161,978 matches
-
și vocea bărbatului care susține patetic că este cel mai elegant din România pentru că miliardarii nu au gust, deși au bani. Nu-l văd. Femeia se sustrage, iarăși, din conversație și începe să cînte din fluier aceleași cîntece, în aceeași ordine, parcurgînd același traseu. Sting lumina, mă întind pe canapea și-mi trag basmaua pe ochii. Ultima imagine, plăcuța din gara Ploiești-Vest. În urechi, fluierul și melodia cu căsuța albă cu flori... Nu puteam să-mi ridic capul, deși țipetele îmi
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
de însuși Dumnezeu, refuzând orice fel de miracol, deci și o înviere din morți ad litteram, pe considerentul că, dacă un strop de ploaie ar cădea cu un milimetru mai jos ori mai sus, într-o parte sau alta față de ordinea universală strictă, întreg Cosmosul s-ar nărui cu legile lui cu tot. Credință, religie care nu-i alta decât iudaismul, anterior ca naștere și experiență, creștinismului; iar paradoxul umanității moderne, al celei mai avansate de când ea a trecut pragul preistoriei
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
femei. Practic, autorul reconstituie cotidianul românesc de la mijlocul deceniului șapte prin prisma experiențelor de viață ale unor femei de vîrste diferite. La rîndul lor femeile își definesc personalitatea în funcție de relațiile pe care le stabilesc cu bărbații care le înconjoară. În ordinea "intrării în scenă" își fac apariția următoarele prototipuri ale femeii române: tînăra dispusă să treacă prin orice pat pentru a-și clădi o carieră și pentru a obține un buletin de București, dar care o dată măritată devine un monument de
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
nivelul construcției propriu-zise a imaginii. Pe de o parte, pictura lui are tonalități grave, materialitatea ei este densă și marcată de o anumită stare de melancolie, iar, pe de alta, disponibilitatea sa de a construi se sprijină pe o evidentă ordine de tip grafic. Între aspirația către o anumită geometrie, către o rigoare modulară a structurilor imaginii, și abandonul într-un senzorialism frust, legat de însăși natura tactilă a substanței cromatice, Gili Mocanu se manifestă cu o exemplară libertate și cu
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
bine fă-ți un palton elegant, m-a povățuit el"...) Și cîte și mai cîte! Cel mai puțin convingător capitol al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede în plus
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
capitol al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede în plus n-ar fi fost de lepădat. Dacă el ar fi existat, n-am fi aflat, la p. 24, că
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
drept. E bine să nu neglijăm această realitate, deși farmecul și parfumul poveștii își au puternice vibrațiile. Teatrul "Ion Creangă": Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Cornel Todea. Regia artistică: Cornel Todea. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Coregrafia: Păstorel Ionescu. Distribuția (în ordinea intrării în scenă): Ani Crețu/Camelia Andriță, Cristian Irimia, Anca Zamfirescu, Cristian Boeriu, Boris Petroff, Alexandrina Halic, Marius Nanău, Dumitru Anghel, Marina Procopie, Daniel Tudorică, Sibylla Oarcea, Mircea Mușatescu, Cornelia Pavlovici, Mirela Busuioc, Ioana Ginghină, Florina Luican, Mihaela Bețiu, Marioara
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
află deja că există "buni" și "răi". Atîta timp cît e acolo o voce care să le povestească, au sentimentul obscur că totul e cum trebuie să fie, pentru că răii dispar de la sine în preajma bunilor și lumea reintră totdeauna în ordine cu un minut înainte de culcare. Cînd ajung să citească singuri, pe litere și silabe, știu că bunii primesc cadou palate, fete rupte din soare și împărății întinse, iar răii primesc un buzdugan în cap, picat din înaltul cerului, sau sînt
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
