1,547 matches
-
vestești când îți va naște femeia! Când femeia a născut, tânărul i-a trimis vorba zicând: - Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu rugăciunile tale, părinte, femeia mea a născut. Avva Daniil s-a dus la tânăr și i-a spus: - Fă ospăț și cheamă pe rudele și prietenii tăi. Pe când mâncau, bătrânul a luat copilul în brațele lui și în fața tuturor îl întreabă pe copil: - Cine-i tatăl tău? - Acesta, a răspuns copilul arătând cu degetul spre tânăr. Copilul era de douăzeci
LIVADA DUHOVNICEASCA (37) de ION UNTARU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382496483.html [Corola-blog/BlogPost/352516_a_353845]
-
vreți să fac cu Acela, pe care-L numiți Împăratul Iudeilor?" Ei au strigat din nou: "Răstignește-L!" Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 4. Crimă în loc de pocăință. (Marcu 6:22) “Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod... Împăratul a zis fetei: "Cere-mi orice vrei, și-ți voi da." Mesajul profetului trebuia să-i conducă la pocăință, însă au ales să-l omoare, deoarece slujirea lui demasca păcatul, duplicitatea și
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Destinul_omului_depinde_de_alegerea_personala.html [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
până te usucă și rămâi o umbră. Libertate În jurul meu s-au întins lanțuri grele; Păreau de-argint, platină și aur, să nu mai părăsești închisoarea deșertăciunilor acestei vieți ce-a tăiat vițelul cel îngrășat și te-a chemat la ospăț ca să te țină rob în colivia-i plină de venin și să te folosească ca pe un pion pe tabla de șah. Cu mine nu i-a mers, Nu am căzut în capcana ei de cașcaval ca șoarecul naiv; Am
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1431256277.html [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
acea perioadă împăratul Maximinus vine la Alexandria și în cinstea lui se organizează o mare sărbătoare păgână cu multe sacrificii, încât orașul era acoperit de fum, miros de sânge dar și de manifestările zgomotoase ale plebei entuziasmate, muzici, jocuri și ospețe necurate, în timp ce frumoasa Ecaterina de-plângea mulțimea sufletelor pierdute prin înșelăciune diavolească. Prinde curaj și-l înfruntă public pe împărat pentru necredința sa și a celorlalți care se închină unor lucruri moarte, făcute toate de mâini omenești. Împăratul amână discuția
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/25_noiembrie_sf_mucenita_e_ion_untaru_1385369757.html [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
spune Saint-. Exupery. Pilotul acesta era înțelept ca un chinez. Nu există singurătate pentru cei ce mor. Agonia este clătinarea unei conștiințe golite, apoi reumplute cu memorie. Mai poți avea încredere în moarte? Ați văzut cum arată mesele după un ospăț de nuntă? BORIS MARIAN . Referință Bibliografică: Bătrânul Kitai / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 671, Anul II, 01 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Batranul_kitai_boris_mehr_1351832233.html [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
troiene Măcar o amăgire a focului mocnit din paie Cât să nu înghețe de tot răsuflarea celui singur Adulmeca mirosul trupului tău Lăsat în urmă, piele lepădată de șarpe Poteci de întuneric despica în jungla viscolului Care-i fura din ospăț ultima nebunie Gândea gândul că s-ar întoarce acasă Simțea deja căldura însoțirii cu uitarea Dar nu era decât delirul înghețului. AROME DE IARNĂ Ninge ascuțit și aspru în vârtejuri de vânt Peste mirosul lemnului verde proaspăt despicat Înfășurat în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
înverzirii ULTIMA ORĂ Cred că până-n ultima clipă Voi respira la subțioara fricii Ca puiul sub cloșcă sau ca animalul care se retrage Din fața pericolului, Cred că partea de animal din mine N-a depășit instinctul de turmă, promisiunea biblicelor ospețe Nu mi-a îndestulat foamea Și nici nu mă lepăd în bună voie De cele cinci simțuri, În urma preumblării mele Nu s-a răzvrătit niciun strigăt Destul cât să spargă tiparul încolonării, Măcar ultima clipă de-ar fi Anafura în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Și-au pus pe pleoapa de sicriu țărână Și pod i-au pus, și podului zăvor Să se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormânt Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă. Pe vale cresc păduri de spice Și vinul nou se pritrocește-n vii Vin îngerii din ceruri s-o ridice Precum icoana Precistei Marii. Pe cruce chipul ei îmi pare viu Nicicând n-a
