1,187 matches
-
au zâmbit, deși aceste armate ale lumii „civilizate” purtau la caschetă, teoretic, laurii victoriei. Dintr-un minimal spirit de solidaritate de castă militară, nu trebuia tulburat somnul de veci al unui mare luptător care a fost Mircea, nu trebuiau stricate osemintele acelui trup viguros odinioară, care s-a nevoit pe câmpurile de luptă ale Balcanilor, apărând Crucea și civilizația creștină. Piatra funerară a stat așa, distrusă, pe mormântul voievodului până în anul 1936, când a fost înlocuită cu alta, contestată însă ca
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Domnitorul Mircea cel Bătrân și cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele soției sale, Doamna Mara, osemintele celor cinci fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei și nefericitei mame a Domnului Mihai Viteazul, monahia Teofana, care și-a dat obștescul sfârșit cu gândul, mereu și mereu, la ,,drag fiul ei”, al cărui
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele soției sale, Doamna Mara, osemintele celor cinci fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei și nefericitei mame a Domnului Mihai Viteazul, monahia Teofana, care și-a dat obștescul sfârșit cu gândul, mereu și mereu, la ,,drag fiul ei”, al cărui trup, pângărit de unguri, se
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele soției sale, Doamna Mara, osemintele celor cinci fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei și nefericitei mame a Domnului Mihai Viteazul, monahia Teofana, care și-a dat obștescul sfârșit cu gândul, mereu și mereu, la ,,drag fiul ei”, al cărui trup, pângărit de unguri, se odihnește sub holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și mă înțeapă cu gheță-n inimă firul gândului din deșertul sufletului meu s-a răcit cu brumă soarele încă stropește cu raze cerul pământul plânge cu munții prin înalte cețuri prin văi și-n cetăți mustește trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
Orizont > Selectii > POȚI CERE IUBIRE? Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cel care plânge, Cel care pierde tot sângele, Vântul de toamnă peste O groapă uriașă, Blesteme și țipete-n beznă, Oseminte se nalță, Se caută, se găsesc, Nu au liniște, Lacrimi de piatră. Eu am văzut cum ochii lor piereau în ceață, Eu am auzit ultimul lor strigăt, Eu am văzut cum se nălța fumul, Am auzit cum se îmchideau ușile
POŢI CERE IUBIRE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361857_a_363186]
-
Țării, asupra lui, au revenit Și în Țara Românească, l-au repus Mitropolit ! Mitropolitana Catedrală, zelos a restaurat Și "Viețile Sfinților", le-a tipărit în nou format ! Îngropat la Catedrală ; apoi după 7 ani, La Gropnița Mânăstirii, cea de la Căldărușani... Osemintele-s acuma, în Pridvor la Mânăstire Iar cei care trec pe-acolo, îl Pomenesc și-i dau Cinstire ! Pentru ce-n Biserică și în Cultură a zidit, Poporul și Biserica, Dascăl de Neam, l-a numit ! ...........,................................ Sf.Mc.Aristocle, Preotul. În
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MI-A VENIT SOLDA Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului în trenul de ieri se purtau sicrie de gheață, se purtau crucile Domnului peste osemintele noastre, eram albiți de suferința precară, se dădea prescură și vin, un cogeamite osul de tendon oferea gratis colivă fiecărui trecător, eram împrăștiați peste tot pe calea ferată iar câinii ne trăgeau osemintele după ei, semnalele toate erau pe roșu
MI-A VENIT SOLDA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365511_a_366840]
-
de gheață, se purtau crucile Domnului peste osemintele noastre, eram albiți de suferința precară, se dădea prescură și vin, un cogeamite osul de tendon oferea gratis colivă fiecărui trecător, eram împrăștiați peste tot pe calea ferată iar câinii ne trăgeau osemintele după ei, semnalele toate erau pe roșu și trenul a rămas fără de osii, țiganii le vânduseră la fier vechi, la semnalele de intrare stăteau soldații spălați de ploi cu carabina spânzurată de grumaz, iar ciorile le ciuguleau glontul ce rămânse-se
MI-A VENIT SOLDA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365511_a_366840]
-
Cuvinte > NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Țebea, 13 Septembrie, mereu... Nu sunt de ajuns cuvintele, Nici tăcerile Moților nu-s! Astăzi coboară în lut osemintele, Sufletul se uită la noi de sus... El ne știe pe fiecare în parte Cât suntem de români și de buni, Ce Dor ne adună, ce gând ne desparte De Tricolorul dintre goruni... Câmpiile Blajului, Târnavele gem, Arieșul tău, Iancule-Avrame
NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365020_a_366349]
-
acelora care-ți aduc osanale Cu Numele tău lăudându-se-apoi, Să le ieși, Bunule, noaptea în cale Și tot Adevărul să ți-l iei înapoi! Nu îmi sunt de ajuns cuvintele Și nici tăcerile voastre nu-s! În pământ se întorc osemintele, Sufletul Iancului e tot mai sus... Referință Bibliografică: Nu sunt de ajuns cuvintele... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 987, Anul III, 13 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365020_a_366349]
-
Autorului Ce-o rămâne după mine, Ce rămâne, Doamne Sfinte? Mă va plânge, oare, cine? Spune-mi Tu, să iau aminte. Ce rămâne din noi, Sfinte? Mă întreb și nu țin minte, Decât țărna, pe morminte, Și un pumn de oseminte. Am trăit strângând talanții Tot sperând că n-o să mor, Că-n pământ vor intra alții, Eu voi fi nemuritor. Astăzi simt, ca niciodată, Cum puterile mă lasă Și-o senzație ciudată În tot trupul mă apasă. Lasă-mi, Doamne
CE RĂMÂNE DIN NOI, SFINTE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365041_a_366370]
-
o lună, Să-mi așez cum se cuvine, Să-mi pun ordine în urmă Și-apoi fă ce vrei cu mine. Ce rămâne din noi, Sfinte? Mă întreb și nu țin minte, Decât țărna, pe morminte, Și un pumn de oseminte... Referință Bibliografică: Ce rămâne din noi, Sfinte? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 989, Anul III, 15 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CE RĂMÂNE DIN NOI, SFINTE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365041_a_366370]
-
instituția familiei, nu putea să nu aclame varianta unui Iisus Hristos simplu om, concubin al Mariei Magdalena. Aceeași societate, neîncrezătoare în înviere și viața veșnică, a primit cu mare bucurie vestea aflării „mormântului lui Hristos”, cu sarcofagul aferent, plin cu oseminte. Mai ales că această veste nu a venit prin intermediul unui roman polițist, ci în urma unei cercetări „științifice”, purtând girul unui prestigios canal media (nu a contat precaritatea datelor prezentate și lipsa de concludență, nici interesul evident de a extrage o
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
s-a platit taxa de 12 tari. Suma era pretinsa numai pentru cei ingropați. În autorizația de înmormantare este inscrisă expresia “per cimitero”, ceea ce demonstrează ca trupul său a fost depus în cimitirul mănăstirii. Desi a avut inițial un mormânt, osemintele sale au fost scoase dupa câtiva ani si depuse într-o groapa comună, laolaltă cu alte sute de morți, astfel încât identificarea lor este dificilă. Când prietenul său Mihai Kogălniceanu ajunge la putere pe vremea lui Cuza se încearcă recuperarea osemintelor
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
osemintele sale au fost scoase dupa câtiva ani si depuse într-o groapa comună, laolaltă cu alte sute de morți, astfel încât identificarea lor este dificilă. Când prietenul său Mihai Kogălniceanu ajunge la putere pe vremea lui Cuza se încearcă recuperarea osemintelor. La 11 ani de la moartea lui Bălcescu, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, publicist și viitor academician, este desemnat de guvernul Kretzulescu să aducă în țară resturile pământești ale lui Bălcescu. Patronul hotelului Trinacria, Salvatore Ragusa, i-a
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
moartea lui Bălcescu, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, publicist și viitor academician, este desemnat de guvernul Kretzulescu să aducă în țară resturile pământești ale lui Bălcescu. Patronul hotelului Trinacria, Salvatore Ragusa, i-a spus lui Ionescu ca osemintele lui Bălcescu se afla într-o groapă comună în Cimitirul Capucinilor, lucru confirmat și de călugării de la mănăstire. Ionescu se întoarce în țară doar cu testamentul lui Bălcescu, un extras după certificatul de deces, chitanța de primire a taxelor de
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
