3,686 matches
-
pe parcurs), grandios și simplu, funcțional perfect, de luminile dumnezeiești care-l modifică parcă tot timpul și de muzica operei funebră scrisă de Vasile Șirli pe un libret semnat de Sade. Muzica originală a compozitorului Vasile Șirli supradimensionează "romantic" misterul, oroarea, jocul de-a viața și de-a moartea al unor "păpuși" stricate, pierdute într-un muzeu al crimei și sexualității. Călătoria inițiatică a celor șapte minotauri înseamnă descoperirea, nu totală, a unui mit. Pentru a se putea dărui pînă la
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
comuniști de dreapta despre el și despre Vadim? Cât despre faptul că stânga și nu dreapta a fost sensibilă la ce se întâmpla în răsărit, e adevărat. Cu o precizare: după ce a trecut Soljenițân pe la Paris. Când am aflat despre oroarea care a putut să apară în Atac la persoană, fără să primească o replică pe măsură din partea autorităților și a societății civile românești, am scris că toți ar trebui să strigăm: în cazul acesta și noi vrem să fim săpun
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
cum susțin și azi, cu obstinație, încă mulți exponenți ai stângii intelectuale occidentale? Cu multă dreptate a vorbit Monica Lovinescu despre "asimetria indulgenței" față de comunism. În ce mă privește, nu voi obosi să afirm că totul apropie cele două cumplite orori ale veacului și numai un lucru le desparte: autorii Holocaustului au fost judecați și pedepsiți pentru faptele lor, pe când cei ai Gulagului, nu. Călăul Höess, comandantul Auschwitz-ului, a atârnat în ștreang, după judecată, în chiar incinta sinistrei instituții pe care
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
cu o imensă povară), ci singurătatea în care cei doi amanți au împins-o inevitabil. În fine, copilul, Shoko, descoperă cu cîteva zile de moartea mamei ei, un jurnal în care dragostea nelegitimă e notată în toate amănuntele pasiunii și ororii ei. Pentru Shoko, surpriza are menirea de a-i dezvălui nu doar un chip neștiut al mamei ei, sau al unchiului, ci o întreagă față necunoscută a universului. O față îndoliată, contorsionată de remușcări și nespus de tristă. Scrisoarea lui
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
perioadă s-a înscris în partidul comunist polonez, fără a fi fost forțat de cineva; mărturisește că a făcut-o atât din convingerea "valabilității ideilor comuniste", cât și, spune el, din "recunoștință pentru armata roșie", care l-a scăpat de ororile naziste, ce au dus și la uciderea familiei sale. Încheierea episodului era însă previzibilă. Întors la Varșovia, în plin stalinism, a fost arestat, ținut singur, într-o celulă, și eliberat după două săptămâni. Din acest moment activitatea lui Reich-Ranicki se
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
400 de pagini, format mare), cuprinzînd istoria filmului românesc pînă la sfîrșitul anilor '50, înseamnă, cu adevărat, ceea ce într-un referat uzînd de binecunoscutele expresii-șablon ar suna așa: o lucrare de referință, o carte acut necesară. Pentru că Valerian Sava are oroare de "critica fariseică", voi începe prin a recunoaște ce mi-a plăcut mai puțin la "Istorie": impresia de "migală artizanală" în compoziție și stil; acolo unde autorul propune o aglomerare de informație sub umbrela "obiectivității" (neutre și, uneori, cenușii) aș
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
Eminescu singurul scriitor român urcat pe piedestaluri reale și imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze cele mai intense psihoze colective. Monumentalizat este și Caragiale, printr-un mecanism diferit, invers cumva față de cazul lui Eminescu, cel al cinicului autodispreț, al ororii de sine. Între acești doi poli, al beatitudinii identitare exprimare prin idolatria Eminescu și al dezgustului de sine descoperit și redescoperit în Caragiale, unii ar putea susține că se află dialectica semi-sinucigașă a identității noastre naționale, dacă așa ceva chiar există
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
și dacă poetul nu murea în 1961, cine știe cîte articole propagandistice (și de ce fel!) nu ar fi scris Blaga. De altfel, Negoitescu și chiar N. Balotă avuseseră prilejul, prin 1954, să rîdă amar de articolele lui Blaga înserate în - oroare! - chiar gazeta de perete a Bibliotecii universitare din Cluj. Tentația poetului de a colabora cu regimul comunist se manifestase, deci, de timpuriu. Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