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Trupu-a rămas pe mal langă izvorși-au pus pe pleoapa de sicriu țărânăși pod i-au pus, și podului zăvorSă se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormântCa voal de nuntă mamei să îi țeasăSă meargă mama la ospățul sfântSă-I fie lui Iisus mireasă.Pe vale cresc păduri de spiceși vinul nou se pritrocește-n viiVin îngerii din ceruri s-o ridicePrecum icoana Precistei Marii.Pe cruce chipul ei îmi pare viuNicicând n-a fost atâta de frumosO, mama
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise drept, sunând galbenii în mână: - Să cântați la nunta va aștept La Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna, plata - săcui de guldeni floare! Ș-un galben le dădu arvuna, brusc nevăzut fu strinu-n clipă... zicașii, cinci, toți ... Citește mai mult LĂUTARII DIAVOLULUILa răscruci la Hanul Bronșoptește vântul o povestezuitată de bătrânul Hron’,de-o nuntă
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
În jur oameni de vită bunăse-ospătau și beau vin pe-alese;lăutarii le cântau în struna,tinere nurlii serveau la mese.Goscul diblașilor le zise drept,sunând galbenii în mână:- Să cântați la nunta va așteptLa Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna,plata - săcui de guldeni floare!Ș-un galben le dădu arvuna,brusc nevăzut fu strinu-n clipă...zicașii, cinci, toți ... IV. QUINSET, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Lectură plăcută! PE NINSELE
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
această binecuvântare peste casa sa și propovăduia tuturor despre virtuțile slugii sale. După o vreme, aga a hotărât să facă un pelerinaj la Mecca, cetatea sfântă a mahomedanilor. Nu la multe zile după plecarea sa, soția acestuia a pregătit un ospăț la care a invitat rudele și prietenii soțului pentru a prăznui și a se ruga pentru buna întoarcere a acestuia acasă. La masă a fost rânduit să slujească fericitul Ioan. Printre mâncărurile așezate înaintea oaspeților se afla și un fel
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
și farfuria de aramă, spre marea uimire a casnicilor săi. Numai Sfântul Ioan Rusul nu s-a mirat de aceasta. Aga le-a povestit atunci cele ce i se întâmplaseră: „În cutare zi (era ziua în care stăpâna pregătise acel ospăț), întorcându-mă de la geamia cea mare, am găsit în camera mea pe care o lăsasem încuiată această farfuria plină cu pilaf. M-am umplut de mirare, neștiind cine a adus mâncarea și cum a intrat în camera încuiată. Neștiind cum
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
În zilele următoare, Dalila i-a mai doftoricit bolnavului rană, i-a adus mâncare și în scurt timp l-a pus pe picioare. A devenit iar vioi și prietenos și toată ziua se învârtea în jurul vulpii. Împreună se duceau pe la ospețe și chiolhanuri, unde primadona Dalila cântă frumos, iar unchiul Pândele juca până își făcea bășici în tălpi: Joacă tuțu' cu mutu', de tremura pământu', joacă și moșu' Martin c-a băut țuică și vin! Anii au trecut repede. Dalila s-
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
o persoană conducând cu multă abilitate discuțiile obține de la interlocutorii săi date despre care aceștia nu-și dau seama că le divulgă, constituia unul dintre procedeele frecvent folosite la curtea lui Brâncoveanu pentru obținerea informațiilor. Neîntrecut în această privință la ospețele organizate la curtea domnească, stolnicul Constantin Cantacuzino nu pierdea ocazia de a iscodi pe dregătorii străini invitați și de a obține de la ei datele care îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh, dar și cu savante citate
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
organizată cu dragoste de localnici „din puținătatea lor materială și din generozitatea și din bogăția lor spirituală”. Însoțită de preoți procesiunea creștină s-a deplasat la Bisericuța lui Horea unde gospodine harnice și pricepute au pregătit la foc de lemne ospățul nelipsit de la hramurile din Oltenia. După ce au fost sfințite bucatele de către preoți, toți cei adunați aici au fost serviți cu sarmale, friptură, colivă, cozonac, ouă roșii, țuică și vin, pregătite din mici danii pentru binele sufletelor celor vii și în
