291 matches
-
adică număra câte coșuri a adus acasă și știe câte duble a făcut, calcul care îi permite să-și dea seama cât poate să vândă pe piață și cât să-i rămână pentru hrana sa zilnică, pentru însămînțat și pentru orătăniile pe care le are el în curtea sa..." Gâtul miniștrilor, matematicienilor, inginerilor se întinse la auzul acestui început de prelegere, asemeni școlarilor cuminți care încă nu înțeleg ceea ce li se spune dar al căror instinct îi ține în bancă holbați
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în verandă și citeam, când zărisem vreo cinci îndreptîndu-se spre fântână. Înaintau în ordine, în flanc câte unul. Ajunseseră lângă puț și începură să bea apă dintr-un vas mare pe care totdeauna mama avea grijă să-l umple pentru orătănii, apoi reveniră în același șir indian și dispărură fără grabă; n-aveau frică, se pare că moartea nu-i speria. Ce-ar fi totuși să scriu o carte și să nu cad atât de jos? Dar ce carte puteam scrie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
starea de beatitudine e acompaniată în surdină de un substrat de neliniște. Câte un poem poate duce cu gândul chiar la coșmarul suprarealist, ca aceste strofe de tulburătoare viziune din Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vânturi mai mari decât țările, Păsări își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămâne Ca o sare a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
există în română: De-o parte și de alta a străzii se-nșirau clădiri pătrate, galbene, cu tencuiala fărâmițată, ca niște morminte etrusce (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.); Spre casa asta, în fundul unei curți lungi și-nguste, cu cotețe de orătănii pe-o parte și un strat de lalele ofilite pe cealaltă, ducea o alee de cărămidă și totul, fiecare lucrușor îngrămădit acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
el. Apa Prutului Ce nuntă frumoasă au avut Dorel și Natașa! Copii de oameni gospodari, nu glumă, cu acareturi fără număr, cu pășuni întinse prin munți și pomi fructiferi cît lumea. Dar ce, numai averea asta o aveau? Aveau animăluri, orătănii și porci. Dar ce porci! Cu slana cît un lat de palmă! Prin odăile nenumărate erau mobile, fel de fel, erau țesături măiestre și, pe deasupra, într-o cameră erau și două puști. Trei zile și trei nopți a durat nunta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a vieții care explodează uneori în cîteva ore. În curtea gospodarului Mitroi pămîntul se uscase la suprafață și mugurași verzi, ca brotacul scoteau cu optimism capul. Ogrijinii din curte se uscau și aburii de primăvară se jucau de-a aerosolii. Orătăniile se plimbau cu și fără treabă prin curte, iar cocoșul întotdeauna găsea ceva de primă calitate. Cotcodăcea îmbietor și toată suflarea galină alerga să profite de generozitatea pintenatului. Cînd haremul roia în jurul său, cu o lipsă de caracter revoltătoare, cocoșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
3. Recensământ Mărturisesc că sunt nedumerit, mai ales În privința utilității, când mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
turte; l-am îngropat la rădăcina unui strujan înalt, am pus un semn, apoi ne-am continuat drumul. Am trecut podețul peste Sirețel și-am intrat în sat. Căsuțe modeste, cu acoperișuri de draniță, cu ogrăzile largi și pline de orătănii, se înșirau de-o parte și de alta a drumului. Din loc în loc, pâlcuri de copii, femei și bărbați se îndreptau spre centrul satului, la școală, unde câteva afișe din carton anunțau o serbare școlară. În mijlocul satului, în fața unui tăpșan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
