641 matches
-
și controversate: Miron Cristea se numără între primii exegeți ai lui Mihai Eminescu, teza sa de doctorat, susținută la Budapesta, în 1895, fiind o lucrare de pionierat; înaltul prelat s-a ilustrat, de asemenea, în publicistică și în folcloristică, în oratoria de amvon și în cea politică. Ș. dă măsura calităților sale de evocator și de polemist în reportajele, portretele și articolele reunite în volumele Sub cumpăna veacului și Oameni și locuri din Călimani (2000). În prima culegere autorul realizează o
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
în rest, sîntem departe de a avea un studiu serios consacrat stilului lui Grigorie, care este, poate, ultimul scriitor important din Occidentul latin. Fontaine subliniază persistența prozei ritmice în operele pontifului, osmoza cu stilul biblic, influența liturghiei romane și a oratoriei sacre, al cărei model se formase cu un secol în urmă, o dată cu Leon cel Mare, papă ca și Grigorie. Bibliografie. Ediții: PL 77, 13-128 (Regula Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX”, în Cum scriem istoria, p. 314, notele 82-86; vezi, de același, Georgiu Molnar, tom I-II, Gherla, 1878-1887; Pr. Dumitru Voniga, Omilitica sau studiul oratoriei bisericești, Orăștie, 1907; Mateiu Voileanu, Cuvântări ocasionale, Sibiu, 1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972, p. XLIX. 613. Titlul întreg al compunerii este: Cartea lui Neagoe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
didactic? Influențează TI&C performanța în învățare? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care specialiștii companiei SIVECO Romania au încercat să obțină răspunsuri printr-un sondaj de opinie realizat cu ocazia unui recent eveniment al Asociatiei Romane de Dezbateri, Oratorie și Retorica (ARDOR). Răspunsurile furnizate de către elevii și profesorii participanși la sondaj au arătat că peste 74% dintre ei consideră că utilizarea instrumentelor informatice în procesul didactic favorizează învățarea interactivă. Sondajul a identificat și cîteva dintre principalele efecte benefice datorate
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
Paul Georgescu, Cuvântul la grea încercare, RL, 1978, 2; Liviu Leonte, O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și continuitate, LCF, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Patriotismul la Academie, RL, 1980, 23; Șerban Cioculescu, Oratorie academică, RL, 1980, 24; Zaciu, Lancea, 63-68; Nicolae Manolescu, Paradoxul Baranga, RL, 1986, 24; George Muntean, Lirica lui Al. Philippide, CNT, 1987, 2; Dan Croitoru, Ipostaze ale spiritualității, RL, 1999, 44; Dan C. Mihăilescu, „Zece pași către România”, „22”, 2000
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
die Sophistik und Sokrates, Kröner, Stuttgart, 1940, p. 148. b) Despre Prodikos din Keos sursele sunt aceleași; se pot adăuga Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963; Polirom, Iași, 1998; Quintilian, Ars oratoria (trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos”, Hermes, 71/1936, p. 162, Vom Mythos zum Logos..., ed.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kröner, Stuttgart, 1940, p. 148. b) Despre Prodikos din Keos sursele sunt aceleași; se pot adăuga Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963; Polirom, Iași, 1998; Quintilian, Ars oratoria (trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos”, Hermes, 71/1936, p. 162, Vom Mythos zum Logos..., ed. cit., „Spuren der Sophistik
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probabil nici o altă școală de drept nu a mai reușit în epocile anterioare să realizeze. 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educațietc "6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație" După cum se vede, acest învățământ împlinea năzuințele pedagogice expuse de Quintilian în Institutio oratoria și, dintr-un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu adevărat superioare, precum cea de la Atena, continuau studiul prin aprofundarea culturii filosofice și științifice. Doar acestea păstrau tradițiile acelui fabulos curriculum enkyklios paideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
p. 112 (De orthografia). 6. Despre această „vastă cultură generală” a adus dovezi convingătoare Marrou, în Istoria educației..., ed. cit., vol. II, pp. 62-82. El insistă asupra erudiției literare (mai puțin științifice) care se realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de informație și minuția acestuia în ceea ce privește detaliile fiecărui studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea cultură pe baza acelui e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
miză crește progresiv. Astfel, dezbaterea „Politica” și abecedarul, referitoare la reforma învățământului, reunind opiniile lui C. Rădulescu- Motru, Gh. D. Mugur, Mircea Djuvara, Apostol D. Culea, G. Tașcă, Tudor Vianu, D. Gusti, Petre Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria a murit? (care în subsidiar ridică și problema „neoclasicismului”), cu participarea lui C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, N. Iorga, E. Lovinescu, Mihail Manoilescu, Mihail Dragomirescu, I. Valjan, I. Gr. Periețeanu, Ion Peretz ș.a. Ancheta Arta românească (Lămuriri privitoare la problema specificului
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
București pentru a frecventat gimnaziul la Liceul „Matei Basarab”, dar după un an, murindu-i tatăl, se mută cu familia la Craiova, de unde era originară mama, și continuă aici liceul ca bursier. Încă din școală era pasionat de ziaristică și oratorie. În 1876 debutează cu versuri și cu un articol despre importanța învățământului în gazeta „Oltenia”. Între 1876 și 1879 urmează la București cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept. A inițiat Societatea Unirea în 1879 și a fost
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