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
dar bogați mai sunteți, de vă încumetați să oferiți sultanului atâta bănet! Niciodată n-am întâlnit boieri așa darnici! - Fiindcă este vorba de interesele țării! Domnia Ta are datoria sfântă să domnească în liniște și pace și să se lăfăie în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” - îl asigură boier Ciocoiu. - Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! - rosti cu vicleșug boier Conacu. - Au dreptate boierii, vodă-i dator să domnească! - interveni ferm căpitanul
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420266217.html [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
ha! Totuși, trecerea lor prin țările române ne-a făcut plăcere! - Aveți legături cu Imperiul Otoman? - Ha, ha, ha! De unde crezi că am supt atâta sânge, de suntem așa rumeni și frumoși? Când năvăleau turcii în țară, era sărbătoare! Ce ospățuri făceam noaptea prin tabăra lor! Curgea sângele în pocale ca vinul în ulcele, roșu și gustos! Cei patru îl priviră uimiți cu câtă bucurie își povestea isprăvile nocturne. - Vă ajutam în luptă subțiindu-le numărul! Totdeauna am fost alături de acest
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420266217.html [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
Arta de a surprinde multiplicitatea cuvântului, miezul său zămislitor de taine, de „fărâme la ospățul minții” (Kahlil Gibran), avem a crede, l-a călăuzit pe Nicolae N. Negulescu, poetul filosof care - în recenta apariție editorială, trilingvă (română, engleză, franceză): „Nunta cuvintelor” (Editura „Singur”, Târgoviște, 2013), s-a dorit în dialog cu Universul, cu Marele Tot
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
unduirile / harfelor / din visul buchetului / de Luceferi” (În raza sufletului), în „eternitatea / Cercului / tăcerii albe” (Apoteoza Cercului), neprihănite, poetul se dorește ancorat de „brațele depărtării”: „Adun și eu /pe brațele depărtării /fărămituri de stele / și chiar un nimb / rămas / de la ospețele / olimpienilor zei / fumegând / peste culmi / ca potcoava / fulgerului”. În viziunea poetului filosof, cuvântul devine limbaj al rațiunii, iar acele fonetisme - desprinse din îmbrățișarea cădere-vals „picături de tăcere străbătând tăcerea” (Samuel Beckett) se doresc dezlegare de mister, se doresc dezâmblânzire, balsam
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_smerenia_cuv_marian_malciu_1376404583.html [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
ar trebui să facă acest lucru. Cântărețul: Treaba ta e să sapi groapa altora. Eu mă ocup de afaceri. Groparul: Ce afaceri? Cântărețul: Cu locuri de veci Groparul: Părintele știe ce faci? Cântărețul: El e patronul, dar acum e la ospăț. X: Mă scuzați! (Cei doi se uită la el.) Caut și eu un loc. Cânărețul: Dorești să-ți cumperi casa de veci? X: Nu, caut pe cineva. Cântărețul: La cimitir? Poate îl cauți pe preot. E ocupat acum cu mâncarea
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1475336686.html [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRANSFIGURĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 344 din 10 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Transfigurări Au aprins lampioane licuricii Ca la petrecerile chinezești. Pe poteci, fără teamă, trec aricii Gândind la ospețe împărătești. Supărată, Luna a întors cornul Și privește peste toate cam de sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Transfigurari.html [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
păturile sure Pe care le mai calc cu talpa mea... O veveriță neagră și flămândă Cu frică țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai stă puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb ca
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
LAPONA ENIGEL Menestrel trist, măi aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult-îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Și Crypto, regele-ciupercă! - Nuntaș fruntaș! Ospățul tău limba mi-a fript-o, Dar, cântecul, tot zice-l-aș, Cu Enigel și riga Crypto. - Zi-l, menestrel! Cu foc l-ai zis acum o vară; Azi zi-mi-l strâns, încetinel, La spartul nunții, în cămara. Des
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1457028224.html [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]