țărani au luat drumul orașelor... Satele rămâneau pustii de urlau câinii. Se punea întrebarea... „cine va munci pământul ?!” Câmpurile erau brăzdate de șanțuri, tranșee și gropi.. tot ce se vedea în jur era jalnic... dezolant. S-a făcut recensământul vitelor, orătăniilor și produselor agricole... S-au introdus cotele obligatorii, sărăcindu-l pe țăran până la ultima sită de făină... Ziarul opoziției, „Dreptatea”, miercuri 5 februarie, publica un portret al fruntașului țărănist Iuliu Maniu.. „..Nume de legendă. Figură de apostol. Icoană de mântuitor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uitându-se într-o parte, crezând că n-o aud, continuă mai încet...”.. că, tat-tu, mi-o zâs ce avem di făcut..!”. Apoi, li se adresă fraților mei, cu glas hotărât. „Voi, măi... s-aveț’ grijă de oi și di orătănii, și să ciț’ cuminț’... pân’ mă’ntorc..!. Eu am tresărit. Adică, cum... se întoarce singură ?!.. „Aveț’ măligă, învălită’n ștergar, în ocniță, și udătură, în sobă..!”. Atât le-a spus. Și, m-o luat pi mini de-o mână, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trezești... complice și auzi noaptea la telefonul proprietate personală: «Te mănâncă blana, ai?...» În rest, vagoane de țigări, meseriașe trimise la turci, trafic de droguri și mercur... Folclor negru! Poliția din Făurei este pe strada Păcii. A ieșit colțul și orătăniile scurmă de zor prin acest târg uitat de lume. O găină cântă cocoșește. «Huși, ‘ra-ți-ai dracu‘!»Doi purcei se pălesc la soare pe o grămadă de gunoi. Într-o bună dimineață, un om de bine s-a dus la post
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de lei. Unii își fac vile de lux din leafă, alții ciordesc găini fiindcă nu au ce mânca. Asta este patria lui Ion Iliescu și a lui Emil Constantinescu.Trei hoți din Jirlău fură trei găini și un cocoș, vând orătăniile inginerului Marin Băjinaru, care le-a cumpărat cu bună credință, fără să știe că erau de furat, și omul primește trei ani de pușcărie pentru «tăinuire și incitare la furt». Fisurile unui «dosar beton» «Potrivit Art. 19 din Legea nr.
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
niște ignoranți care scriu după ureche, dar eu tocmai de asta am venit la ea: să mă lumineze ca să nu scriu după ureche. «Pe noi nu ne interesează opinia publică, noi apărăm adevărul.» Și totuși, acest eșafodaj al dosarului cu orătănii furate se bazează pe probe precare, pe grave vicii de procedură. Să le luăm metodic, chiar dacă «procesul cocoșului cu gâtul chel» ne poate duce spre deriziune, dar aici este vorba despre destinul unui om. Să procedăm băbește, fiindcă noi nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Impresia de „altă dimensiune“ e încurajată de verdele desăvârșit al locului și amplificată de absența televizorului, a radioului și a semnalului de telefon mobil. Și ca alchimia să fie desăvârșită, mâncarea gătită de stăpâna casei, cu buruieni și carne de orătănii crescute la fața locului îți transformă în câteva zile sângele și gândirea într-o materie limpezită de clișeele și oboselile vieții cotidiene și receptivă la impulsuri metafizice. M-am dus la Plopi cu inima strânsă, fiindcă știam că întâmplarea din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
stat. Nu e clar dacă bătrâna i-a cedat ferma în calitatea lui de pastor al bisericii independente. În cazul ăsta cum a făcut față bătrâna trecerii la biserica de stat? Bătrâna nu era prea vorbăreață, dădea de mâncare la orătănii în niște ciorapi negri cilindrici. Pastorul-preot era mai exteriorizat, te servea cu țigări. Marietta nu putea să-l sufere și din cauza asta nu a avut niciodată ocazia să-l cunoască. Poate nu era chiar așa de periculos și era acuzat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Théodora într-o zi, în vestiarul sălii de sport. "Ai să găsești cu siguranță un băiat care să flirteze cu tine... dacă nu-i e teamă să se-nțepe!" Și Théodora se întoarce către droaia de fete care cotcodăcesc asemenea orătăniilor dintr-o ogradă: "Trebuie aranjată nițel ca să poată fi scoasă printre oameni!" La fel de sătulă ca și Françoise de aceste ironii, dar mai vicleană decât mica elevă de pension, Sophie găsește o soluție ca să "le închidă fleanca" acestor "gâsculițe". Lasă ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unde aveam lăsate proprietăți în comuna Alexandreni, satul Elisabeta. Au fost “transformate“ unele locuințe de ale noastre, una din ele a fost cooperativă, alta grădiniță. În iazurile cu pește nu mai erau decât broaște. Oamenii cărora le-am lăsat vitele, orătăniile, nu ne-au mai putut da nimic. A început să se reia viața normală. Dar n-a durat mult. În 1943 după bătăliile de la Cotul Donului în care și tatăl meu a fost luat prizioner a reînceput coșmarul. Armatele aliate