celebră “Dosarul Palermo” lansată la Vâlcea în 2011. Pe Horia Nestorescu Bălcești l-am cunoscut personal în anii 80, când ne-a vizitat familia în cartierul muncitoresc clujean Mănăștur și mi-a vorbit prima oară de obsesia vieții sale: descoperirea osemintelor lui Nicolae Bălcescu și aducerea lor în țară. Acum câțiva ani guvernul italian și-a manifestat disponibilitatea să sprijine autoritățile române să fie descoperite osemintele lui Nicolae Bălcescu de la Palermo și să fie readuse și înhumate în țară, în curtea
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
cartierul muncitoresc clujean Mănăștur și mi-a vorbit prima oară de obsesia vieții sale: descoperirea osemintelor lui Nicolae Bălcescu și aducerea lor în țară. Acum câțiva ani guvernul italian și-a manifestat disponibilitatea să sprijine autoritățile române să fie descoperite osemintele lui Nicolae Bălcescu de la Palermo și să fie readuse și înhumate în țară, în curtea muzeului dedicat revoluționarului pașoptist din localitatea Bălcești. Reînhumarea lui Nicolae Bălcescu în țară ar rupe lanțul blestemului național ca mai toți marii noștri eroi naționali
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
nu e pace pe pământ suntem niște vase cu fisuri prin care ni se scurge fericirea trebuie să renovăm totul totul de la reclame cu surogate la grădini visătoare nu vedeți cum tremură cerul printre norii plumburii cum răsună vântul printre oseminte cu pușculițele goale-n șerpari nu vedeți pricolicii statului cum seacă inimile elitelor treceți la parter proștii la doi aproape de cer invalizii orfanii văduvele se prind în joc cu gesturi tandre în santa scala cu două vacante lucarne din care
ZID PRĂBUŞIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366464_a_367793]
-
GROAZĂ Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 559 din 12 iulie 2012 Toate Articolele Autorului IMAGINI DE GROAZĂ Imagini de groază îmi zguduie simțirea. . . S-a clătinat ,,Colosul” și toată omenirea, Când ,,GEMENII “, topit-au în pulberea țărânii, Atâtea oseminte, trudind pe glia pâinii!. Nemernici, fără minte și inimă de gheață, Au pilotat demenții o pasăre de foc. Nu voi uita nicicând această dimineață, Pe care am trăit-o, aproape de-acel loc!. . . =11 SEPTEMBRIE 2001= Cutremurătoare dimineață! Ce vedeam
IMAGINI DE GROAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366767_a_368096]
-
străzii cu niște bețe subțiri din lemn moale ori jucam pe asfaltul fierbinte al trotuarului șotronul, firul fragil al vieții avea să i se curme atât de tragic la câteva sute de kilometri de granițele patriei sale reale și de osemintele părintești. Nu i se putea ghici la vremea aceea frumoasă a copilăriei, în licărul jucăuș al privirii lui pline de lumină, urma unei atari drame viitoare greu de descris în cuvintele propriei sale limbi, tocmai din motivul singular că Luca
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
mână îi va lua tronul (pescarul bănuit se pare că era Rareș, descoperit de italianul Malaspina, personaj devotat domnitorului). Cultura românească îl așază pe Gheorghe Asachi printre marii îndrumători și luminători ai poporului din perioada de modernizare a culturii naționale. Osemintele cărturarului și ale soției sale odihnesc în cripta de la baza statuii din fața școlii de pe lângă Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iași. În încheiere, iată una dintre ideile călăuzitoare ale acestui mare cărturar român, un adevărat om al Renașterii (poet, prozator, dramaturg, pictor
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe uceni¬cii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăra¬tul și învățătorul lor... Noi am dobândit apoi osemintele lor mai cinsti¬te decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul și le-am așezat la un loc cuviincios". Prezența Mântuitorului nostru Iisus Hristos în viața mucenicilor este subliniată și de momentul mărturisirii credinței mucenicului înaintea muncitori¬lor și
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Constantinopol până în luna martie anul 1715. când a fost exilată la Kutai, pe malul estic al Mării negre, de unde a fost eliberată și a venit în țară, în anul 1716. Apoi, doamna Marica, în anul 1720, a adus în țară osemintele soțului ei, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, și înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou, între mormântul lui Ion Mavrocordat și cel al lui Grigorie Brâncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormânt de teama turcilor, dar pe
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]