1,604 matches
-
încheiat cu scorul de 2-8. Au urmat succese și în meciurile de campionat - rezultatul: locul 2 în sezoanele 1908-1909 și 1909-1910. Încă din vara lui 1910, meciurile dintre studenți și feroviari, KKAS - KVSC, devin adevăratele derby-uri fotbalistice ale Clujului, prefațând orgolioasele dispute din a doua jumătate a secolului. Feroviarii câștigă pentru prima oară campionatul la a patra ediție la care participă, 1910-1911, impunându-se în partida decisivă cu 3-2 în fața studenților, la capătul unui meci dramatic. La acea dată Clujul făcea
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
serie de militari de carieră experimentați turci. În cartea sa „A Peace to End All Peace, The Fall of the Ottoman Empire and the Creation of the Modern Middle East”, istoricul David Fromkin îl descrie pe Enver ca o persoană orgolioasă, cu pretenții aristocratice, iubitoare de lux, medalii și titluri. El amintește de faptul că Enver și-a comandat un sigiliu de aur pentru ștampilarea documentelor, care îl descria drept „Comandantul șef al Armatelor Islamului, Ginere al Califului și Reprezentant al
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
populare, în urma căreia Kav-gerul decide să preia conducerea coloniei. Jules Verne și-a arăta și în altă carte a sa, Mathias Sandorf (1885), interesul pentru teoriile socialiste. Irlandezul Patterson este un avar, dar și un muncitor destoinic și un om orgolios. El face bani furnizând alcool altora, dar, în urma unei catastrofe naturale, pierde tot ce a câștigat pe spinarea comunității. Când i se ivește ocazia de a câștiga mulți bani, permițând intrarea unei armate inamice de indieni patagonezi în oraș, profită
Naufragiații de pe Jonathan () [Corola-website/Science/321338_a_322667]
-
este pierdută, sinuciderea devine o necesitate absolută, chiar inevitabilă pentru orice om, care s-a dezvoltat puțin mai mult de nivelul fiarelor. » clarifică Dostoievski în "Jurnalul unui scriitor" . Un alt traseu spiritual parcurg personaje bine-intenționate, dar mult prea raționale și orgolioase, precum Raskolnikov (cel mai cunoscut personaj al lui Dostoievski) sau Ivan Karamazov. Amândoi se folosesc strict de instrumentul logicii pentru a cunoaște lumea, dar cad striviți sub propriul edificiu intelectual: Raskolnikov relativizează binele și răul într-o asemenea măsură încât
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Cassiopeia este o constelație nordică. În mitologia greacă, o reprezintă pe orgolioasa regină Cassiopeia care era mândră de frumusețea ei neîntrecută. Este una dintre cele 88 de constelații moderne și a fost printre cele 48 enumerate de Ptolemeu. În mitologia veche Cassiopeea era frumoasa regină etiopeană,locuind în orașul Joppa din Fenicia
Cassiopeia (constelație) () [Corola-website/Science/298776_a_300105]
-
de însemne stilistice anume căutate. Pasărea care-și înghite umbra se ghemuiește în sinele ei adânc, zboruri abolite mallarméan, care nu s-au desprins din crusta care le reține - arta lui Gorduz se apară de o anume faconda a ascensiunii orgolioase. Ele nu se dau în exemplu, aceste ființe, adunând în trupul lor, ca rațiune inalterabila, dimensiunea de gravitate umilă a naturii. Dan Hăulică De ce o ascunde sculptorul și de ce ne-o arată fățiș? Fiindcă etalată brutal, în plină lumină, fără
Vasile Gorduz () [Corola-website/Science/317106_a_318435]
-
cu "omul de știință", real sau fictiv, nu mai are importanță, care i-ar fi sugerat și subiectul: "destinul omenirii în ultimii ani ai epocii când Soarele a înghețat". în câteva fraze e anticipată rezumativ viitoarea carte. Autorul își apără orgolios libertatea de a fi original atunci când previne că dezvoltarea creatoare a subiectului s-ar putea să nu fie tocmai ce a visat "omul de știință", garant al ideii, dar nu și al dezvoltării ei. Va fi romanul o carte despre
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
Hossu, Rodica Mureșan, Gheorghe Dinică, Gheorghe Cozorici, Stela Popescu, Marin Moraru, Florina Cercel, Nicoleta Ilie, Aurel Giurumia și Constantin Diplan. Filmul prezintă un conflict apărut între inginerul agronom nou sosit într-un sat și președintele CAP-ului local, un om orgolios și inert, cu privire la realizarea unui sistem de irigații care ar determina obținerea unor recolte mai mari. Pe fundalul conflictului între mentalitățile progresiste și cele învechite, se înfiripă și câteva povești de dragoste. În perioada lucrărilor agricole de vară, inginerul agronom
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
