1,396 matches
-
în cap. Certuri au fost ca în fiecare familie, dar nu credeam că o să se ajungă la o asemenea tragedie. Nu era nebun și nici alcoolic. Ceea ce știm cu siguranță este faptul că cei trei copii nu vor crește prin orfelinate. În acest moment la noi stă băiatul de 18 ani. Fetițele sunt la alte rude. Am vrea să ne înțelegem și să stea tot la noi, pentru că aici au fost crescuți". Potrivit sursei citate, colegele femeii de la salonul unde lucra
Ipoteză șocantă. Cine a fost în spatele CRIMEI de la coaforul din Iași by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/51799_a_53124]
-
dezolant al orașelor devastate cu străzi pustii, al peisajelor stâncoase unde puținele case fumegă în urma incendiilor. Logodnicul lui Nawal, un tânăr musulman, este ucis de către frații ofuscați de mezalianța surorii lor, iar copilul rezultat din această legătură este încredințat unui orfelinat. Traseul acestui copil nefericit îl intersectează pe cel al mamei care îl caută într-un context ce configurează profilul tragic al istoriei personale a lui Nawal. Cruțat de falangiștii lui Chamseddine (Mohamed Majd), Nihad de Mai devine unul dintre fanaticii
Ex Oriente Incendium by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5408_a_6733]
-
devenită deja o confidentă a Ceciliei, blândă, înțelegătoare și totuși fioroasă printr-un efect horror și totodată umanizant voit de autor : seamănă prin șerpii negri încolăciți în păr cu Meduza lui Caravaggio. Cecilia, copil abandonat, cântă la vioară în orchestra orfelinatului Pietŕ (devenit în veacul XX spital și maternitate, unde a văzut lumina zilei autorul). Adolescenta Cecilia (nume ales deloc întâmplător, știindu-se că sfânta Cecilia este venerată și ca patroană a muzicii) întrupează o anonimă ființă invizibilă în spatele grilajelor de
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
zilei autorul). Adolescenta Cecilia (nume ales deloc întâmplător, știindu-se că sfânta Cecilia este venerată și ca patroană a muzicii) întrupează o anonimă ființă invizibilă în spatele grilajelor de metal cu care erau dotate cele două balcoane suspendate din biserica alăturată orfelinatului, menite să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia scrie scrisori mamei pe care nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal , un monolog al unui eu narativ de o acută sensibilitate. Falia identitară, cum ar spune Le
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
prin imagini. Colajul, vortexul, "corelativul obiectiv" în poezie sau fluxul conștiinței în proză sunt elementele unor limbaje estetice inspirate de psihologia tip Wilhelm Wundt-Alfred Binet. În ciuda propriei voințe de a sta în umbră, de a se subordona normelor stricte ale Orfelinatului, Cecilia reușește să se impună cititorului ca o personalitate accentuată nu doar în sensul talentului deosebit de violonistă și muziciană, recunoscut de însuși Vivaldi, ci și al caracterului din care derivă un adevărat Weltanschauung, o adevărată concepție despre viață și lume
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
poetică: "Aș vrea să reușesc să scriu cu aceeași consonanță perfectă care există între o notă scrisă și o notă cântată". O altă confidentă a Ceciliei este, așa cum era și firesc, Maica Domnului, mai precis icoana pictată în altarul Bisericii Orfelinatului. Acesteia îi închină muzica tăcută a propriului suflet, zbuciumul preluat de cuget și transfigurat în melos. Chiar și scrisorile din jurnal către mama sa, recitite se pretează a fi transferate în recitative pentru clavicimbal, elaborate în arii și mottete. Să
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
cărții sfârșește prin a refuza târgul propus de însuși maestrul Vivaldi: celebritatea ei ca violonistă și interpretă în schimbul rămânerii permanente în "echipă", refuzând orice eventuală cerere în căsătorie din partea unor fii de bogătani sau văduvi răscopți, după vechiul obicei al Orfelinatului. Cecilia alege a treia cale: cea de a părăsi stabilimentul deghizată în bărbat: se îmbarcă pe o navă mergând să-și întâmpine destinul, să-și ia soarta în propriile mâini. Aceasta nu înainte de a susține de una singură un concert
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
de fericit." În al doilea rând, este de notat încotro se îndreaptă moștenirea propriu-zisă, conform dorinței testamentare a lui Carol I: cu două excepții, banii merg către fundații culturale și către școli sau internate școlare. Excepțiile sunt Academia Română și un orfelinat de lângă Bârlad. Cartea de onoare a „Familiei" În numărul 6, revista FAMILIA deschide, prin cuvintele redactorului său șef, Ioan Moldovan, o Carte de onoare, în care scriitori de astăzi își exprimă bunele sentimente la aniversarea a 145 de ani de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6088_a_7413]
-
