465 matches
-
motiv Bouwsma l-a prezentat pe fratele Paolo Sarpi că pe un reprezentant al ideilor promovate de Erasmus din Roterdam chiar dacă o parte din istoriografia în domeniu, apărută ulterior, a criticat această apropiere. 18 F. Gilbert, "Bernardo Rucellai and the Orți Oricellari: a study on the origin of modern political thought", în Idem, History, pp. 215-246: 217, 245 (în traducere din limba italiană: Idem, Machiavelli e îl suo tempo, pp. 7-58, și în special pp. 10, 56). 19 Gilbert, Machiavelli and
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fața plat, ca hiar și ități tr-o rii orașul rimărie tr. Frunze C s-a instala l, Sala Sp ui". Casa (Judecăto Monum Peneș Parcul urme de Războ 1918) puține vechim păstrea lor 2, actu asa Mavrocorda t un mall orturilor, de cultu ria), C Mavrocord entul Curcan Copou ale postu radio iul și doar urme e se m ză. Prin ala redacți t ; la un ră, asa at, lui ul, (cu lui din alte de ai tre e a TV
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
inf rap ma Pro Ko puț (do alte fur cel La Viața ă '89 se î 2004, 1 lamentare a are etnic învățăm i corpul menține itate. Cele județ, ș sele de serii, și ge eficiat d și dotă ormatizare ort de nagerilor) copiu", d gălniceanu Viața in pentru a) Pop ar suntem b) Exo părți ale Totuși turi și... sin Nivelu e mai scăz sate alim politică se nregistrau 6 - 18 au rămas i maghiar ântul s-a profesoral de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
hârburile alea de mașini. Cum naiba de rezistă ? Genii, nu-s, cu americanii nu lucrează, cu să pro Păi tele sup Aa niș con « B dom Că îm pen act rușii...hm onoreze bleme de , cu ăștia vizoru’... Hait, c ort și ... a Ce dac apă de plo te becuri silier Cim ună dimin Ar vre ’le săptă EXIST|, (Iancică D i permit să tru a rea ualul cont ! și colac p ‘mnealo mass-med noi min ă-i încurc ș vrea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1 131; Ștefan Roll, Cum a suferit și murit Sahia, „Lumea românească”, 1938, 469; Miron Radu Paraschivescu, Pomenirea lui Alexandru Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa Pană, Alexandru Sahia - un antemergător, ORT, 1945, 18; Dan Petrașincu, Alexandru Sahia, „Dreptatea nouă”, 1945, 48; Eugen Jebeleanu, [Alexandru Sahia], CNT, 1947, 31; Lascăr Sebastian, „Nuvele”, „Patriotul”, 1949, 1 426; George Macovescu, Viața și opera lui Alexandru Sahia, București, 1950; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
caracterului subiectiv sau obiectiv al locuțiunii, condiționările sunt cu mult mai complexe, mai profunde și mai greu raportabile la verb sau la celelalte componente. Cele mai frecvente sunt locuțiunile subiective: a șterge putina, a da bir cu fugiții, a da ortul popii, a o lua la sănătoasa etc. Caracterul subiectiv este foarte adesea determinat de însoțirea verbului cu un pronume reflexiv în dativ: a-și pierde echilibrul, a-și lua tălpășița, a-și lua nasul la purtare, a-și lua zborul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică”. (C. Noica, 10) Dintre elementele relaționale, doar locuțiunile conjuncționale ca și cum, ca și când, de parcă și adverbul parcă se constituie prin ele înseși în mărci distinctive ale funcției de circumstanțial modal: „Vorbiți atât de senin despre acest ort al popii de parcă existența lui v-ar fi cu totul indiferentă, ca și cum în viața și în eventuala lui moarte dv. n-ați avea nici un amestec.” (P. Sălcudeanu, 183), „Să fie neagră umbra în care-oi fi pierit, Ca și când niciodată noi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
civilizațiilor așa zis științifice au atenuat, nu vreau să spun distrus legătura prin vis, viziuni și călătorii de-a lungul lumilor superioare. Etericul și astralul, mai puțin legate de trup precum azi dădeau posibilitatea omului la ascensiunea în zona hiperfizică (orto, para sau metafizică). Lumea spirituală, sufletul universului, pe care noi trebuie s-o atingem irumpea atunci în sufletul omului pur, curat în cascade de lumină. Acesta era paradisul, viziunile își croiau hăuri luminoase în vâltoarea în care era obligat să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
covor 1092. Ceea ce imită alegorismul scriptural augustinian și aspiră la o funcție cognitivă este alegorismul poetic. Ca în fața oricărui text, și în prezența poesiei ne întrebăm care este țelul și intenția discursului, adică raporturile dintre litera, sensul și tâlcul fizic, orto, meta și parafizic al acestuia. Toma d-Aqino admitea că tainele divine care depășesc capacitatea noastră de înțelegere trebuie dezvăluite în formă alegorică. Ca și în interpretarea Bibliei trebuie admisă deosebirea marcantă a liricii laice de cea care are legătură cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
iubirea lui are chip de hipioată, cu plete și cu știința de a duce ispititor mâinile să acopere fața înainte de a plânge. Apoi, pentru că și cel mai bun prieten al său, durduliu și pistruiat, ajunge să o mierlească. Să dea ortul popii. Să treacă la Hades. Să o cotească. Cu iubita lui hipioată, e simplu. Și ea alerga după un chel tatuat care aflase deliciul de a o părăsi din când în când. La răstimpuri deci, numai când era părăsită, iubita
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