Într-o carte consacrată poeziei lui Cezar Ivănescu (Eros & Thanatos la Cezar Ivănescu, Contemporanul, București, 2010), Petru Ursache observa, cu temei, ca „primează (Încă) legendă omului”. Incomodul poet, ins orgolios și, inevitabil, polemic, risipind - În apariții zgomotoase, vădind o „iritație perpetua” - cuvinte grele, atacuri și laude, trăia Intru poezie, Împărțindu-se Între reprize de teatralitate, cu public și lungi Însingurări, scriind, cu o furie rară, pentru a-și „mântui” existența
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de manifestare se declanșează abia acum), Cenaclul de luni (condus de Nicolae Manolescu), Cenaclul Junimea (al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul Universitas, condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După o modernitate manifestată și dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
piatră) înaltă de 6-7 metri și grea de 10 tone, întregul monument având înălțimea de 47 și ½ palme, adică aproximativ 13,5 metri. Cei patru lei simbolizau cele patru puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române. Domnitorului, care era foarte orgolios, i s-a spus însă că țara era reprezentată de coloana de piatră care se sprijinea pe leii din blazonul familiei Sturdza. Pe părțile laterale ale piedestalului de piatră se aflau patru lespezi de marmură. Pe două dintre ele erau
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
sacrului”. Lipsa de intuiție a personajului îl face incapabil să discearnă lucrurile cu adevărat importante, alegând nesemnificativul în locul esențialului. Academicianul Eugen Simion l-a asemănat pe profesorul Gavrilescu cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Când una din fete observă că profesorului îi este frică să le ghicească, el este cuprins de orgoliu, se face un pas înainte, ridică brațul solemn și rostește o replică de „cea mai pură culoare miticească”: "„Domnișoarelor! strigă el, jignit
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
sau democrație (Hobbes având o preferință puternică pentru o monarhie), puterea suverană trebuie să fie un "Leviathan", cu o autoritate absolută. Leviathan-ul era conceput ca o putere pur seculară prezentată sub forma unei figuri mitice care îi supune pe cei orgolioși și pe rebeli. Evocarea Leviathan-ului ca emblemă pentru pacificare socială internă constituia un răspuns la teologiile politice ale revoluției engleze și o soluție a războaielor religioase de la începutul epocii moderne. În 1936, specialistul în filozofie politică Leo Strauss a scris
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
rude și prieteni, pentru că aceștia l-au scos din viața lor și nu mai vor să-l primească înapoi. Medicul Ovidiu Pavel (Radu Beligan) lucrează la o mare întreprindere bucureșteană IOT, cu mii de angajați. El este o persoană singuratică, orgolioasă și egoistă. A divorțat cu trei ani în urmă de soția sa, Ema (Valeria Gagialov), și ea de profesie medic, după o legătură sentimentală pasageră. Fiica lor, Mirela (Micaela Caracaș), a absolvit între timp liceul și nu a reușit să
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
Caragiu (un șofer de taxi bonom, cu umor înțelept), George Constantin (un prieten al eroului, angrenat într-o confruntare tensionată) (...)”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un medic însingurat, egoist și orgolios, primește, într-o zi, un buchet de flori care-l pune pe jar. Un modest taximetrist, familist și coleg devotat, îl ajută să-l identifice pe expeditor și să se regăsească pe sine. Film „de educație” și „actualitate”, lăudabil în
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de prozatorul Nicolae Breban. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Iurie Darie, Virgil Ogășanu, Ioana Bulcă, Horea Popescu și Zizi Șerban. Filmul are structura unui flash-back, în care un doctor orgolios îi povestește unui medic mai tânăr, care-l vindecase de o boală grea, o poveste de dragoste trăită de el cu o asistentă medicală. Această aventură sentimentală l-a scos pentru scurt timp „din lumea conformismului și minciunii convenționale în
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
compară figura plină de grație feminină cu cea a Sfântului Ioan Botezătorul din pictura lui Leonardo da Vinci), îl recunoaște cu greu pe fostul său pacient despre care afirmă că este „formidabil de schimbat”. Medicul Palaloga este un chirurg ortoped orgolios, care afirmă că nu-i place să-și amintească de acele ceasuri de suferință și degradare fizică prin care trecuse, mărturisind că-i era totuși recunoscător dr. Nicola pentru că l-a vindecat. În seara următoare, Nicola se duce la domiciliul
