393 matches
-
victoria rușilor era deja clară. Nici nu au mulțumit populației locale care îi ajutaseră. Scopul și interesul lor era să ajungă la Berlin. Cuvântul, unde-i Berlinul, era preocuparea lor de bază. Așa le spuseseră politrucii la orele de educație ostășească, așa gândea, în numele lui Stalin, orice ostaș sovietic. În ce mă privește, după o muncă istovitoare, de trei săptămâni, de sudoare - cât a durat repararea capătului de pod, de cale ferată și de șosea, cu o porție de arpacaș pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ordin, o comandă, care să indice și un loc de adunare. De unde să știe un om de lângă Cernăuți sau de lângă Cetatea Albă unde-l găsește pe domn ? Este și asta o dovadă că autorul cronicii nu se pricepe la treburi ostășești. Ștefan ia urma tătarilor, omorând mulți dintre ei. După care pornește pe urmele lui Matei Corvin. Cu risipirea, cu adunarea și cu lupta cu tătarii ar fi trecut mai multe zile, timp suficient ca Matei și oastea lui să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dogelui Veneției că “supușii <lui Ștefan> sunt toți bărbați viteji, ageri și nu făcuți să stea pe perne, ci la război pe câmpul de luptă”. Reichestorffer arăta că “neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți”. Regele Poloniei, Sigismund, scria papei: “cred că Sanctitatea voastră nu ignoră faptul că în vecinătatea mea se află românii, un popor foarte războinic și bine antrenat în disciplina militară”. Despre calitățile războinice ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căzut vitejii cei buni și neînfricați, și boierii cei mari și oștenii cei buni și tineri și oastea cea mare și vitează și aleasă, împreună cu husarii viteji”(p. 46). Este vorba de o elită războinică, dar nu de o alcătuire ostășească deosebită. Ceea ce se înțelege, dacă considerăm izolat ultimul pasaj din Letopiseț, în care sunt pomeniți vitejii. După lupta de la Râmnic, din 1481, după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bogata, 27 sept. 1976. La 26 iunie 1970 de ziua învățătorului Gh.N. Rădășanu este decorat cu ordinul Meritul Cultural clasa a III-a la Casa de Cultură a sindicatelor din Suceava. Tot în acel an este decorat și cu Virtutea Ostășească Clasa I ca unul care a luat parte la campania din 1913 și la primul război mondial 1916 1918. * La 26 octombrie 1974 Gh. Rădășanu împlinea 90 de ani. A fost sărbătorit de colegii lui mai tineri și mai bătrâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul campaniei din Balcani, în operațiile militare de la Dunăre, Calafat, Nicopole, Plevna, Rahova sau Vidin, cetățenii români, în haină ostășească ori ajutând în diferite chipuri armata, și-au dovedit permanent profundul atașament față de nobila cauză a independenței naționale. Nicolae Iorga sublinia că Războiul pentru Independență a contribuit la ridicarea conștiinței națiunii române libere, care și-a verificat „pe câmpul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urcând sau coborând din liftul casei mele. COLONELUL REZERVIST VOICULESCU, CARE COMANDA O co loană de muniții, cu sute de căruțe și mii de cai de rechi ziție mânați de milițieni bătrâni, era o comoară de rumân cu rare virtuți ostășești, proprii mai degrabă frontului celui mai greu de luptă, dacă coconașii cu eghileți la umăr, care Întoc miseră ordinea de bătaie a campaniei, l-ar fi cunoscut mai bine sub Înfățișarea lui neprietenoasă și ursurză. Coborât - să te tot minunezi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care, având bunăvoință pentru lecturi, sunt numai dificili la acea asimilare fără tapaj[ul] sau ostentați[a] proprii semidoc tului, formațiunea lor intelectuală fiind ca și cum „tăiată“ de la Început, la fel ca o maioneză prost preparată. Ce păcat Însă că atribuțiile ostășești ale colonelului Costandache n-au depășit niciodată rolul său eminent de prim furier al ar matei române! Era, adică, și a rămas până la urmă, un excelent șef de adjutantură, maistru al complicatei mașini birocratice militare, unde se fac și se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ca să se lămurească asupra unui cuvânt de care auzea prima oară, cum descoperea că-s mai multe cuvinte năucitor de asemănătoare pe același loc. Mă rog, catedra la care preda el nu se chema „de patriotism“. Se chema „de educație ostășească“, dar, în esență, cu asta se ocupa: îi învăța pe ostași că oamenii sunt de două feluri, ai noștri și ai lor, și că ai noștri sunt din start mai buni, deoarece ai lor sunt întotdeauna mai răi. Când venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
arme (mitraliere și AG-uri), precum și mai multe discipline teoretice: doctrină militară și ideologie. Cunoștințele acestea secrete le notam în caiete groase (de 300 de pagini), numerotate, din care n-aveai voie să rupi nici o foaie, pe care o grupă ostășească le aducea dimineața și le ducea la sfârșitul zilei într-o odaie (sub cheie) de la mansarda facultății. La una dintre lecțiile de doctrină militară o tovarășă căpitan venită de la Statul Major m-a surprins zâmbind în vreme ce ea desfășura mari strategii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a treia oară va ajunge pe un pat de spital, de această dată la Spitalul militar de zonă nr. 261 din Deva, unde va rămâne până la 1 decembrie același an. Pentru locotenentul Petru Ir. Pogângeanu războiul se terminase. Meritele sale ostășești i-au adus mai multe distincții militare dintre care trebuie evidențiata poate cea mai importantă, Ordinul Coroană României clasa a V-a cu Spade și Panglică de Virtutea Militară”, dar și Cruciada contra Bolșevismului, conform înaltului Decret nr. 1014/1942
