285 matches
-
de vânător este echivalentul poetic al purității și neîntinării fecioarei pețite. Și în orație mirele vânător nu reușește să se apropie de ciuta năzdrăvană”. E nevoie de proba colăcăritului și de ajutorul nașului, maestru inițiator, ca mireasa să fie obținută. Orația de nuntă decodează exoteric ipostaza totemică a miresei: „Ce umblăm, ce căutăm?/ Umblăm după o ciută,/ Dar nu-i ciutalină/ Ci-i Lină-Cătălină,/ Floare de grădină;/ O mândră crăiasă,/ Dochiana cea frumoasă” (Partizani - Tulcea). Parcurgerea completă a traseului inițiatic permite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și izolantă. Orațiile de nuntă formează o treaptă superioară acestui nivel, căci flăcăul și-a dovedit deja virtutea și mentorul său nu face decât să-i asiste finalizarea inițierii cu un gest magic, de transfer al cunoașterii. Decodarea „urmei de fiară” urmează și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boite,/ cu frânele zugrăvite,/ cu unghii costorite/ cu coadele împletite”. Pe ei, la fel ca în mitul biblic, îi conduce steaua la casa miresei. Unirea celor doi se așază astfel sub protecția divinului, unele actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alt indiciu al solarității masculine ce vine acum să „smulgă” fecioara din cadrul ei familial și să o ducă „peste mulți munți” într-un ciclu existențial nou. Flăcăul vânător nobil și fata ciută din colinde își trăiesc pasul următor inițierii în orațiile de nuntă, unde gestul lor cosmocrator, unirea ceremonială, se împlinește. Cele două forme de expresie poetică populară nu pot fi înțelese una în absența celeilalte, iar funcția șablon cu care se încheie basmele, nunta împărătească, întărește semnificația hierogamiei. Colinda dezvăluie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unirea ceremonială, se împlinește. Cele două forme de expresie poetică populară nu pot fi înțelese una în absența celeilalte, iar funcția șablon cu care se încheie basmele, nunta împărătească, întărește semnificația hierogamiei. Colinda dezvăluie o inițiere în sacru, personalizată, în timp ce orațiile se reîntorc în spațiul profan, printr-o reluare a gestului mitic creator în profan, cunoscut doar prin cei inițiați: fecioara și tânărul. Coordonate stilistice De-a lungul lucrării, funcția poetică a limbajului popular a fost reliefată printr-un raport continuu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a considerat că urmează pașii făcuți de Salutați și Bruni într-un mod personal: în timpul vicariatului lui Manetti, Consiliul din Pescia a votat acordarea de facilități fiscale excepționale fiului lui Salutați 67; și Manetti a fost acela care a rostit orația funerară la înmormântarea lui Bruni, în 144468. Opoziția lui Manetti față de alianță cu Francesco Sforza din Milano promovată de Cosimo de' Medici și celebra să plecare din Florența în exil voluntar la Romă și apoi la Napoli în anul 1453
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aflam și eu cu Labiș, au coborât dimineața din teren la Vlădeni. Până la destinație mai erau vreo nouă kilometri, așa că în spatele gării ne așteptau niște căruțe. Gras și jovial, unul dintre vizitii era un mustăcios cu chef care vorbea în orații. Ne-am nimerit în căruța lui în care se cățărase și Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion Istrati”. Asta însemna, în schemele literare ale timpului, că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu era lipsit de o anumită oportunitate. Prințul Boris avea în privire ceva nostalgic, moștenire de la mama sa, prințesa de Bourbon-Parma (despre care regele îmi spunea: "Regret că nu ați cunoscut-o. Era cea mai frumoasă carte din jocul meu". Orație funebră spusă pe un ton ciudat, dar care se voia un elogiu al calităților deosebite ale prințesei). Se pare că e ceea ce am putut afla de la unii apropiați ai săi moștenise de la tatăl său un dar al disimulării și al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
juridică, dat fiind că implica un comportament comunitar deosebit, dedicat ei (calendarul activităților zilnice se modifica în mod obligatoriu) și o manifestare amplă de forțe civice colective (se impunea de aceea un atent control al lor). Procesiunea, pompa funebris, și orația, laudatio funebris (Polibiu VI 53, 4), rostită de un fiu, de un părinte sau de cineva foarte apropiat (Benoist 112), amintesc de ritualurile grecești rezervate nobililor. Pentru epitaphiós lógos, oda închinată martirilor, se poate face trimitere
