2,438 matches
-
rest, numai insinuări care, dacă n-aș fi mort, ar constitui baza unui frumos proces de calomnie. Să fie clar, n-am făcut în viața mea contrabandă cu Marlboro. Iar când m-au prins, a fost vorba de niște coincidențe oribile. Dovadă că n-am făcut nici o zi de închisoare. Dar la ce te poți aștepta de la un autor care lasă cititorilor, în prolog, impresia că aș fi unul dintre personajele principale, ca să mă omoare imediat, în Capitolul 1, deși aveam
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nevoile mele. Mi-am dat seama că viața nu e așa cum o vedeam eu, deci trebuia să fiu tare și să mă descurc singură printre străini. Nu am stat decât două zile În casă cu ei și m-am simțit oribil...am plâns În continuu și Îmi doream să mor. La serviciu nu era deloc rău. Clubul era super și personalul format din oameni de treabă, sau cel puțin așa credeam eu. Erau acolo foarte multe românce și una din ele
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pot apărea în jurul grădinii tale, se aud cucuvelele și se văd liliecii zburând, cârtițele au făcut mușuroaie în afara giuvaierului tău, ele nu pot înainta către grădina ta suspendată pentru că nu pot zbura, dar au început să sară într-un dans oribil, un dans monstruos se desfășoară acum, al cârtițelor care încearcă să ajungă cu botul lor la rădăcinile cele mai de jos ale grădinii tale suspendate, însă nu pot fi acuzate și pedepsite, așa cum orbenia lor nu poate fi. însă în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
deasupra cerului celorlalți, pentru că de acolo îți vin lumina și aerul minții tale, apoi să fii sinceră cu dedesubtul tău, pentru că el privește grădina suspendată a dragostei tale de jos în sus, și poate potoli, dacă tu ești sinceră, dansul oribil, cutremurat, al cârtițelor, mai departe să fii sinceră cu miazăziua ta, unde soarele zăbovește cel mai mult, și grădina ta suspendată are multe ferestre către miazăzi, să îți faci timp să fii sinceră și cu orientul tău, unde stă înțelepciunea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Rebarbor, zicea el, sau din Biografii comune, în care într-o condică de reclamații a unui restaurant scria cam așa: „Am intrat în unitatea dumneavoastră și am comandat supă de pasăre. Nu am putut s-o mănânc pentru că avea un oribil gust de pește. Am comandat ciorbă de pește. Nu am putut s-o consum pentru că avea un oribil gust de petrol. Acum stau la o masă și privesc pe geam incendiul de vizavi“. „Țineți, bă, minte, a mai zis Michi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cam așa: „Am intrat în unitatea dumneavoastră și am comandat supă de pasăre. Nu am putut s-o mănânc pentru că avea un oribil gust de pește. Am comandat ciorbă de pește. Nu am putut s-o consum pentru că avea un oribil gust de petrol. Acum stau la o masă și privesc pe geam incendiul de vizavi“. „Țineți, bă, minte, a mai zis Michi, Monciu a fost mai mare decât Kafka. Țineți minte, io n-o să scriu vreodată pentru că nu vreau, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
erai, Luiza?!, bâlbâi buimăcită Adriana, ca un om care nu s-a trezit bine din somn. Pentru o clipă, chiar mă speriasem, zău așa! Ce mi s-a întâmplat, mă întrebi? Sincer, sunt dărâmată. Astăzi, am fost martora unei vești oribile: mi-a murit o colegă de serviciu. Asta m-a mișcat cum nu se poate mai profund. N-am fost bună de nimic toată ziua, am fost sucită și întoarsă pe dos, parcă n-am fost eu... Mă simt groaznic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lui, trezindu-se brusc și violent, acoperit tot de o sudoare rece și grea, Șerban se porni să vorbească tainic cu sine însuși, scuturat fiind de toți fiorii spaimei. Se gândea astfel: „Am tot mai des și mai des coșmaruri oribile, fir-ar să fie! De ce, mă-ntreb, am atâtea coșmaruri? Și, de cele mai multe ori, mi se întâmplă să visez numai draci. De ce visez numai draci? Mereu, când mă observă, ei toți tăbărăsc peste mine, mă trântesc brutal la pământ și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
