359 matches
-
la predare și s-a dedicat scrisului. În primul lui roman se amestecă tradiția realistă cu Fluxul conștiinței. Este împărțit în episoade care evocă istorii de cupluri. Mai întâi cuplul mai în vârstă cu familie mare (familia irlandeză Mallory), tânăra orfană care în cele din urmă se mărită cu tânărul sărac din armată, juna care rămâne însărcinată cu un bărbat însurat între două vârste, fosta aspirantă la călugărie al cărei iubit o părăsește pentru a se călugări el însuși, adolescentul sălbatec
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vir- elimină trăsăturile subiective de tipul "om în adevăratul sens"/ luptător etc., menținând doar caracteristicile conceptuale, în subansambluri precum: virilism, virilizant, virilizare etc. Lat. pupilla, ae (s.f.): Cuvântul era utilizat în limba latină comună cu sensul de "fată fără părinți, orfană". Metafora medicală "pupilă" (cf. fr. pupille s.f.; en. pupil NA) desemnează în oftalmologie, conceptul univoc de "pupilă a ochiului". Creativitatea terminologică a constructului este variabilă în patronime desemnând traumatisme: pupilă Horner (Johann Friedrich Horner, oftalmolog elvețian, 1831-1886), pupilă Marcus Gunn
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.f. (cf. fr. psittacose, s.f.; en. psittacosis); pter(o)-, ptero- "aripă" (cf. gr. πτερόν, -οϋ s.n. "pană, aripă"): med. ro. pteridină s.f. (cf. fr. ptéridine s.f./ en. pteridine); pupilo- "pupilă a ochiului" (cf. lat. pupilla,-ae s.f. "fată fără părinți, orfană"): med. ro. pupilă s.f. (cf. fr. pupille s.f.; en. pupil NA). R rabdo- "baghetă" (cf. gr. ράβδος,-ου s.f. "băț, nuia; baston, linie"): med. ro. rabdomiom, s.n. (cf. fr. rhabdomyome, s.m.; en. rhabdomyoma); racemi- "racem" (cf. lat. racemus,-i s.n.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
17 iunie 1901, în familia unui ofițer de carieră, Evgheni Brjozovski. Mama ei provenea dintr-o veche familie aristocratică, al cărei arbore genealogic cobora adânc în istoria Rusiei imperiale. Printre strămoșii săi figura chiar țarul Boris Godunov (1598 1605). Rămasă orfană de mamă în anul 1912, Nadia urmează liceul din Harkov până în 1917, când moare și tatăl ei. La acea dată, Evgheni Brjozovski era general de cavalerie. Câteva luni mai târziu, izbucnește revoluția bolșevică. Ajutată de fosta ordonanță a tatălui său
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
acestui joc îndrăzneț, chiar din perioada Belle Époque. Însă dacă flirtul ajungea să fie descoperit, era aspru pedepsit. Astfel, Clara Malraux evocă în memoriile sale iubirea nebună a fratelui său mai mare Maurice pentru Marie, fiica unui judecător de pace, orfană de mamă, care locuia ca și ei pe strada Chalets. Dragostea lor era așa de puternică, așa de neînfrânată, încât Marie a fost surprinsă într-o bună zi în brațele lui Maurice. Ce scandal s-a iscat atunci! Tinerii nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oroc. E drumul etern spre n Versuri care, mi s-a spus, au ului lui Mihai Eminescu a d Despre cum a crescut Dan și cum a muncit că să ajungă medic i-am vorbit deseori nepoatei mele Andreeala, rămasă orfană chiciar la începutul celui de-al doilea an de școală. Totdeauna am fost și am rămas alături de ea. Nu m-am zgârcit și tot ce a solicitat să aibă pentru a se îmbogăți în cunoștințe i-am pus la dispoziție
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rămas o fidelă prietenă, fiind o fată sinceră, bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric, în urma Liceului Industrial de Fete, a intrat în învățământ, apoi în contabilitate. Ca soră, am inițiat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a îmbolnăvit de inimă (după decesul lui Vasilică, de numai 15 ani, un copil foarte deștept, foarte dotat). Tata nu s-a recăsătorit, ci s-a ocupat de copii, până în cel din urmă ceas (78 ani). Oltea a rămas orfană de mamă la numai 13 ani, cu încă trei frați. Toată gospodăria i-a rămas pe umerii săi fragezi... A urmat liceul la Rădăuți, absolvindu-l cu bune rezultate în 1967. A fost colegă de promoție cu Laura Lavric, interpreta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au urmat, bătrâna doamnă se strădui za darnic să afle mai multe amănunte de la soțul ei. Ministe rialul era Încăpățânat ca un catâr: „Ce tot vrei să știi? Du cele ți-a spus tot ce trebuia să cunoști. E o orfană pe care o cheamă Adelheid. Părinții ei au murit și ducele vrea s-o creștem noi. Asta-i tot.