723 matches
-
celular, care produce un eflux de ioni negativi, iar calciul intracelular este sechestrat în organite, și concentrația lui citosolică este foarte mică, 10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
10-7 M. In condiții obișnuite, lichidele intracelular și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili echilibrul. Aceste mișcări compensatorii nu pot însă restabili echilibrul decât pe scurte perioade, după care intervin tulburări în funcționalitatea celulelor și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili echilibrul. Aceste mișcări compensatorii nu pot însă restabili echilibrul decât pe scurte perioade, după care intervin tulburări în funcționalitatea celulelor și organelor, de aceea există un sistem special conceput
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu inhibiția maximală a secreției de aldosteron la 285 mOsm/l. Deși mecanismele ce controlează echilibrul Na+ sunt principalele modalități de protejare a volumului LEC, există și un control volumic al eliminărilor hidrice. Stimulii volumici sunt prioritari chiar față de stimulii osmotici. Datorită poziției cheie a Na+ în homeostazia volumică, nu este surprinzător că există mai mult de un singur mecanism care a evoluat în controlul excreției acestui ion. Când volumul LEC scade, scade și presiunea arterială, producând scăderea presiunii hidrostatice glomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda faptului că variațiile de aport pot fi extrem de mari. Sodiul se filtrează liber prin membrana filtrantă și se reabsoarbe, dar nu se secretă. Acest ion este aproape exclusiv singurul determinat al presiunii osmotice din LEC, în așa fel încât orice fel de modificare a concentrației sodiului corporal modifică în mod semnificativ volumul total al LEC, stimulând în mod corespunzător baroreceptorii care sunt responsabili cu reglarea presiunii cardiovasculare. Această modulare este atât de fină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
chiar și în momentele în care naționalismele se afirmă și se ascut. Și totuși, acestea nu îi rămîn cu totul străine. Se creează istorii naționale în sînul istoriei europene a filozofiei, a literelor, a artelor; acestea sînt într-o relație osmotică unele cu altele, însă fiecare își are propriile trăsături dominante sau propriile sfere de excelență. Astfel, tradiția filozofică anglo-saxonă este mai curînd empiristă, cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
datorită presiunii hidrostatice prin spațiile intercelulare ale unor structuri specifice, traversarea fiind condiționată de dimensiunile solviților. Ca exemple de procese fiziologice în care intervine acest proces pot fi date formarea urinii (ultrafiltrarea glomerulară) și schimburile la nivelul capilarelor sangvine. Presiunea osmotică se manifestă în raport cu o membrană semipermeabilă ce separă două soluții de concentrații diferite, când apar forțe ce tind să le mențină la volume egale. Apa se va deplasa prin membrana semipermeabilă către soluția mai concentrată, presiunea osmotică depinzând de numărul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
capilarelor sangvine. Presiunea osmotică se manifestă în raport cu o membrană semipermeabilă ce separă două soluții de concentrații diferite, când apar forțe ce tind să le mențină la volume egale. Apa se va deplasa prin membrana semipermeabilă către soluția mai concentrată, presiunea osmotică depinzând de numărul de particule și nu de dimensiunile acestora. b) Mecanismele de transport activ Transportul activ se face împotriva gradientului de concentrație, adică de la o concentrație mai mică la o concentrație mai mare. Aceasta se realizează prin legarea substanței
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct proporțională cu concentrația unor constituienți plasmatici: proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită izoosmie, variațiile fiziologice fiind minime deoarece între plasma sangvină și mediul extravascular pe de o parte și cel intracelular pe de altă parte au loc schimburi permanente de apă și electroliți din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mediul extravascular pe de o parte și cel intracelular pe de altă parte au loc schimburi permanente de apă și electroliți din compartimentul hiperton în cel hipoton până la egalizare. În mod normal are valoarea de 310 mOsm/l. Atât presiunea osmotică a plasmei cât și cea din eritrocit este egală cu cea a unei soluții apoase de 0,9% NaCl (serul fiziologic folosit pentru administrarea injectabilă a unor medicamente). Presiunea coloidosmotică (oncotică) este dată preponderent de proteinele plasmatice și este direct
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nu se mai deformează la trecerea prin capilare și sunt reținute și fagocitate de către macrofage. Principalul filtru pentru hematiile degradate morfofuncțional este splina. Hemoliza poate fi provocată prin factori mecanici (agitație), prin ultrasunete, prin încălzire la 48șC, prin scăderea presiunii osmotice a plasmei sau a soluției în care sunt suspendate hematiile, prin acțiunea unor factori chimici sau bilogici (venin de șarpe, toxine 25 25 bacteriene). Hematiile bătrâne sunt mai puțin rezistente la acțiunea agenților hemolitici. Rezistența osmotică a hematiilor poate fi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
48șC, prin scăderea presiunii osmotice a plasmei sau a soluției în care sunt suspendate hematiile, prin acțiunea unor factori chimici sau bilogici (venin de șarpe, toxine 25 25 bacteriene). Hematiile bătrâne sunt mai puțin rezistente la acțiunea agenților hemolitici. Rezistența osmotică a hematiilor poate fi testată prin suspendarea acestora într-o soluție de NaCl a cărei concentrație scade progresiv începând de la 0,9 g% (concentrația din plasma sangvină). Normal hemoliza începe la 0,48 g% NaCl fiind totală la 0,33-0
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
electroliți (sodiu, calciu, potasiu, magneziu). La temperaturi ridicate sau În timpul unui efort intensiv organismul poate pierde o cantitate semnificativă a acestora. Insuficiența electroliților poate duce la slăbiciune, crampe, scăderea tensiunii. Electroliții cei mai importanți: potasiu, sodiu și clor, prin intermediul presiunii osmotice, reglează echilibrul apei În organism; calciu și potasiu joacă un rol important În neuro-reglarea musculară; magneziu și fosforul sunt implicați Într-o serie de procese importante de metabolism energetic. Cu câțiva ani În urmă apa a fost un subiect de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fabricării acizilor biliari; aproximativ 1/10 din colesterolul sintetizat sau captat de hepatocite se secretă în bilă (aproximativ 1-2 g). 4.3.3. Formarea bilei Procesul primar de formare a bilei canaliculare Bila canaliculară este formată ca răspuns la efectul osmotic al anionilor acizi (și a cationilor care-i însoțesc) din componența bilei. Anionii acizilor biliari prezenți în plasma sinusoidală trec prin fenestrațiile celulelor endoteliale, difuzează prin spațiile Disse și sunt preluați activ de-a lungul membranei sinusoidale a hepatocitelor printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul. Fiecare tub renal și glomerulul său reprezintă o unitate funcțională (nefron). Dimensiunea rinichilor este în mare parte dependentă de numărul nefronilor pe care-i
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vizibile. 24.5.2. Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele colectoare (concentrarea urinii). Ansa Henle este alcătuită dintr-un braț descendent, ce prezintă un segment inițial scurt și gros, urmat de un segment lung și subțire, și un braț ascendent alcătuit dintre-un segment subțire și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]