asemenea catastrofă. Cu toate că aflase că nu era mama lui biologică, ea îl crescuse, îl educase, simțindu-l că face parte din ființa ei. Ce rană adâncă tăiase în sufletul ei nelegiuirea Olgăi! Numai Dumnezeu putea să-i șteargă din catastif oribila crimă pentru că ea, Ina, nu avea puterea nici s-o ierte, nici să uite fapta săvârșită de cea pe care o considerase tot timpul cea mai bună prietenă. Gândurile înfurtunate făcuseră un gard strâns în jurul Inei și al lui Alex.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că ăștia care se văd aicea nu-s uriași, ci mori de vânt, iar ceea ce iei dumneata drept brațe sunt aripile, care, Învârtite de vânt, mișcă pietrele morii. M. Cervantes - Don Quijote de la Mancha Pot spune că a fost o dimineață oribilă. Cu ceafa lui porționată În valuri de grăsime, șeful mi-a dat vestea concedierii În felul său foarte original, privindu-mă cu spatele, În timp ce mâinile sale, cu palmele Împreunate deasupra feselor mari, mișcau din degetele agitate continuu, ca niște viermișori
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care Îmi vor descoperi mai târziu trupul inert și lava de sânge izvorâtă din mine și Împrăștiată peste tot acest univers făcut praf și pulbere? Mă numesc Șontâc Sunt un om bătrân. Bătrân și Împuținat la trup (mai ales după oribilul accident). Mă aflu la trecerea timpului... și nu am Încotro. Vulnerabil, neputincios, Într-o veghe continuă, asemeni animalului slăbit din mijlocul preeriei, Înconjurat de colți flămânzi și neîndurători. Sunt la discreția timpului. Și asta este, poate, cea mai mare nedreptate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dacă a făcut ceea ce a făcut, cu acea cameristă, nu și-a putut rupe, din cât avea, atâta, cât, femeia să fie mulțumită, și să nu-l mai reclame, ulterior? Lumea nu prididea să-i comenteze fapta, socotită a fi oribilă, și să-l țintuiască la stâlpul infamiei. Acuzațiile de viol, aduse lui Sarco, au răscolit inimile și mințile celor mai diferite categorii de oameni. În opinia lui Putin, acolo trebuie să fie vorba de o lucrătură, cu dedesupt politic. Prin
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lume. Nimic nu-i mai cumplit decât așa ceva! Nimic, oameni buni. și, o să vedeți, de ce spun asta. și, o să vă îngroziți. Casapu, că ăsta era numele său, Casapu Ion, chiar avea să nu-și dezmintă numele. Prin faptă. Prin fapta oribilă, care a rușinat, în fața lumii și a istoriei, un întreg sat, românesc, din partea de Nord a țării. Făcuse, cu Ilinca lui, cum zic, cinci copii: trei băieți și două fete. Fata cea mare avea, în vremea pe care o are
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vestitelor de pe lume, se afla în penitenciar?! O fi. Dacă lumea latră la unison, dacă presa i se alătură, dacă întreaga suflare nu are altceva pe buze, în această zi luminoasă și călduroasă de august, decât acest fapt, pentru unii oribil, pentru alții penibil, și, în fine, pentru încă alții... Dar, iată, la poarta penitenciarului, au sosit mama și tata arestatei. Îmbulzaelă, curiozitate, gură-cască și, mai ce, la poarta penitenciarului? Mai nimic, zice un zeflemist, că, din orice țânțar, ușor se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
drumul; îmi întindeam gura, îmi umflam obrajii, îmi ridicam barba și o fragmentam în două părți pe care le răsuceam; mă strâmbam. La ce expresii grotești se pretau trăsăturile mele! Puteam astfel să văd clar toate fantomele, toate fețele ridicole, oribile, de neconceput, care se ascundeau în străfundurile mele. Îmi cunoșteam bine toate schimonoselile; le simțeam în carnea mea, fără să încetez totuși să le găsesc rizibile. Erau în mine, erau ale mele. Aceste măști ale fricii, crimei, comediei se substituiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
suficient un simplu gest, un efort de voință pentru a respinge tentația asta, dar cercul de foc ce-mi încingea craniul se făcuse și mai strâmt, și mai arzător, încât m-am scufundai subit într-un ocean confuz unde pluteau oribile fantome. Era încă noapte când am fost trezit de gălăgia unei bande de gardieni beți, care trecea pe stradă. Se înjurau grosolan și cântau în cor: Hai să bem, Vinul orașului Rey să-l bem! Dacă nu bem acum, Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ea se apleca pentru a citi ceea ce scriam. Cu siguranță, înțelegea bine, numai ea putea să înțeleagă. Când o priveam pe furiș, mă înfricoșa. Noapte profundă și tăcută, ca aceea care se abătuse asupra vieții mele. Noapte