elogiul democrației, sau în Italia, unde portretul în alb și negru al lui Mussolini e impregnat de ironie la adresa dictaturii fasciste. Fără să aibă forța lui N. Iorga, P. se înrudește cu el prin cultivarea prodigioasă a memorialisticii și a oratoriei, înscriind un moment în arta evocării și a portretului. SCRIERI: O sărutare, București, 1901; ed. București, 1944; Un colț de viață, 1902; Cercetări filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite, București, 1923; Figuri
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
înșiruire de evenimente succedate pe vastul teritoriu cucerit de elini, ci a pus în valoare strălucitele lor realizări materiale și spirituale, contribuția lor imensă la cultura omenirii prin dezvoltarea unor discipline ca arhitectura, sculptura, ceramica, medicina, geografia, istoriografia, filosofia, literatura, oratoria, retorica ș.a. Solida formație pe care o are P. s-a manifestat și în activitatea de traducătoare și editoare a unor texte fundamentale din autorii elini, însoțite de consistente și erudite comentarii și note care să elucideze diversitatea aspectelor filologice
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
jocurile de cuvinte, dar și poezia ermetică, visele, romanele polițiste sau proza fantastică. La împlinirea acestor vocații pot contribui, prin urmare, simultan sau pe rând, orice lucru, orice obiect, orice limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
expresie corporală; - afilierea la o asociație sau la un club unde au loc reuniuni în care se ia cuvântul în public; - participarea, două întâlniri pe lună seara, la reuniunile unei asociații de vânători care-și propun să facă exerciții de oratorie în public; - modificarea stilului de viață cu introducerea obiceiului, cel puțin o dată pe lună, de a invita prieteni acasă, de a obține informații noi prin telefon despre persoane apropiate pe care care le vedem rar, etc. Isabelle este prevenită că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, A. D. Xenopol, Ștefan Vârgolici ori Iacob Negruzzi. Nu mai puțin demnă de interes este ultima parte a cărții, dedicată parlamentarismului junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile literaturii, noul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prozei și al poeziei, despre retragerea unor critici din activitatea scrisă în favoarea discuțiilor orale, despre interesul tot mai scăzut al presei pentru fenomenul literar și despre altele, trage tot Petru Dumitriu 51: „Decada Cărții! Prilej de proză festivă, de frumoasă oratorie academică, cu rotunjite perioade finale și smalțul sclipitor al unei imagini încrustat ici și colo. Mi-aș îngădui însă, derogând de la acest obicei și trădând legitima apărare a cititorului, să înșir totuși aici câteva rânduri cu totul lipsite de fast
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precursor al criticii literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări muzicale. A fost, în linia programatică a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
un spirit ce îi prevestește pe marii umaniști - al lui Aristotel, dar și Mazaris, plecat imitator al lui Lucian ori Toma Magistrul, cărturar ce descinde din stirpea Metochit- Grigoras. Retorii s-au simțit totdeauna în largul lor între cărturarii bizantini. Oratoria poate fi inclusă între „genurile” agreate (în variatele ei ipostaze), iar retorica a fost un depozit la care scriitorii au apelat fără rezerve. Între autorii de discursuri, de panegirice, de „cuvinte”, diverse ca substanță și țel, se află Demetrios Cydones
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
activitate de panegirist a lui Eftimie de Târnova, care, în strădania sa de a-i nemuri pe „martirii naționali” (cu scopuri de o profundă rezonanță patriotică și politică), a consacrat literatura hagiografică și sub unghiul originalității. Lângă hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
a înțelege începutul unei epistole a lui Vlad Țepeș către Matei Corvin), unele și cu valoare „memorialistică”, care comunică, comentează ori interpretează evenimente ale timpului. Textele rămase de la Ștefan cel Mare, subsumabile aceleiași specii, țin în egală măsură și de oratoria politică. Și așa-zicând „scrisoarea-circulară”, adresată principilor creștini după izbânda din 1475 de la Podul Înalt, și solia, rostită în fața senatului Republicii Venețiene de Ioan Țamblac, unchiul Mariei din Mangop, dar scrisă cu siguranță după dictarea voievodului, înmănunchează, punând pe seama lui
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
fin. Voievodul va proba convingător acest har de scriitor în textul inscripției (remarcabil fragment de „publicistică” patriotică și politică) de pe zidul bisericii ridicate la Războieni întru cinstirea oștenilor căzuți acolo pentru apărarea țării. Sunt de menționat, în fine, produsele aparținând oratoriei de amvon, domeniu care trebuie să fi fost bine reprezentat, căci prelați cărturari cu posibilități de a se exersa în această direcție sunt semnalați pe parcursul întregului veac al XV-lea și mai târziu. „Lecția” bizantină care a fost deprinsă de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
A CEEA CE ESTE CUNOSCUT ÎN COMUNITATEA MEDICALĂ SUB NUMELE DE „MATERIE CENUȘIE“. CREIERUL UNUI BĂRBAT ALB OBIȘNUIT CÎNTĂREȘTE O SUTĂ ȘAPTEZECI DE GRAME. CREIERUL UNUI BĂRBAT NEGRU OBIȘNUIT CÎNTĂREȘTE DOUĂ SUTE TREISPREZECE GRAME. Lui Fard Îi lipsește Înflăcărarea unui pastor baptist, oratoria sa curajoasă, dar pentru publicul lui de creștini neloiali (și un credincios ortodox) acesta se dovedește a fi un avantaj. S-au săturat de fervoarea divină, de țipete și de Încruntături, de respirația sacadată. S-au săturat de religia sclaviei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ți-ar conveni să mori odată cu mine. Adaugă ușor batjocoritor: — Eu sunt om bătrân, pe când tu... Fulcinius reflectează. A luat la început morala de bună și s-a speriat. Acum însă se întreabă dacă nu cumva bătrânul face exerciții de oratorie cu el. Tot ce-i spune lasă impresia că a fost pregătit cu grijă dinainte. Nici un cuvânt obscur sau greoi. Nici o metaforă neobișnuită. Tulburat este în continuare. Nu așa și-a imaginat întrevederea. Dar el nu a fost școlit să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]