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
mai-mai să le pupe. Fârtatele Silica o ajută pe o doamnă de societate care-și are conacul la țară să reușească cu bine la multele procese pe care le are. Îi desenează - ducă-se pe pustii - niște ciolane de pe la toate orătăniile. Am auzit că prin târg se zvonește că mata ai acolo la conac o licoare, blăstămată numai de acei care îi duc lipsa, și cât îi ziua de mare tăt guști din ea - că Doamne, bun era - de parcă ai fi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
deci casă cu pereții Împletiți din nuiele, dispuse orizontal, ca la gard, realizând un plan circular, ca la poiata de păsări. Dar era casă, locuința omului care era crescător de păsări multe, În curtea lui existând mai multe adăposturi pentru orătănii, după modelul cărora și-a construit și casa, În momentul când casa lui veche ce era asemenea celorlalte case obișnuite din sat, s-a dărâmat. Sar putea spune că acesta a fost un caz izolat, Întâmplător. Dar tot Întâmplarea a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vizitatoarei de la coada ochiului stâng se puse mai abitir în funcțiune, ca păcăniturile discontinui ale aparatului morse. "Ei, doamnă Rozalie, dă-o-ncolo de treabă și încetează cu glumele astea de prost gust. Mă crezi copil, ce Dumnezeu?! La noi nici orătăniile și nici porcii n-ar mânca așa ceva. E incredibil ce spui. Iar dacă dumneata zici că i-ai obișnuit cu o asemenea mâncare, cu atât mai bine. E într-adevăr o performanță și presupun că faci serioase economii la capitolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
leșurile cărate cu traista aia mare ce îndeplinea funcția de car mortuar sau dric erau o sursă permanentă de alimentație pentru această colcăială de suflete pervertite, viețuind la limita și în exteriorul comunității omenești. Cadavre de porci, purcei, vaci, viței, orătănii de tot felul, absolut totul era trecut fără nicio discriminare în meniul acestor suflete rătăcite. La biserică? Nici vorbă! Acești dezmoșteniți făcând parte din clasa cea mai de jos a indienilor paria -, abia-abia aveau acces la cooperativă să-și cumpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fac cutrele alea bătrâne, în față îți râd și pe la spate fac trafic cu piepți de curcă“, auzea vocea amenințătoare a tovarășei Maria, directoarea întreprinderii. * Femeile astea aveau un umor nebun, cotcodăceau toată ziua ca niște curci, mai ceva decât orătăniile sacrificate pe bandă rulantă, jumulite de pene și tranșate pentru exportul socialist. „Cum dracu’ să le adun laolaltă și să le organizez pe femeile astea acum, ca să facem brigada artistică?“ „Tovarășa Găinușă, prim-secretar județean, vine în două săptămâni să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că este un zeu travestit, cum zicea Homer : „Cu-nfățișări de oaspeți-străini se-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar, cetăți ei străbat și colindă” (Odiseea, XVII, 485-486). În aceste condiții, conchide Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este ospitalier cu „străinul” (cu „celălalt”) acum, pentru ca el și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Păcală se întoarce (Romînia, 2006), de Geo Saizescu Doamnelor și domnilor, îmi revine datoria neplăcută de a vă anunța că Păcală (Denis ștefan) se întoarce. S-a întors. A fost văzut la granița romîno-ungară, la volanul unei camionete pline de orătănii (furate, sînt sigur), îmbrăcat într-un costum de gigolo și mimînd (în răspăr cu post sincronul) un cîntec în care era vorba despre dușmanii lui. (Dacă Andy Garcia ar avea un văr manelist, cam așa ar trebui să arate individul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
căușul așezat lângă scăunelul de lângă ea, făcu un inventar rapid în minte: șase cloște pe ouă de găină, două pe ouă de rață plus curca ce-și clocea ouăle și încă două gâște ce vor scoate boboci. Noile generații de orătănii se vor adăuga la cei mărișori scoși în martie. A rânduit pentru clocit optsprezece cloște, iar trei își așteptau rândul să le facă cuibare în care vor cloci ouăle să iasă pui. își aminti de cele două cloște care se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]