“ Apoi pleca, fie la grajduri să vadă mânzul cel nou, pe care tocmai Îl fătase iapa albă, fie la vânătoare, fie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vreun tânăr... Doar nici tatăl ei n-a fost scutit de blestemul dragostei. Oho, știm noi...“ Astfel trecură cei mai liniștiți ani din viața micii prințese. Apoi, Într-o zi, ducele Îi porunci bătrânului său slujitor s-o aducă pe orfană la Curte. — știu c-ați făcut din ea o tânără doamnă desăvârșită, Îl măguli el pe ministerial, cu acea eleganță care-l făcea un cavaler desăvârșit și un stăpân pe care oamenii Îl divinizau. E timpul ca orfana noastră să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aducă pe orfană la Curte. — știu c-ați făcut din ea o tânără doamnă desăvârșită, Îl măguli el pe ministerial, cu acea eleganță care-l făcea un cavaler desăvârșit și un stăpân pe care oamenii Îl divinizau. E timpul ca orfana noastră să-și croiască un viitor, aici, În preajma noastră. Doamna ducesă a binevoit s-o primească printre tinerele ei protejate. Hildebrand plecă Îndoliat spre casă. Curtea lui nu va mai fi ce a fost, gândi el, călărind năvalnic și Întunecat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
făceau veacul cele două ființe: mama și fiica, după ce, din cauza unui accident la fabrică, bunicul meu își pierduse viața. S-au mutat aici nemaiputând achita chiria mult mai mare pe care o plăteau la vechea locuință. Pe scurt: mama rămăsese orfană de tată, având-o alături doar pe mama ei bolnavă și dependentă de medicamente. Când tata a apărut în fața ușii cu ținuta lui atletică, uniforma strălucitoare și buchetul de trandafiri în mână, bapțea s-a emoționat atât de tare încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
noastră a fost fiica preotului Neculai Grigorescu și a soției sale Iliana, paroh în Rădășeni-Lămășeni, înaintea preotului Neculai Iordăchescu, unchiul mamei după bunica . Bunicii mei au murit de tineri și odihnesc în curtea bisericii vechi din Rădășeni. Mama a rămas orfană de copil și a fost nevoită să stea la mătușa noastră sora ei Amalia Stamati căsătorită cu brigadierul Alexandru Stamati din Găinești decedat subit în 1918. La ei a stat mama până s-a căsătorit cu diaconul profesor Leon Băncilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
zicea că nu prea inteligentă, dar avea tact și nici odată nu fu atinsă de nici o insinuare. Mai târziu, măritându-se cu d. Serge Voinescu, părăsi Curtea. Pe la 1886, terminându-și studiile la Geneva, își luă rândul Joița Davila, devenită orfană prin moartea generalului. Într-adevăr, în acel timp Curtea era frumos compusă, căci și aceasta era încântătoare, nu atât de literalmente încântătoare ca sora ei Elena Perticari, dar așa de bine făcută, mlădioasă, grațioasă în toate miș cările ei și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primul profesor pe care l-am văzut. Era foarte mare eveniment, atunci, să te întâlnești cu un profesor universitar, un om care, în mintea noastră, se situa undeva la un nivel situat deasupra tuturor. Eram câțiva, printre noi o colegă, orfană de război, îmbrăcată sărăcuț, încă în doliu. Domnul care trecea pe lângă noi, spre laboratoarele catedrei de histologie, pe care l-am bănuit a fi profesor și l-am salutat, s-a oprit și s-a interesat de noi. Când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
familială. După mai mulți ani, când viața lui Dumitru Dascălu și a copiilor reintrase pe făgașul ei normal, un nou cataclism s-a abătut asupra lor: băiatul, aflat la vârsta maturității rotunde, își pierde viața într-un accident rutier, lăsând orfană o fetiță de numai 12 ani. Suprapusă peste rana sufletească nevindecată, noua catastrofă îl găsește pe Dumitru Dascălu pensionar, trăindu-și durerea și consumându-și singurătatea în locuința-i pustie și rece. Citește mult și face însemnări. Speră că va
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bătrână) presupunând că am născut-o la 19 ani înseamnă că am 57 de ani. Bun. Acțiunea se petrece în 1999, deci înseamnă că m-am născut în 1942. În timpul celui de-al II-lea război mondial, mama mea, poloneză (orfană?) a cunoscut un francez. Ea era foarte frumoasă, el era foarte inteligent și dintr-o familie nobilă. Se iubeau mult și erau o pereche minunată; au fost și ocrotiți de soartă, toate problemele care frământau pământul în acei ani zbuciumați