pentru a ”repara” o malformație cardiacă a micuțului, dar religia părinților nu permite astfel de operații. În situații similare, în care pacienții au fost operați, deși familia a refuzat, neoprotestanții au refuzat să ia acasă copiii, care au ajuns la orfelinat. Anumite culte refuză transfuziile de sânge și protezarea chirurgicală, considerând că este un păcat care va trimite în iad sufletul copilului. Sufletul este mai important decât supraviețuirea, iar dacă Domnul va decide că micuțul poate fi salvat, o va face
Caz ”revoltător”? Și-a condamnat patru copii la moarte din cauza religiei by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/64351_a_65676]
-
confidentă a Ceciliei, blândă, înțelegătoare și totuși fioroasă prin-tr-un efect horror și totodată uma-nizant, voit de autor : seamănă, din pricina imaginarilor șerpi negri încolăciți în păr, cu faimoasul portret al Meduzei lui Caravaggio. Cecilia, copil abandonat, cântă la vioară în orchestra Orfelinatului „Pieta"(devenit în veacul XX spital și maternitate, unde a văzut lumina zilei chiar Tiziano Scarpa). Adolescenta Cecilia (nume ales deloc întâmplător, știindu-se că Sfânta Cecilia este venerată și ca patroană a muzicii) întruchipează o anonimă ființă, invizibilă în spatele
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
Tiziano Scarpa). Adolescenta Cecilia (nume ales deloc întâmplător, știindu-se că Sfânta Cecilia este venerată și ca patroană a muzicii) întruchipează o anonimă ființă, invizibilă în spatele grilajelor de metal, cu care erau dotate cele două balcoane suspendate din interiorul Bisericii Orfelinatului, grilaje ce aveau rolul să le ascundă de ochii enoriașilor pe fetele-muziciene. Noaptea însă Cecilia părăsește dormitorul pentru a scrie scrisori mamei, pe care, firește, nu o cunoscuse. Cartea este un epistolar-jurnal, aproape un monolog al unui eu narativ de
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
propriei minți, acest sanctuar în care existența dobândește valoare, în care ies din ascundere dorințele și spaimele eroinei, în care dă expresie liberă anxietății, construiește himere simultan cu desfășurarea vieții obișnuite, cu automatismele și țelurile ei inevitabile. Fuga eroinei din orfelinat este epilogul firesc al aducerii în lumina clară a conștiinței, a fobiilor și conflictelor de care se va fi lecuit, înțelegându-le zădărnicia. Altfel spus, Cecilia, personalitate scindată, reușește să metabolizeze bezna și halucinațiile subconștientului (al doilea eu!), transformându-le
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
sfârșește prin a refuza târgul propus de însuși maestrul Vivaldi: celebritatea ei ca violonistă și interpretă în schimbul rămânerii permanente în „echipă", refuzând orice eventuală cerere în căsătorie din partea unor fii de bogătani sau văduvi răscopți, conform unor vechi uzanțe ale Orfelinatului. Cecilia alege a treia cale: cea de a părăsi stabilimentul, deghizată în bărbat: se îmbarcă pe o navă, mergând să-și întâmpine destinul, să-și ia soarta în propriile mâini. Asta nu înainte de a susține de una singură, răvășită și
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
la preot să-mi citească rugăciunea specială. 160. Am înăbușit copilul lângă mine, botezat sau nebotezat. 161. Din neglijență mea, mi-au murit copiii. 162. Am lăsat să-mi moară copilul nebotezat. 163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, în orfelinate. 164. Am mustrat prea aspru. Am cicălit. Am stat cu gura și am fost prea băgăcios (băgăcioasa) pe altcineva. 165. Am lăsat nefăcuta sfeștanie în casa mai mult de un an de zile. 166. Am facut jocuri și râsete la
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
de astăzi. Oamenii sunt dezamăgiți nu de sărăcie sau de criza economică, ci de liderii lor. Românii nu sunt mândri, nu au încredere, nu au sentimentul că are cineva grijă de ei. Afectiv și moral vorbind, România este un mare orfelinat în care găsești de toate. Criza instituțională, ca și criza morală și cea a mijloacelor politice nu sunt doar o caracteristică a României. La un alt nivel și într-un alt context, crizele sus-numite sunt prezente și în Franța, Germania
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
să-i fie din nou arestat, dar și mama, dar și sora, dar și fosta soție, ca represalii pentru ruperea univocă a pactului. Proporțiile acestor represalii (au fost și altele: reținerea copilului minor și trimiterea sub alt nume într-un orfelinat, desființarea literară etc., etc.) arată cât de grav s-a simțit lovit regimul comunist prin defecțiunea lui Petru Dumitriu și în fond cât de multă importanță îi da acestui exponent al său care-l trădase într-un mod neașteptat. Ce
Cazul Petru Dumitriu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4806_a_6131]
-
spunem de la început, este construcția: o povestire în râma alcătuită, cu totul, din scrisori adresate de un tată fiului său. Legătură dintre „râma” și tablou este însă una slabă; preambulul, prea lung și insuficient închegat, reprezintă relatarea vizitelor la un orfelinat, la începutul anilor ’90, pe care Romi, tatăl-narator, le face la inițiativa lui Alin Sarbu, un personaj cam încețoșat, dar bine orientat în cotidian. Prezentându-l pe Sarbu, naratorul se întoarce în zilele Revoluției, prilej de a reda atmosferă acelor
