529 matches
-
stabilirea unor niveluri de corespondență. De exemplu, dacă cunoaștem rata mortalității infantile pentru o anumită țară, pe baza doar a acestui indicator putem să inferăm cu privire la alte aspecte ale societății. Statisticienii disting patru tipuri de scale de măsurare: caracteristica statistică ordinală indică locul țării într-un clasament unidimensional, și înseamnă "mai mare decât" sau "mai mică decât"; scala de interval este aplicată unor categorii sau diferențe; scala de rapoarte indică relația dintre două variabile; scala nominală se referă la tipologii și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
modernă: alegerile individuale rezultă întotdeauna dintr-o egalizare a costurilor și avantajelor legate de diferitele posibilități oferite. Totuși, la începutul secolului XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor de indiferență, dezvoltată de italiano-elvețianul Vilfredo Pareto, propune în schimb o abordare "ordinală", în care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ridicat pentru a-l obține. Dacă se acceptă utilitatea marginală ca fundament al valorii, paradoxul amintit dispare. Limita esențială a acestei teorii ține de definirea "cardinală" a utilității. Indivizii nu sînt, cu siguranță, capabili să măsoare cantitativ utilitatea. O abordare "ordinală" a utilității pare mai realistă: indivizii sînt capabili să compare și să claseze alegerile oferite după o ordine de preferință, dar fără să-i atribuie fiecăreia un indice cantitativ precis. Desigur, irealismul ipotezei în discuție nu o descalifică în calitate de instrument
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de către M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe de o parte, și R.P. Parks, pe de alta. Acești autori arată că argumentele funcției W trebuie să fie sau utilități cardinale (și nu ordinale) ale indivizilor, sau cantități măsurabile, sau preferințe ale unui dictator. Altfel spus, o FBS nu poate determina alegeri publice coerente și nondictatoriale decît dacă aceste elemente sînt măsurabile și comparabile: ori indivizii sînt capabili să-și cuantifice satisfacția printr-un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
fie egală cu un număr întreg de lungimi de undă BA’ + A’B’ = nλ, unde n = 1, 2, 3, ..... Dar din figură BA’ + A’B’ = d sin?, încât: 2d sin? = nλ relația lui Bragg. Numărul n se mai numește și ordinal de reflexive ce poate lua pentru razele X, numai anumite valori pentru care are loc reflexia razelor X difractate și reflexia în sine se numește ”reflexive selectivă”. Șirul de valori ale unghiului ? se numesc unghiurile Bragg. 3.6.2
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
numărul de undă (exprimat în cm-1). Pentru analize interesează numai porțiunea din spectru cu lungimi de undă cuprinse între 2,5 și 15 μm. În molecule poliatomice există trei forme de mișcare: mișcarea electronilor, caracterizată prin Eel energia electronică (de ordinal câtorva eV), mișcări de vibrație (variațiile periodice ale așezării relative a nucleelor), caracterizată prin Ev energia de vibrație (de ordinal zecimilor și sutimilor de eV) și mișcări de rotație (variații periodice ale rotației moleculei sau ale unor grupe de atomi
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
5 și 15 μm. În molecule poliatomice există trei forme de mișcare: mișcarea electronilor, caracterizată prin Eel energia electronică (de ordinal câtorva eV), mișcări de vibrație (variațiile periodice ale așezării relative a nucleelor), caracterizată prin Ev energia de vibrație (de ordinal zecimilor și sutimilor de eV) și mișcări de rotație (variații periodice ale rotației moleculei sau ale unor grupe de atomi din moleculă în spațiu), caracterizată prin Er este energia de rotație (de ordinul miimilor și zecimilor de miimi de eV
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
nume proprii se scriu cu majusculă, indiferent dacă sunt substantive sau adjective. Toate componentele unei denumiri de instituție, organizație, cu excepția articolelor, a conjuncțiilor, a prepozițiilor se scriu cu majuscule. Toate cuvintele componente ale denumirilor geografice se scriu cu majuscule. Numeralele ordinale exprimate în litere, după nume de suverani și pontifi, indicând succesiunea, se scriu cu majusculă. Prescurtările se scriu cu majuscule (IFLA, ISO, USA). Punctele cardinale se scriu cu majusculă. Epocile istorice, evenimentele istorice, tratatele, congresele, organizațiile politice și obștești se