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nici profesorul Petru Ir. Pogângeanu nu va fi scutit de cunoscutele „verificări” din anii 50. Faptul că luptase pe frontul de est, chiar dacă își dăduse obolul de sânge și pe frontul de vest, ca primise o recunoaștere oficială a meritelor ostășești prin decorarea cu mai multe medalii și cu un înalt ordin militar, nu l-a ferit, dimpotrivă, de tăvălugul acelor umiliri și desconsiderări umane și profesionale, astfel că la sfârșitul anului 1959 va fi forțat să părăsească muncă la catedră
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a pregetat să le dea ajutorul refuzat de creștini mai înstăriți din Rediu. Se apucă să citească încă odată scrisoarea primită de la Mihai, băiatul lor cel mare, care servea în marina militară și își aminti episoade din propria lui viață ostășească, mai cu seamă din perioada grea a războiului. De-ar da Dumnezeu să nu se facă iar război cum se aude și despre care află din discuțiile cu cărturarii din târg și cu negustorii cărora le face cărăușie în chirie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe care i am instruit și i-am pregătit pentru momentul suprem! Am privit totul cu liniște, cu seninătate și acceptasem sacrificiul suprem în ceasul acela de grea cumpănă pentru mine și pentru Țară! A fost un moment de demnitate ostășească pentru mine și ostașii mei! Au căzut destui răniți și morți, dar n-am auzit pe nimeni văitându-se când glonțul ucigaș l-a secerat. În momentul impactului cu glonțul vrăjmaș, șocul fiind prea puternic, n-am simțit durerea și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
la Sorbonna, având ca temă Științele politice și economice. În 1917, s-a aflat pe frontul românesc, făcând parte dintr-o garnizoană rusească, de unde organizează unități distincte de basarabeni care optează pentru formarea Partidului Național al Moldovenilor. Înființează Comitetul Național Ostășesc din Odessa care a stat la baza primelor regimente moldovenești, un început de armată națională în Basarabia. A făcut parte din rândul membrilor Biroului de Organizare a Sfatului Țării. Deoarece orașul Chișinău, ca și întreaga Basarabie, era în acele momente
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a îndrumat întreaga activitate a muzicianului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să zburăm? Sigur că voiam dar spre deosebire de preot care fusese ajutat de prezența evangheliei, eu nu aveam nimic care să-mi fie de bună menire
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la gimnaziu, Petrică Cojocaru, coleg de clasă cu Labiș, ținea creionul perpendicular pe fusta Larisei. Bănuindu-i intențiile, ea îi culca creionul pe bancă. Netulburat însă, băiatul relua tentativa. Chiar pe treptele liceului, taicăsău i-a dat atunci o corecție ostășească, aplicându-i o pereche de cizme în fund. După reformă, în 1948, o rusoaică de peste Prut, Palina Nichitișna, începuse să predea limba care le înlocuise pe cele occidentale, inclusiv latina. Basarabean era și neuitatul Bejan, dascăl la biserica Sfântul Ilie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
între părintele Natale și don Giovanni Calabria a existat o integrare carismatică reciprocă de cea mai înaltă valoare umană și divină: au trăit unul pentru altul și amândoi pentru Opera Copiilor Buni. S-au cunoscut pe când Giovanni Calabria presta serviciul ostășesc în Spitalul militar din Verona (1894-1896). Spitalul era lângă biserica desculților. Părintele Natale pe atunci avea 30 de ani, iar tânărul Calabria 21 de ani. Părintele Natale și-a pus la dispoziție toate energiile sale, cu un serviciu prețios și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În afara unor cântece populare ca Foaie verde măr domnesc, Eu mă duc, codrul rămâne, Jelui-m-aș și n-am cui, sunt puse în circulație melodii ce amintesc de creația lui Alexandru Flechtenmacher și Eduard Caudella sau de romanțele, cântecele ostășești și imnurile școlare ale vremii. Drama este liniară, cu un decor sumar, iar vocabularul abundă în expresii deformate mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
dramatice care alcătuiesc repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor (O, aman Osman, Bazülderim). După primul război mondial, pe tiparul Căderii Plevnei, este creată piesa Pacea generală (Încheierea păcii sau Masa verde), de această dată românii fiind puși
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
atestă Buletinul intern al Centralei Editoriale nr. 6, din săptă mâna 8-13 februarie 1988. E interesant contextul editorial în care a apărut cartea în această săptămână: Nicolae Ceaușescu, Apărarea națională a Repu blicii Socialiste România (Ed. Militară); