1,141 matches
-
Institutul Pedagogic de 3 ani până la desfințarea acestuia (1977) și profesor de gimnaziu la mai multe școli din Capitală. S-a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
este sudata cu sufixul, rezultând "-amment", respectiv "-emment" (ambele pronunțate [ama]): "élégant" → "élégamment" „(în mod) elegant”, "prudent" → "prudemment" „cu prudență”. Sunt și câteva formațiuni care nu intră în niciuna din categoriile de mai sus: "gai, gaie" → "gaiement" „cu veselie” (neregularitate ortografica), "gentil, gentille" → "gentiment" „cu amabilitate”. Cele mai multe adverbe au grade de comparație regulate, la fel ca adjectivele: Comparativ: Superlativ: De notat că în franceză comparativul de inferioritate și superlativul relativ de inferioritate se folosesc mai frecvent decât în română. Patru adverbe
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
al insulei, dar și al drepturilor intelectuale ale proiectului niciodată realizat în trecut. Toate desenele, schițele și planurile pe care Massaro le-a putut recupera, incluzând desenele mobilierului care urma să fie încorporat casei, la care s-au adăugat planurile ortografice și secțiuni ale viitoarei clădiri au fost oferite de Massaro arhitectului, restauratorului și specialistului în opera lui Frank Lloyd Wright, Thomas A. Heinz, pentru terminarea și realizarea proiectului. Designul lui Heinz a oferit și soluții de încălzire și răcire care
Casa Massaro () [Corola-website/Science/314093_a_315422]
-
În 1964 s-a consfințit, practic, reincluderea literei "â" în alfabetul modern al limbii române, folosită însă exclusiv pentru notarea cuvintelor având rădăcina "român", precum și a numelor proprii, în funcție de dorința purtătorilor lor. În 1982 s-a consfințit prin publicarea "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM)", includerea literelor "q, w, y". Astfel, alfabetul modern al limbii române a ajuns să aibă 31 de litere. În continuare, însă, literele q, w și y își păstrează caracterul de litere „aparte”, fiind
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
dispunerea tipografică și organizarea articolelor, principala grijă fiind claritatea diverselor sensuri ale unui cuvânt (marcată prin paragrafe bine separate în ediția originală) nu mai este reprodusă în "Nouveau Littré". Începând cu ediția din 2006, "Nouveau Littré" a integrat toate modificările ortografice ale limbii franceze introduse în 1990..
Dictionnaire de la langue française (Littré) () [Corola-website/Science/327020_a_328349]
-
fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării cu „î”. Decretul nr. 93 din 17 aprilie 1954 pentru modificarea art. 4 din Decretul nr. 189 înființează noi însemne vexilologice: pavilionul navelor auxiliare ale Marinei Militare (însemnul anterior fiind folosit în continuare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pot să scrie în limba lor. Galiciana este des considerată ca și un dialect al portughezei. De fapt, din punctul de vedere strict lingvistic, galiciană, portugheză și braziliană sunt trei codialecte. Astăzi sunt două tendințe în Galicia în domeniul normei ortografice: cea care urmează ortografia spaniolă (oficială) și cea istorică, comună cu altele variante de portugheză (sau galiciană-portugheză).Cunoașterea limbii galiciene, dupa mulți ani de declin datorită presiunii și persecuțiilor spaniole, este iar în creștere datorită politicilor favorabile și a sprijinului
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
cu viscozitate mare, este "vâscos". Toate fluidele reale sunt vâscoase, cu excepția celor superfluide. Un fluid nevâscos este considerat "fluid ideal". Cuvântul "viscozitate" face parte din familia cuvântului "vâscos" și în limba română este admisă și pronunția ca atare. Conform normelor ortografice actuale, termenul ar trebui ortografiat "vâscozitate". Această formă este în conflict cu radicalul "visc-" din care derivă familia de cuvinte , și se abate de la termenul internațional. Ca urmare, în textele scrise se recomandă folosirea formei "viscozitate", prezentă în toate dicționarele
Viscozitate () [Corola-website/Science/309777_a_311106]
-
folosită, se recurge la prepoziția je, care nu are înțeles de sine stătător. Alternativ, se poate folosi acuzativul fără prepoziție. 15. Cuvintele - așa numite - străine, pe care majoritatea limbilor le-au preluat din aceeași sursă, rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto. 16. Literele a din articolul hotărât, și o de la sfârșitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof. În esperanto, derivarea ocupă un loc foarte important
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
regelui Mihai al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965. Din anul 1954, grafia numelui țării a fost schimbată în Republica Populară Romînă, conform normelor ortografice din acea perioadă. În anul 1963 s-a revenit la scrierea cu "â" a numelui țării: . Imnul de stat al Republicii Populare Române a fost "Zdrobite cătușe", din 1948 până în 1953, schimbat apoi de "Te slăvim, Românie!" (care a rămas
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
ar fi. În realitate fiecare varietate își are normele ei, cu deosebirea că cele ale varietății standard sunt elaborate în mod conștient. Principala proprietate a limbii standard este caracterul ei elaborat, codificat, instituționalizat, cu norme prezente în dicționare explicative și ortografice, gramatici, lucrări de cultivare a limbii etc.. Există și instituții oficiale care se ocupă de standardul limbilor, de exemplu, pentru limba română, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei. Limba standard este cea care este predată în sistemele de învățământ
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
pentru școlile primare. Regulamentele au stabilit obligațiile și drepturile elevilor și profesorilor, normele de conduită în școală și în afara ei, sistemul de pedepse și recompense, etc. multe dintre acestea fiind preluate în reglementările ulterioare, unele ajungând până în zilele noastre. Reformele ortografice din 1862 au permis un sistem unic de educație pentru tot teritoriul României. Anii 1880 au fost marcați de alte reforme, ministrul educației Spiru Haret creează unui ambițios program reformă și modernizare în învățământ. Programul lui a fost un amestec
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
înființat în 1806, este orașul Belmont. Numele „Allegany” derivă dintr-un cuvânt nativ american, "oolikhanna", care semnifică „curs de apă frumos”. Un număr de cinci comitate din regiunea Statelor Unite cunoscută ca Appalachian sunt numite astfel, regăsindu-se sub diferite varietăți ortografice așa cum sunt "Allegany", "Alleghany" ori "Allegheny". Conform datelor statistice furnizate de United States Census Bureau, comitatul are o suprafață totală de 11.689 km, dintre care 11.654 km reprezintă uscat și doar 0,31% apă. Următoarele districte școlare deservesc
Comitatul Allegany, New York () [Corola-website/Science/318906_a_320235]
-
Odată cu 23 august 1944, Regele Mihai înlătură regimul Antonescu și restaurează parțial pe 30 septembrie 1944 Constituția din 1923. Guvernul Petru Groza îl silește pe Rege să abdice, proclamând la 30 decembrie 1947 Republica Populară Română (prescurtat RPR). În urma Reformei ortografice din septembrie 1953, grafia cu „â” devine „î”, chiar și în cazul cuvintelor "român" și "România". Astfel, numele statului se schimbă în Republica Populară Romînă. În 1964, se revine la grafia cu „â”, în cuvintele "român", "românește", "România" și celelalte
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
limbă „moldovenească” comună mai apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de folosire
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
România folosea la rândul ei aceeași ortografie (scrierea cu "î din i" și "sînt"). Decizia de a reforma ortografia pentru a include și caracterul „â” a fost luată de Academia Română în 1993. Cu toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
loc și la nivelul cuvintelor și chiar al propozițiilor. În același timp, intervin greutăți în combinarea cuvintelor în unități mai mari de limbaj. Apar uneori și tulburări ale lizibilității și ale laturii semantice. Aceste caracteristici împiedica asimilarea și automatizarea regulilor ortografice. La unii disgrafici grafemele sînt plasate defectuos în spațiul paginii, sînt inegale ca mărime și formă, ceea ce conduce la o dezordine evidență. Din cauza neînțelegerii textelor citite, si chiar a propriului lor scris, exprimarea verbală la dislexici și disgrafici este lacunara
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
a numeralelor daneze În continuare se va scrie cifra unităților, "og" ("și") și cifra zecilor. Exemple: Daneza se scrie folosind alfabetul latin, cu trei litere suplimentare: "æ", "ø" și "å", care sunt la sfârșitul alfabetului danez, în această ordine: Reforma ortografică din 1948 a introdus și litera "å" (folosită și în Norvegia și Suedia), în alfabetul danez pentru a înlocui grupul "aa"; vechea folosire mai apare în unele nume personale și geografice sau documente vechi (de exemplu numele orașului "Ålborg" este
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
audiență, acoperirea teritoriului țării și ponderea semnificativă de emisiuni informative și de dezbatere, au un important rol educativ și cultural. Rezultatele monitorizării sînt publicate sub forma unor liste de greșeli și recomandări. Lista include, pentru posturile de televiziune, și greșeli ortografice și de punctuație apărute în textele afișate pe ecran. Cele mai grave greșeli de ortografie la posturile de televiziune constau în lipsa cratimei sau utilizarea ei acolo unde nu e necesară, de exemplu " zi" sau " două-trei rînduri". Foarte frecvente sînt cazurile
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
(până la reforma ortografică: „"Adevĕrul"”) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 - 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
august 1888 Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, da această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul "veritas", a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Alex. V. Beldimanu ocupa funcția de „director politic“, „prim redactor“ al cotidianului, tipărit în format mic („No 6“) și în condiții tipografice slabe, fiind Grigore Ventura și principal colaborator-fiul acestuia, Constantin Ventura. Ziarul a apărut fără niciun capital, pe baza
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
asupra francezei. Consiliul este un departament al Institutului de Limbi și Folclor ("Institutet för språk och folkminnen"). Totuși, multe organizații și agenții au nevoie să consulte publicația consiliului, numită "Svenska skrivregler", în diverse contexte oficiale, altfel fiind considerat un standard ortografic "de fapto". Printre organizațiile care alcătuiesc Consiliul Limbii Suedeze, Academia Suedeză, stabilită în 1786, este fără îndoială cea mai influentă. Principalele lucrări ale academiei sunt glosarul "Svenska Akademiens ordlista" ("SAOL", în prezent a ajuns la cea de-a 13-a
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]