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cuvântul, imaginea, obiectul (scenografia) și ritualul. Imagines, purtate de tineri romani, nu erau doar măștile, ci și costumele aferente gradelor militare, sau funcțiilor politice, sau nivelului social al strămoșului, după care puteau fi recunoscuți atunci când numele lor era invocat în orație. Ceremonialul în mișcare oferea și o lectură politică a spațiului guvernat de fostul augustus, după o eficientă politeía în interpretare romană. Scenografia și ansamblul ceremoniei transformau în monument carul pe care era așezat defunctul și ofereau o grandioasă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Sever), corpul era expus în palat sau într-o construcție în formă de domus, ridicată în forumul public special pentru secvența de divinizare, în urma decretării de către senat a doliului. Într-o a doua etapă, după procesiunea din forum și rostirea orațiilor, corpul era mutat în Campus Martius, acolo unde se săvârșea arderea pe rug. Construcția rugului era ea însăși impresionantă, cu cele câteva etaje, ornată cu statui și picturi și realizată din materiale prețioase primite de la donatorii din cetate și din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare românești. Cartea este concepută și ca o introducere în poezia populară, fiecare gen fiind prezentat în sumare schițe monografice. Clasificarea
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
Popovici, un student (Simion și nu mai știu cum), profesorul Alexandrescu. Toți au evocat o (mare) personalitate locală, didactică și culturală. Dar singur studentul a surprins o notă distinctă a adevăratului Alistar, amintind de ironia sa. În rest, exagerări proprii „orațiilor funebre”, menite să amplifice o tristețe care nu era generală. S au căutat diverse apropieri simbolice, mai mult sau mai puțin inspirate. Cineva a dedus că moartea lui în vacanță e un semn de discreție, parcă spre a nu deranja
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că de pe urma noastră nu rămîne decît „o cruce pe mormînt”. Preotul uzează de un sentimentalism violent în expresii: de pildă, zicea el, după moartea Magdei, inima mătușii a fost atinsă de „sabia durerii” și altele de acest gen. La sfîrșitul orației funebre a plasat un cuvînt de rămas bun al mătușii către vecini, rude, moș Vasile, care a înfiorat și a stors lacrimi. Bineînțeles, n-a ratat ocazia să facă propagandă pentru biserică: „această biserică!”, nu a reformaților (care au prins
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toast pe care Îl citise În seara În care Îmi sărbătorea, la mare, trecerea În deceniul patru, adică vârsta de 30 și un an. „Suntem uneori prea grăbiți, alteori ne prefacem pentru a fugi de noi Înșine”, așa Începea, meditativ, orația care se dovedește, iată, după mai mult de alți 31 de ani, atât de actuală. „Suntem, de obicei, singuri și ne amăgim, spunându-ne că doar astfel ne putem regăsi - Încercând, de fapt, să fugim de propria noastră singurătate. Rănile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
singur foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Tombatera” (1861). În 1864 încredințează tiparului cel de-al doilea volum de versuri, pe care îl va intitula Flori de câmp. Anul 1867 marchează un moment important în activitatea sa: culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, prefațată de studiul lui B.P. Hasdeu Literatura populară. Publică apoi „Calendarul Dracului pe 1867”, iar în anul următor dă la iveală alt volum de versuri, în trei părți, Poezii noui, și se remarcă printr-o asiduă colaborare
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
Traian” a publicat narațiunile Sfânta Vineri și Balaurul cu douăsprezece capete, acestea fiind primele basme care au apărut în publicațiile lui Hasdeu. În „Foaia populară”, „Noul veac”, „Almanahul Milcovului” ș.a. a tipărit snoave și satire populare. Culegerea de folclor Basme, orații, păcălituri și ghicitori, în care a inclus și patru basme culese de Nicolae Filimon și Petre Ispirescu, fără încuviințarea acestora, a fost bine primită în epocă și continuă să se bucure de prețuirea specialiștilor. Este prima colecție de basme românești