o mai las din mînă. Nici nu sînt sigură că aș putea numi acest factor de persuasiune care mi-a stimulat lectură, dar aș putea încerca o aproximare. Cel mai probabil este să fie vorba de o fascinație morbida a ororii, pe care Bashevis Sînger o notează pe un ton calm, aproape tern, cu acea constantă susținută a cronicarului resemnat din neputința. Personajele sînt plasate într-un timp care pare, prin vagul ce-l caracterizează, mitic, deși e probabil echivalabil cu
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
le înțelege, dar în virtutea cărora acționează impulsiv, cu riscul de a-și găsi astfel pieirea. Cu greu s-ar putea concepe o viață mai sumbră și mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
în virtutea logicii locului, chiar fără să știe că o face, ucigîndu-si în final mama. Realizez că prezint românul acesta într-o lumină foarte putin ispititoare, că nu mulți vor fi aceia dispuși să caute în paginile lui o fascinație a ororii. De altfel, ea nu rezidă strict la nivelul evenimentelor narate, altminteri ar alunecă în gratuitate și sațietate, ci la acela al scriiturii. Isaac Bashevis Sînger scrie o proza superbă, cu incantații frisonante, încărcată de o poeticitate discretă, austera. E adevărat
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
ușor isteroid, înscenat cu malițioasa voluptate (un academism à rebours ). Iată-l pe Cioran în stare aproape pură, evocat și mimat: "Șunt două lucruri complementare aici, îmi spun acum. Neputința de a ne rupe de noi înșine și fascinația - dorința, oroare, opacitate - a străinătății. Mulți se rup, nu mai vor să audă și chiar prin asta rămîn români - în sensul cel mai rău. Drumul complet, inițiatic, l-a parcurs Cioran. S-a rupt realmente, a devenit altul, a scris în altă
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
teza" românului scris de Maya Belciu. Viciul "demonstrației" stă însă în sistemul aluziv de care autoarea uzează, dar și în evitarea necesarelor totuși îngroșări ale unor contururi (ce ar fi putut să exprime cu mai mare exactitate adevărată dimensiune a ororii înstăpînite după război în România). Tehnică esențială a cărții este bazată pe rememorare, care aduce cu sine povestea în poveste, povești paralele, adunate în jurul unui narator principal. Incursiunile în timp ale naratoarei aduc în atenție și alte voci, pe masura ce și
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
spiritual, la început de secol 20, în plină modernitate (penru noi, postmodernii, căci pentru cei de atunci deja începuse "criză" spiritului modern, cum indică și subtitlul acestei cărți), deci în plină epistemă bîntuita atît de obsesiile raționalismului cît și de oroarea față de ele. Ambițiile sale sînt însă, clar, ale unui absolutist în sensul soft, care deși declară infinită diversitate a lumii, se știe capabil să o cuprindă cumva pe dedesubt, din interior, să o subîntindă prin însuși actul contemplării și studierii
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
Nichifor Crainic (dispărut - prin suspendare - la sfîrșitul lui 1933), desi n-a avut nimic comun cu ideologia-i xenofob-retrogradă. Dar pentru roboata de corectura nu era nevoie de împărtășirea convingerilor, dl. Vlaicu Barna fiind, din junețe, un democrat, respingînd, cu oroare, diferitele ipostaze ale legionarismului și ale cuzismului militante. Așa se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4 ani să nu vaza o asemenea oroare. Nu izbutiseră. Încăpăținata, fetița refuză să plece. Era numai curiozitate, cu viitorul ei înainte gata încărcat, gata suprasaturat de întîmplări și evenimente, cu foamea ei de a înregistra tot ce vedea și de a păstra în memorie lucrurile... pentru cine
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
asimetria spațiului (mobilitatea fără ubicuitate) și ireversibilitatea temporală. Echivalenții temporali ai lui "aici" și "acolo" sînt "acum" și "atunci", dar între ultimele două nu e posibilă o oscilație, decît cu o mașină a timpului a la Wells. Or, Jankélévitch are oroare de asemenea ucronii tehnologice, căci timpul, susține el, e "mai palpabil și mai imponderabil decît aerul atmosferic", ceea ce îl face inabordabil de către tehnici sau mașini. Timpul este cel care ne hrănește temerile și suspiciunile. Pe aceste două aspecte ale spațiului
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