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
mai plece din cafenele sau cluburi și să meargă la serviciu. Regula nr. 11: Fiți amabili cu ”tocilarii”. Există șansa ca în viitor să lucrați pentru vreunul dintre ei! PORTOFOLIUL PROFESORULUI 1. Date personale a) Structura anului școlar, de preferat ordinal de ministru în copie b) Încadrarea: clase, număr de ore c) Orarul d) Fișa postului e) Curriculum vitae f) Raport de autoevaluare pe anul școlar anterior 2. Activitatea didactică a) Programele școlare care sunt aplicate b) Lista manualelor utilizate pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență / 240 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
φ / 246 7.1.5.3. Coeficientul V a lui Cramer / 247 7.1.5.4. Coeficientul de contingență C a lui Pearson / 247 7.1.5.5. Coeficientul lambda (λ), / 248 7.1.6. Coeficienți de asociere pentru variabile ordinale / 250 7.1.7. Testul 2 / 254 7.1.8. Valoarea reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2. Analiza variabilelor măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.4. Testarea ipotezelor / 263 7.4.1. Ipotezele nule / 263 7.4.2. Nivelul de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3. Coeficienți de asociere utilizați pentru o variabila nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.4. Testarea ipotezelor / 263 7.4.1. Ipotezele nule / 263 7.4.2. Nivelul de semnificație / 263 7.4.3. Tipuri de erori / 267 7.4.4. Interpretarea rezultatelor testelor de semnificație / 269
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns a
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns a doua (poziția 2) care la rândul ei a fost mai rapidă decât persoana care a
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dar fără a se putea preciza de câte ori este mai mică sau mai mare una în raport cu cealaltă. Categoriile sunt acum asimetrice, respectiv A>B>C>D și tranzitive, adică dacă A>B și B>C, atunci A>C. Măsurarea la nivel ordinal are următoarele caracteristici: A=B => m(A)=m(B) A dif B => m(A) dif m(B) În plus A>B => m(A)>m(B) Pe baza elementelor de mai sus se poate explica măsurarea variabilei "mulțumirea față de sănătate", care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de măsură îl constituie așa-numitele scale de ranguri (rank scales), care permit calcularea unor coeficienți de corelație între scări diferite (coeficienți de corelație a rangurilor). Din ansamblul fenomenelor și proceselor sociale o parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o anumită scară de intensități variabile. În analiza relațiilor dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare, aceasta reprezentând un element esențial al analizei comparative. Relația respectivă poate lua formele: mai favorabil, mai puțin favorabil, mai bun, mai puțin bun etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt, de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
temperaturilor, în care există distanțe egale între gradele termometrului dar punctul corespunzător valorii de 0 grade este stabilit convențional: la scara Celsius valoarea corespunde punctului de îngheț al apei iar echivalentul în scara Fahrenheit este de -32 grade. Spre deosebire de nivelul ordinal al măsurării unde intervalele care despart o valoare de alta sunt fie inegale, fie imposibil de măsurat, nivelul de interval adaugă relației de ordine egalitatea intervalelor dintre valorile etalonului de măsurare. Cu alte cuvinte, se asigură identitatea izomorfă între șirul
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atribuirea variabilelor, acest punct zero fiind determinat de valoarea 0 a venitului (persoanele fără venit). Nivelul de proporții al măsurării, fiind nivelul cel mai tare sub aspectul îndeplinirii condițiilor formale ale măsurării, poate fi convertit în niveluri mai slabe (interval, ordinal nominal). Această trecere între nivelurile de măsurare este posibilă îndeosebi pentru caracteristicile cantitative continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]