plină de fantome oribile care, de peste tot, din apropierea ușii, de pe pereți, de după perdea, se strâmbau la mine. Într-o clipă, camera devenise atât de strâmtă, că mi se părea că stau culcat într-un sicriu. Tâmplele îmi ardeau, picioarele erau incapabile să se miște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nu voaim să-i dau drumul. Am aruncat arma. Liber în sfârșit în mișcări, i-am pipăit trupul: era rece. Ea era moartă... Atunci am început să tușesc, dar nu mai era aceeași tuse. Era ca un râs uscat și oribil, un râs care-ți zbârlea părul pe cap. Tremurând de frică, mi-am aruncat haina pe umeri și m-am dus în camera mea. Apropiindu-mă de lampă, am deschis palma: era ochiul ei obiectul pe care-l țineam așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
a cărui umbră era ruptă în două. Nu, era un bătrân cocoșat, cu capul și fața înfășurate într-un fular; ținea sub braț un obiect sub formă de vas, înnodat cu o batistă murdară. Râdea cu un râs sec și oribil, un râs care face să ți se zbârlească părul în cap. Ieși. M-am ridicat, grăbindu-mă să alerg după el ca să-i iau din nou vasul, batista înnodată; dar bătrânul se îndepărtase cu o agilitate deosebită. M-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pregătit pentru astfel de ocazii, deși nu e. Nu e, pentru că stilul Doris Lessing respinge orice idee de premeditare și calcul. A fost comunistă și apărătoare a drepturilor omului și nu s-a ascuns. S-a ridicat apoi împotriva consecințelor oribile ale ideilor pe care le-a susținut. Și a făcut-o de fiecare dată direct, cu simplitate, și cu o copleșitoare demnitate. Marele critic Alan Bloom afirmă că Doris Lessing a fost răsplătită cu Nobelul din motive de "corectitudine politică
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
descarcă toată scârba într-o narațiune furioasă, culme a unei viziuni mizerabiliste cu tentă cosmopolită, ceea ce dă un plus de stranietate și neliniște discursului epic. Într-o dezordine epică scontată, derutantă, se dezvăluie o dezordine amoroasă dezgustătoare și dezordine socială oribilă.
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
Întîmplare: — CÎt ți-a dat? — Doar știi cît e de zgîrcit, nu mi dă niciodată mai mult de o sută de dolari. De data asta Însă i-am smuls două sute, căci peruca e pentru plăcerea lui. — Plăcerea e un animal oribil. Numai bucuria e cu adevărat demnă de prețuirea noastră. O reflecție pe care ar fi făcut mai bine să o păstreze pentru emisiunea În direct Întîlnire cu Fericirea. — Într-adevăr, cîteodată Bill guiță ca porcul, cînd facem dragoste. — Naggie, lucrurile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Kiki, l-a adus acasă. Îndată ce Marychka a plecat, băiețelul s-a aruncat În brațele Christinei și a Întrebat-o: — Mami, tu ești o vită Încălțată? — Vai, Kiki, nu-i frumos să vorbești așa, cine ți-a spus aceste cuvinte oribile? Foarte urît, foarte urît!... mormăi Vic excesiv de Îngăduitor. — Marychka a făcut-o pe mama ei vită Încălțată... Ba nu, mama ei a făcut-o pe ea! — Haidem, să te spăl, zise Christina. CÎnd mai vine Bow-Bow la noi? Întrebă Kiki
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Împăratul oftă din tot sufletul. — Întrebarea dumneavoastră atît de sinceră Îmi ușurează, Într-un fel, misiunea, spuse. Nu știam cum să vă abordez pentru a nu vă leza demnitatea de militar. Totuși, un cetățean american a fost implicat În crima oribilă despre care vorbesc toate ziarele, posturile de radio și televiziunea. Este vorba, din cîte mi s-a spus, chiar de soția unuia dintre ofițerii aflați sub comanda dumneavoastră. Colonelul tăcu cîteva clipe, privind fără speranță spre fereastră, apoi făcu un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Ca să-mi ridice moralul! Hotărît lucru, un tip gras și constipat nu poate fi un tip simpatic, iar colonelul Pruritanal era În modul cel mai evident un tip gras și constipat. Pe deasupra, și ridicol, făcînd pe filosoful, cu bobinele acelea oribile pe cap. Maiorul Smith ar fi avut toate motivele să-l reclame superiorilor de la comandamentul Diviziei Pacific-Sud, dacă ar fi avut garanția că cei de acolo vor lua vreo măsură. Neștiind Însă cum vor reacționa, se temea de represalii, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]