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
a fost bine primită în epocă și continuă să se bucure de prețuirea specialiștilor. Este prima colecție de basme românești, anterioară fiind numai cea, în limba germană, a fraților Albert și Arthur Schott. Alături de basme, provenite, se pare, din Muntenia, orațiile de nuntă, proverbele, ghicitorile suscită, de asemenea, interes prin valorea lor artistică. SCRIERI: Vocea Argeșului, București, 1859; Flori de câmp, București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
pare, din Muntenia, orațiile de nuntă, proverbele, ghicitorile suscită, de asemenea, interes prin valorea lor artistică. SCRIERI: Vocea Argeșului, București, 1859; Flori de câmp, București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
câmp, București, 1864; Poezii noui, București, 1868; Scarlat, București, 1875; Hitrowo și Kotzebue, București, 1890. Culegeri: Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
G., anunțând un poet al tradiției ancestrale. „Trist și fericit deodată”, el retrăiește universul paradisiac al copilăriei, recuperează vestigiile trecutului unor locuri și motivele mitice și artistice care le-au făcut faimoase (soarele din cioplitura porților, coloritul luminiscent al țesăturilor, orațiile etc.), fără însă a cădea în idilism. Acest univers e amenințat de stihia vremurilor: „Au înțărcat oile de frig, / Ger subțire a coborât în grâu, / Copacii regretă mugurii țâșniți / Și în mame tresar pruncii.” Astfel, Cer înfrunzit fixează două dintre
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de sine în universul țărănesc sunt constanta esențială, structurantă a poeziei lui H. O constantă ce prin definiție implică sentimentul timpului și sentimentul iubirii de patrie. Rememorativă adesea, orația lirică reactualizează icoane apuse, reface spectacole contemplate nemijlocit la vârsta mirărilor. Principala sursă a lirismului pare a fi însă iubirea de poezie. Autor a numeroase cărți de versuri, H. își întreține plăcerea de a cânta prin frecventarea constantă a altor
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
consistente, cu miza politicianistă amenințătoare, declarată public, a suportului garantat din partea unui viitor guvern și a altui ministru al Culturii. Un candidat pedeserist, Răzvan Theodorescu, a și fost adus preelectoral în incinta UCIN, la una dintre frecventele ceremonii megalomane cu orații stereotipe, ca să sporească și el, în stilu-i gongoric, afin cu "epopeea cinematografică națională" antologia de perle mai sus evocată.
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
activității de creație a unei comunități umane cu caracteristici culturale coerente care permit delimitarea de alte comunități umane. ... (2) Expresiile culturale tradiționale cuprind: ... a) creația exprimată în forme verbale: povestea, basmul, snoava, legenda, balada, lirica rituală și nerituală, teatrul popular, orația, descântecul, ghicitoarea, proverbul și altele asemenea; ... b) creația exprimată în forme nonverbale: cântecul fără acompaniament, melodia vocală, instrumentală sau de joc, dansul și altele asemenea; ... c) creația exprimată în forme imateriale sincretice: cântecul cu acompaniament instrumental, incantația și alte asemenea
LEGE nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195640_a_196969]
-
2) Creația artistică și tehnică tradițională realizată pentru satisfacerea altor nevoi decât cele obișnuite ale membrilor unei comunit��ți umane și în afara acesteia este denumită: ... a) creație interpretativă, pentru formele de creație exprimate prin poveste, basm, snoavă, ghicitoare, legendă, baladă, orație, cântec și incantație; ... b) creație artizanală, pentru formele de creație exprimate prin desen și model decorativ, obiecte, instrumente, unelte și instalații, rețete sau instrucțiuni de pregătire a unei substanțe chimice, material ori aliment. ... Capitolul IV Marca tradițională distinctivă Articolul 11
ORDONANŢĂ nr. 19 din 31 ianuarie 2007 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184771_a_186100]