deșertăciunile în Casa celui Veșnic. Voi credeți că Fecioara Maria mergea îmbrăcată cum o pictați voi? Eu vă spun că ea purta îmbrăcămintea celor săraci iar voi o zugrăviți ca pe o femeie de stradă. (Mag. Ștefănescu-Sensul ortodox al icoanei, Ort.2, 1956) 3. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Mlenăuți Biserica este situată în partea de sus a satului fiind construită din piatră și cărămidă, cu zidul gros de 1,6 m. Ctitorul bisericii a fost slugerul C. Manole ale cărui oseminte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
valoarea intrinsecă a operei de artă, detașată de lumea care îi dă naștere, o transformă pe aceasta în marfă: „Sein Gedanke ist, dem Kunstwerk das Dasein in der Gesellschaft zurückzugeben, von der es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest context și, tocmai din acest motiv, Fuchs își îndreaptă atenția asupra obiectelor anonime, întâmplătoare, comune. Caricatura este un exemplu în acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
274; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1935, 122-126; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Mircea Bogdan, Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas, Tristan Tzara, Paris, 1952; ed. Paris, 1966; Georges Hugnet, L’Aventure Dada (1916-1920), pref. Tristan Tzara, Paris, 1957, passim; ed. Paris, 1971; Dada (Monograph of
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Constantin, care nu a avut norocul să aibă urmași de la prima lui nevastă, Catrina, femeie aprigă și harnică. Însă a doua soție i-a umplut casa de copii, rămânând singură să-i crească, fiindcă badea Constantin Între timp a dat ortul popii. Era deja bătrân când s-a Însurat a doua oară. Dintre acești frați Rugină, Andrei Călugărul era mai simpatic, o comoară de om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu putea să urască pe nimeni. Avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
discursului repetat" evocă în mod obligatoriu toate cele patru tipuri de "cadre" menționate mai sus. Unele sunt legate în mod particular de anumite "regiuni" (e cazul regionalismelor), altele trimit la anumite contexte culturale, istorice și/sau practice (ex.: a da ortul popii) sau la o anumită "situație" cu implicații sociomorale (proverbele); c) o clasă aparte de unități ale "discursului repetat" sunt "citatele (mai mult sau mai puțin) celebre", care par să fie deja încadrate în anumite circumstanțe ale "vorbirii", pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Craiova, 1932, 173-182; Alexandrescu, Confesiuni, 40-42; Boz, Cartea, 243-244; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 178-179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 782-784, Ist. lit. (1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
ai cu inima ta ? Atunci o să fii sus, în Rai, cu taică-tu, amintindu-ți și râzând de toate astea. Ai văzut ce grijă a avut de noi, să ajungem sănătoși ? Ai uitat ce a pățit Victoraș, că a dat ortul de frig ? Taică-tu a fost lângă noi tot timpul și ne-a ascultat atent bătăile inimi- lor, să nu încetinească. Ajunși acasă, în loc să se odihnească după drum și să-și reia cum puteau viața, Virginia și cei doi copii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
acestea, în spitalul său sunt internați mai mulți pacienți liberali, care se fac bine, în timp ce pacienții liberali din primul spital mor pe capete. În oraș, nimeni nu știe ce politică se face acolo, Sus. Putem spune că oamenii nu dau ortul popii din punct de vedere politic, ci după cum vrea Dumnezeu. Iar dacă se vindecă, e tot din voia Lui. Ministrul liberal însă nu vede lucrurile astfel și suplimentează fondurile tot la spitalul directorului liberal. Fiind mai mulți bani, e normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935, 33-37, 161-162; Perpessicius, Opere, XI, 325, 329-330, X, 268, 272-273; Constantin-Stelian, „Chenar pe marginea războiului”, F, 1942, 9; Paul Georgescu, „Invocări”, ORT, 1947, 15; Piru, Panorama, 74-75; [Cornelia Buzdugan-Hașeganu], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
stupid, străduindu-se să înțeleagă textul rugăciunii șoptit de mama. Dar nu pricepea nimic. Pesemne că efortul depus de minusculul său creier de batracian tembel pentru deslușirea textului a fost atât de intens, încât era cât pe ce să dea ortul popii, cauza fiind o pustiitoare comoție cerebrală. Mama, în ciuda faptului că trecuse la ortodoxism, de-a lungul întregii sale vieți, până la moarte, s-a rugat Celui de Sus în limba poloneză, iar sfânta cruce o făcea și acum precum creștinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
închiderea de lună. O consecință nefastă a preluării greșite de date este și scăderea încrederii în noul sistem și recurgerea la credinciosul și de-acum clasicul Excel pentru a realiza diverse prelucrări. Există două metode fundamentale de realizare a imp ortului de date: manuală și automată. Metoda manuală are dezavantajul de a fi consumatoare de timp și efort și nu garantează corectitudinea (datele sunt verif icate înainte de a fi introduse, dar erorile pot apărea tocmai la introducerea manuală) . Metoda automată este
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
avea în vedere proverbe, zicători, aforisme (de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă titlul „Carte de mână împreună cu calendariul” Cu întreruperi, între 1839-1850, calendariul se tipărește la București. Calendariu... editat de Consistoriul arhiepiscopia ort. orient. al Bucovinei. Apare la Cernăuți în anul 1896. * Calendar de casă 1811 Calendar de casă apare în 1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu, un bucovinean
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]