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
-o, i s-a făcut frică. Sosirea ei în cameră a făcut ca spaima să i se accentueze. Femeia i-a spus în acea seară că a venit la întâlnirea din prima zi dintr-un sentiment de milă față de medicul orgolios și mizantrop, temându-se că astfel i-ar distruge încrederea în sine. Cei doi s-au iubit în acea noapte „ca niciodată, cu bucurie și cu teamă în același timp”. Reîntoarcerea celor doi la București aduce și fatala lor despărțire
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A făcut de asemenea mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, care, deși nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific. Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său contemporan Michelangelo Buonarotti, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an înaintea morții, "Io continuerò..." („voi dăinui...”) Această afirmație, devenită o adevărată legendă urbană, nu
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
vreodată “Opera de artă totală”, ci unda- cuantă a Fragmentului revelator. Iată o depoziție din 1981 : Refuz gestul disperat și efortul de tip eroic, îndeletnicire care se depărtează de cordial și uman. Orice imixtiune în codul imaginii plastice de tip orgolios este eliminată, cunoașterea artistică fiind lipsită de vanitatea cunoașterii absolute”. Aurelia Mocanu (...) La Dalles, dupa expoziția lui Vladimir Setran, s-a deschis acum cea a lui Florin Ciubotaru, un pictor autentic, subtil, a cărui atitudine ludică provoacă imaginarul. Arta lui
Florin Ciubotaru () [Corola-website/Science/323251_a_324580]
-
Susține că această spaimă este, împreună cu libido-ul, motorul creației lui. Până în ultima perioadă a vieții lui, Dalí a continuat să alimenteze până la extrem faima sa de artist excentric, original până la limita delirului, devenit cu timpul prizonierul propriului său personagiu, orgolios și imprevizibil. În 1975 primește un titlu nobiliar, devine ""marchiz de Pubol"", deoarece în acel timp locuia în castelul Pubol, pe care i-l oferise Galei. Gala moare în 1982, în 1983 Dalí pictează ultimul său tablou, "Coada de rândunică
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadasa), o tânără evreică din Persia, soția împăratului Ahașveroș, și Mordehai, vărul său mai în vârstă, cel care o crescuse. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahașveroș, Haman, o persoană foarte orgolioasă. Haman îi urăște pe evrei și plănuiește să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu și, toată lumea știa, refuza să i se închine. Ahașveroș, care stăpânește peste o sută douăzeci și șapte de provincii (sau satrapii), din India până în Etiopia, este
Estera (carte) () [Corola-website/Science/308659_a_309988]
-
Fata îl ajută pe Andrei să dejoace farsele lui Oniga, dar ultima farsă a acestuia - în urma căreia Petre și Ionică își pierd viața - o obligă să se desconspire. Se dovedește astfel că ea este întruparea unei ființe dintr-o civilizație orgolioasă care trăiește departe în univers. Prin intermediul bioundelor, membrii acestei civilizații au ajuns în contact cu plantele de pe Pământ, pe care le-au folosit ulterior pentru a-i studia pe oameni. Văzând că cei doi băieți erau pe cale să afle de
O experiență neobișnuită () [Corola-website/Science/328377_a_329706]
-
că au sentimentul patologic al grandorii propriei personalități, atunci când se consideră a fi artiști sau savanți de renume mondial, eroi sau conducători celebri, dar se si comportă ca atare. Megalomania are ca origine suficiența, manifestată de un subiect dotat, dar orgolios, din expansiunea delirantă a eului cu ideile de omnipotență, de omnisciență înnăscută, convingerea excesivă privind propria superioritate. Megalomania se întâlnește în schizofrenie, psihoza maniaco-depresivă și mai rar, o formă tardivă de sifilis denumită paralizia generală progresivă, care evoluează spre demență
Megalomanie () [Corola-website/Science/332586_a_333915]
-
idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane). Iancu Gore a fost comparat de academicianul Eugen Simion cu personajul caragialian Mitică, ambii fiind la fel de guralivi, de grăbiți și de orgolioși. Încă de la prima replică se observă că Gore suferă de vanitate și se simte deranjat nu atât de banii pierduți, cât de faptul că a fost dus de nas. "„Eu sunt Gore — se prezintă el cârciumarului — (...) om de încredere și
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]