și defazată, dacă nu complet nedreaptă. Eroarea judiciară este posibilă. Nici nu mai știi cu siguranță cine trebuie să învingă și în ce mod. Oricum, nu mai poți fi liniștit că, măcar cu întîrziere, binele învinge și lumea e în ordine. Pînă aici lucrurile sînt știute și mulți au spus-o deja răspicat: omul nu e ca în Dumas, ci ca în Dostoievski. Și dacă e o mare păcăleală? Zi de zi îți dai seama că, de fapt, în aventura acestei
Bunii și răii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14175_a_15500]
-
Sclavii fericiți. Stabilit de mai bine de un deceniu în celebra Silicon Valley, inima tehnologiei americane, autorul cunoaște din proprie experiență stilul de viață american și modul în care anumite tendințe culturale legate de ceea ce s-ar putea numi "noua ordine mondială" ajung să fie exportate în întreaga lume. Din foarte complexa demonstrație a eseistului să reținem doar că tendința lumii contemporane de a șterge granițele dintre artă și realitate a avut ca efect dispariția "distanței estetice" (Daniel Bell) și a
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
metalic al apei/ țipătul isteric al vîntului de afară" (Jurnal de familie). Dar obiectele - refugiu al crizei ontologice - nu rămîn imuabile, ci se vădesc și ele supuse unui proces de degradare. Înaintînd implacabil, acesta alimentează imagini sordide, mutilante, descalificatoare în ordinea deopotrivă a moralei (au o factură ostentativ amorală) și estetică, promotoare, cu sistem, a ceea ce se numește estetica urîtului. Poetul declară cu nereținută umoare luciferică: "viața își cere drepturile ei nemernice" (Nedumerire). Ca și: "intrăm cu voluptate în moartea absolută
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
mare, lucrul e deja pe cale de a se întîmplă. A.G.: E în curs, dar nu uitați că dacă cecenii ar fi fost ben-ladeniști, ei ar fi putut foarte bine să facă în haosul rusesc ceea ce Ben Laden a făcut în ordinea americană: ceva mult mai grav decît să răpească niște spectatori de teatru. Ar putea să arunce în aer centrale nucleare sau instalații petroliere? D.A.: Dar răposatul președinte cecen Dudaiev amenință deja acum 10 ani că va arunca în aer centrale
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
al Ministerului, ei în calitate de eventuali colaboratori. - După tot ce ați trăit, nu vă simțiți obosit? - Mă simt obosit fizic. Intelectual - nu, deși am o mare deficiență - nu mă mai ajută memoria. Uneori am lapsusuri foarte ciudate, de nume uzuale, la ordinea zilei, pe care le rezolv cu mare greutate și, uneori, spontan. Așa, ca amănunt anecdotic, în momentul de față mă consider în întrecere cu fostul președinte american Ronald Reagan. Suntem amîndoi de aceeași vîrstă și suferim - el poate mai mult
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
de a vorbi agramat tinde să devină, la televiziunile noastre, regula cea mai respectată. Există acea găselniță populistă a chestionării omului de pe stradă, cultivată cu fervoare. Nu este discuție între specialiști (sau pretinși specialiști, mă rog), pe vreo temă la ordinea zilei, care să nu fie întreruptă de moderator cu vorbele: - dar să vedem ce crede și omul de pe stradă! Și se dă un filmuleț, și reporterul întreabă despre măsurile guvernului, dacă sunt bune sau rele, și răspunsul vine tăios-bosumflat: știe
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi să fim despuiați»!". Un anume umanism agreabil "forurilor" ideologiei totalitare e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului medieval: In esse uno non est ordo - în a fi singur nu există ordine
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului medieval: In esse uno non est ordo - în a fi singur nu există ordine - spunea Meister Eckhart. Există o forță obscură, o occulta virtus în natură, care urăște, consumă ca focul orice formă izolată, neangrenată într-un întreg: totul e în legătură cu toate". Mixtura dintre idealism și persuasiunea mobilizatoare e incontestabilă. Încheierea unui eseu dedicat
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
au preferat refugiul în universul văzutelor, unui univers al nevăzutelor, din care se vedeau alungați". În terminologia biblică, familiară lui Nicolae Balotă, i se reproșează duhului enciclopedic mai mult decît reducționismul mistificator al spiritului uman: pur și simplu zădărnicia, calpa ordine alfabetică ce n-ar putea suprima babilonia conținutului fatalmente haotic prin renunțarea la ordinea reală a spiritului. propozițiile au aerul constrîngător al unei polemici subiacente cu teoreticianul literaturii domiciliat la Cluj: "Enciclopedia are ceva din titanismul zidirilor ce vor să