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
multe părți ale Germaniei, profiturile obținute de P. erau donate clerului... În Rusia, P. este tolerată oficial Începând din 1843... Sedusă la vârsta de zece sau doisprezece ani de stăpânul ei, de fiii lui sau de unul din servitorii lui, orfana sfârșește invariabil În P.“ - și așa mai departe, toate acestea adâncind misterul, În loc să elucideze sobru aluziile la amorul de curtezană pe care l-am Întâlnit În primele mele contacte cu Cehov sau Andreev. Vânătoarea de fluturi și diverse sporturi Îmi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pupitre și bănci, de școală în genere, de cele câteva clase pe care le făcuse, cândva... * De câte ori dau la radio peste replicile străvechiului și atât de specificului „Teatru la microfon”, mă simt înduioșat. Prin ricoșeu. În copilăria ei singuratică, de orfană, mai întâi de mamă, apoi și de tată, Doina asculta, cu regularitate, aceste emisiuni. Viața ei de timpuriu pustiită avea nevoie avidă de prezențe, obținute fie pe calea undelor, de exact acele voci apropiate, prietenoase, simpatice, cumva complice, atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
treilea război mondial ar putea izbucni dintr-un conflict neînsemnat. Scriitoarea Sun Axelsson, pe care am cunoscut-o mai demult, în casă la Artur (Lundkvist) și Maria (Wine), explică atât de clar într-un interviu setea ei erotică. A rămas orfană de mamă la vârsta de treisprezece ani, și atunci a apărut setea ei după o iubire de negăsit. Acum trăiește cu fostul ei soț, sculptorul Michael Pipper, și cu alți prieteni într-o vilă mare, nevoia de a iubi pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mine, dar poate mai era ceva, și uite ce cred: spuneam că erau două fete la școala normală din Galați, una, Sâbev, o elevă strălucită la învățătură, dar urâțică, aproape urâtă de tot. A doua era Locvinov Matrona care era orfană de tată. Fusese îndrumată de către inimosul Iancu Antoniu să urmeze școala normală și ea l-a ascultat. Atunci trăia tatăl ei. Fata ajunsese în clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia Stepan Volcov, bulgar. și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu nume de stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și un bunic pe post de tată, bunul dar și săracul preot Petre Istrati din Lupești, Covurlui. O a doua căsătorie a mamei, o nouă încercare pentru toate sufletele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Alexandru Mariană - Majestate, dânsul nu mai e căpitan-a fost degradat- - Domnule căpitan Alexandru Marian, Vă mulțumim pentru cântecele pe care ni le-ați dăruit și totodată vă asigurăm de întreaga noastră compasiune atât pe dumneavoastră cât și pe micuța orfană. Întoarceți-vă și purtați-vă cu merit gradele și valoarea artistică. După ani de zile soțul a descoperit o nepoată a compozitorului la București, Aurel a încercat să sensibilizeze notabilitățile tulcene privind recuperarea marelui compozitor. Zadarnic. Ciudate vremuri, ciudați oameni
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și nu categorică, deși faptele mele erau "lucru devenit deja de notorietate publică", ceea ce ar fi permis "cooperatorilor" să întocmească o listă cu "victimele", eventual și cu fotografiile acestora! Și dacă "victimele" erau "mai multe", mă întreb, logic: erau toate orfane sau văduve, nu aveau părinți, soți, frați, unchi... care să le apere de "Don Juanul" de la Ambasadă? Exclus într-o țară latină "macho", unde "onoarea" doamnelor și domnițelor este păzită și apărată mai ceva decât a făcut-o Leonidas la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
V. Alecsandri și dl. Millo persoanele Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad Jupân Moise Comino Vântură țérră Gestian Ion, teslaru G. Botez Catrina, femeia lui D-na Dimitrescu Nițu, copilul lor D-nul Fraivalt Gavril Sârbu D-nul Magheru Mariuca, orfana D-na F. Sarandi Jupâneasa Lucsandra * * * Subprefectul Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru Dl. Deleanu Țĕrani, țĕrance și soldați. Scena se petrece la moșia Haramului. Beneficientul se crede dator a mulțămi domnilor și doamnelor artiste pentru concursul grațios
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]