culminând
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
persoane. Cuvântarea inaugurală a fost rostită de primarul Rimler Károly. Ziua care a urmat a fost una memorabilă. În prima zi de funcționare, s-au vândut peste 5.100 de bilete. Peste o săptămână, toată lumea era de acord că tramvaiul orădean este un succes. Micile accidente din primele zile nu au eclipsat acest mare eveniment prin care trecea urbea orădeană. Incidentele au apărut din cauza neglijenței vizitiilor, neinstruiți suficient pentru traficul alături de tramvaie, sau din cauza îmbulzelii. Rețeaua de tramvaie din Oradea are
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
prima zi de funcționare, s-au vândut peste 5.100 de bilete. Peste o săptămână, toată lumea era de acord că tramvaiul orădean este un succes. Micile accidente din primele zile nu au eclipsat acest mare eveniment prin care trecea urbea orădeană. Incidentele au apărut din cauza neglijenței vizitiilor, neinstruiți suficient pentru traficul alături de tramvaie, sau din cauza îmbulzelii. Rețeaua de tramvaie din Oradea are o lungime totală de 19,21 km. Totuși, lungimea traseelor însumează 42,34 km. Pe întreg parcursul rețelei se
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, iar astronomii care lucrau acolo foloseau meridianul Oradiei ca meridian de 0°. Turismul orădean începe să se dezvolte, Oradea participând alături de Băile Felix la Târgul de Turism de la Viena din ianuarie 2015. Oradea este menționată pentru prima dată cu numele latinesc "Varadinum" la 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
care-l vor stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de Împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraș. Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraș. Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignație Dărăbanț. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost și urmașul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuș, care astăzi îi poartă numele. La 19 iunie 1836, un puternic incendiu, care a durat trei zile, a
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cuprinzând și cartierul Velența. Anul revoluționar 1848-1849 și-a făcut simțită prezența și la Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au întrunit sub președinția lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputați români din Crișana și Banat, printre reprezentanții orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman. Chiar dacă revoluția a fost înfrântă, tradiția revoluționară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Emanuil Gojdu, circa 40 de deputați români din Crișana și Banat, printre reprezentanții orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman. Chiar dacă revoluția a fost înfrântă, tradiția revoluționară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții la revoluție care au scăpat cu viață au putut să se manifeste în viața politică locală. A urmat o înăsprire a ocupației austriece, caracteristică întregului Imperiu. În
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]