De la distanță by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4645_a_5970]
-
Sarbu, un personaj cam încețoșat, dar bine orientat în cotidian. Prezentându-l pe Sarbu, naratorul se întoarce în zilele Revoluției, prilej de a reda atmosferă acelor zile așa cum se simțea de către niște oameni obișnuiți dintr-un oraș de provincie. La orfelinat Romi o cunoaște pe Diana, o englezoaica venită în România pentru copiii orfani ale căror imagini înduioșaseră întreaga Europa. La îndemnurile, chiar insistențele lui Sarbu, Romi o va invita pe Diana să iasă în oraș. Aflăm din parantezele pe care
De la distanță by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4645_a_5970]
-
câțiva ani după război a murit de o boală de inimă, după ce încercase în van să-l regăsescă pe-ăl mic. Dacă aș avea eu de ales între copiii mei, doamne, nu știu ce aș face... El a fost mutat dintr-un orfelinat în altul, nimeni nu a bănuit nimic. Avea părul blond și ochii ăștia albaștri ca cerul. El spune că nu se gândește la maică-sa nici o clipă, pentru că nu știe care a fost adevărul curat. Nici măcar nu pot să spun
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
o regiune de contact etnic, dar în timpurile postdecembriste. Și, desigur, vag antedecembriste. Profesorul de franceză, ziarist după 1989, îi scrie fiului său din Germania o lungă scrisoare despre perioada postrevoluționară, când cunoaște o tânără englezoaică sosită cu ajutoare pentru orfelinat. A doua parte a romanului prelungește scrisoarea cu informații despre întâlnirea cu mama și pe urmă cu unchiul: cei doi sunt gemeni și protejează secrete de familie - istoria neagră a unui timp rău. Sunt Hansel și Gretel. În romanul anterior
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
calatorii prin Italia mirabilă sau doar cenușie, Radu Mareș devine, în perioada sa postdecembristă, un scriitor tradițional pentru care familia, iubirea, fertilitatea ținuturilor atât de ofertante sunt destrămate de somațiile istoriei. Deplasarea spre roșu începe cu deplasarea ziaristului către un orfelinat copleșit de daruri. Suntem după decembrie 1989, când darurile par a salva orfelinii orașului. Rețelele simbolice nu sunt mereu limpezi, dar opțiunile prozatorului, ale eseistului, ale jurnalistului nu sunt dintre cele mai optimiste.
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
rol special în poveste. Episodul Paul relevă cea de-a doua cădere. Dincolo de faptul că suma promisă de fostul iubit în schimbul tăcerii sugerează o culpă care ar fi trebuit împărțită, Paul a abandonat copilul său și al Matildei la un orfelinat. Un episod colateral deschide perspectiva abisului. Paul conduce o „fată” din șeptelul pe care-l deține unui client cu o reputație foarte rea, dar care plătește regal pentru a-și satisface „curiozitățile”. Avem poate imaginea în oglindă a ceea ce i
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
agitație animalică a victimei și de cinică, onctuoasă anestezie a împotrivrii ei, a ambiguităților și anxietății care preced un fapt oribil, se amplifică cu ivirea clientului însoțit de gorilele sale într-un spațiu pustiu, de margine. Recuperarea lui Toma de la orfelinat deschide un alt episod colateral relevant pentru că toate aceste eschive recompun un tablou al anomaliilor. Privind un film de desene animate, un băiat fumează întins pe spate. Gestul denotă nu doar relaxare, ci și o anume trândăvie pe care marile
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
a dezmoșteniților sorții, solidaritate întemeiată pe o comunitate de destin și nu pe o legătură de sânge. Înainte de a înțelege relația de rudenie, copilul lipsit de ea, dar educat la „școala vieții” pricepe acest esperanto dizident al exclușilor. Pușcăria și orfelinatul se înscriu aici în același registru simbolic al excluderii. Mama nu sesizează însă capitalul de independență și intrepriditate delicventă depus în contul acestei precocități. Aici se află al doilea moment magistral al filmului. După ce Matilda adoarme, fiul îi scotocește prin
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
ceea ce rămâne invizibil, de la spațiile virane în curs de amenajare pentru noile cartiere de vile, la cele aflate în preajma unor clădiri impunătoare, de la compartimentul cufundat în penumbră al unui tren de noapte la coridoarele care prelungesc singurătatea la nesfârșit, de la orfelinate la pușcării. Titlul revendică estetica implicită a faptului divers, decupează acea rubrică din ziar care, asemeni știrilor de la ora 5, ne oferă cu o anume voluptate o paletă largă de abjecții și mizerabilisme cărora alte abjecții și mizerabilisme le vor
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]