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
alungați". În terminologia biblică, familiară lui Nicolae Balotă, i se reproșează duhului enciclopedic mai mult decît reducționismul mistificator al spiritului uman: pur și simplu zădărnicia, calpa ordine alfabetică ce n-ar putea suprima babilonia conținutului fatalmente haotic prin renunțarea la ordinea reală a spiritului. propozițiile au aerul constrîngător al unei polemici subiacente cu teoreticianul literaturii domiciliat la Cluj: "Enciclopedia are ceva din titanismul zidirilor ce vor să sfideze cerul. Turnul Babel este imaginea care prezidează o asemenea construcție, și babilonia cuvintelor
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
domiciliat la Cluj: "Enciclopedia are ceva din titanismul zidirilor ce vor să sfideze cerul. Turnul Babel este imaginea care prezidează o asemenea construcție, și babilonia cuvintelor, în care enciclopediștii vor să pună cea mai simplă, mai umană, mai artificioasă dintre ordini, cea alfabetică, această babilonie rămîne ireductibilă chiar dacă domesticită prin definiții, descrieri și diverse imagini. Enciclopedia este o uriașă tentativă de reducere a necunoscutului, de eliminare a oricărui mysterium tremendum". Așa cum procedează aci autorul Dicționarului de idei literare, enciclopediștii proslăveau civilizația
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
politică a culturii. Același Saint-Exupéry constata că "a dărui cultura înseamnă a dărui sete de cultură, căci așa cum dragostea cere dragoste și cultura cere, la rândul ei, cultură". În principiu, fiecare segment instituțional adoptă și dezvoltă o anume politică în ordinea diferitelor compartimente ale culturii (artă, învățământ, știință). La prima vista, dintre toate artele, muzica ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă, materie primă la îndemână. Cu toate acestea, fenomenul sonor autohton este păstorit haotic, total ireverent
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
cenzura. Puține revelații: Anatomia unei mistificări de Stelian Tănase, Timpul rugului aprins de André Scrima, Amurgul demiurgilor de Pavel Țugui. În mulțimea de documente personale ieșite la iveală (jurnale, memorii, corespondență etc.), nici o mînă de istoric n-a pus încă ordine.
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
care intenționați să fericiți literele românești cu opere durabile. Iată pe ce date, pe care mi le furnizați din belșug, sunt silită să mă bazez când afirm cu strângere de inimă că ar trebui mai întâi să vă faceți temeinic ordine în gânduri și în lecturi, și să vă calmați de-a binelea înainte de a vă așeza la masa de scris. Ziceți: "Am senzația că vreau să scriu. Oameni buni, vreau să scriu! Câți nu sunt ca mine? De-aia strig
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
a cercetat-o cu multă rîvnă, e axată pe concepția unei ordo universalis. S-ar putea spune că apariția acestui concept ca factor activ în opera poetului nostru este consecutivă convertirii sale". Din această poziționare a poetului ca oglindă a ordinii universale, decurge o etică a umilinței și contemplației: "N-a încercat oare Claudel să înlocuiască maxima socratică «cunoaște-te pe tine însuți» prin «uită-te pe tine însuți»? Uitarea de sine e condiția dăruirii de sine. Cu cît e mai
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
prin «uită-te pe tine însuți»? Uitarea de sine e condiția dăruirii de sine. Cu cît e mai aproape de centru, cu atît poetul își este sieși mai indiferent, neputincios a se vedea pe sine, dar mai capabil de a revela ordinea universală". Pe calea unei asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea unor similitudini între doi poeți foarte deosebiți precum Claudel și Mallarmé. Poetica claudeliană, stăpînită de chemarea ordinii supreme, era normal să fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]