1996 partizan al Reformei, pe cât de indecis să apuce taurul de coarne. Nu se știe cum s-ar fi petrecut lucrurile când Reformă ar fi succedat unui stadiu de violență socială, cănd iarăși este neclar cine ar fi fost învingătorul. Oroarea de violență a unei societăți pe care comunismul n-o cruțase, i-a salvat nomenklaturii batalioanele, si cum un singur torționar n-a avut de suferit fizic, regruparea foștilor, perpetuarea lor în aparatul de stat, s-a produs instantaneu, blocând
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
deși mi-e teamă că formulă naște un fel de "contradicție în termeni") văzute din unghiul autorului, nu al naratorului. Fervoarea cu care scrie Titus Popovici a rămas, însă, aceeași. Arhitectură (arhitextura) cărții are ceva din tensiunea unui edificiu baroc. Ororile la care a fost martor în perioada Ardealului ocupat, călătoriile care l-au adus în preajma lui Fidel Castro sau Ernesto "Che" Guevarra, întâlnirile cu Ceaușescu se desfac unele din altele, fără a respecta vreo cronologie. Pe același ton "rece, sec
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
ori noaptea le înfățișează/ ascultătorilor strânși pe punte scenă din experiența lui/ de viață, acela a ajuns o dată (de mai multe ori)/ în chiar inima întunericului - și acolo, cum bine știa,/ - și i-a învățat asta pe mulți - a descoperit oroarea, oroarea -/ șoaptele întunericului, astea îi stăruiau în cămara sufletului"... * În sumar figurează și o dezbatere - de fapt, un grupaj de monologuri - cu titlul Tendințe postmoderne în proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
noaptea le înfățișează/ ascultătorilor strânși pe punte scenă din experiența lui/ de viață, acela a ajuns o dată (de mai multe ori)/ în chiar inima întunericului - și acolo, cum bine știa,/ - și i-a învățat asta pe mulți - a descoperit oroarea, oroarea -/ șoaptele întunericului, astea îi stăruiau în cămara sufletului"... * În sumar figurează și o dezbatere - de fapt, un grupaj de monologuri - cu titlul Tendințe postmoderne în proza românească. Semnatarii intervențiilor sunt: Cornel Moraru, Gabriel Dimisianu, Mircea Nedelciu, Dan-Silviu Boerescu, Luca Pitu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
abia zilele acestea) am citit un atac stupefiant la adresa lui Z. Ornea, semnat de Mircea Platon. Numele publicistului ieșean nu ne spune nimic, dar citindu-i articolul scris cu ură aflăm că inteligența nu-i prisosește. Iată cum începe: "Natura are oroare de vid, literatura nu. Și de aceea există Z. Ornea. "Există". Există? Nu există? E greu de lămurit această înșelătoare problemă tăiată în apele celei mai abstracte filosofii. Ca persoană fizică, avînd o dată de naștere, o stare matrimonială, un patrimoniu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
Căutarea neterminata, drept "o profeție istorică ămbinată cu un apel implicit la următorul comandament moral: contribuie la realizarea inevitabilului." Aceasta este chiar "idioțenia periculoasă" la care se referă titlul articolului meu: validarea unui curs necesar al istoriei care justifică toate ororile. Este și tema obsedanta a primelor române critice din deceniile 7 și 8, ale lui Ivasiuc, Preda, Breban, Toiu sau Buzura. Toată problema lor era de a ăntelege mecanismul prin care se realiza inevitabilul, de vreme ce istoria se ăndrepta triumfal spre
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
se ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol, cele trei femei care vestesc, printre hohote de râs, orori, șanț prelungirea bărbatului elegant, cu floare la butoniera, care-și spune Hecate. La Shakespeare, ăn lista personajelor, scrie "Hecate și trei vrăjitoare". an mitologia greco-latină Hecate este o zeitate cu trei capete. La momentul oportun, bărbatul desăvârșește cu grație dezordinea
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
un cer apăsător și opac de unde "murise ăngerul!" și unde ănsusi daimonul ominiscient se arătă ănspăimântat și urlând. Un apocalips vâscos al ninsorilor dese și al pustiului ghețurilor, nu al arderilor focului, coboară an ultimul volum, ănfrigurând un univers al ororilor și al supliciilor ordonate de o instanță atotputernica, al cărei nume nu este niciodată rostit, mesagera a unui râu insidios și nevăzut, pretutindeni supraveghind și pedepsindu-si supușii fără de vină. Nichita Stănescu a reușit, astfel, că nimeni altul, să fie
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]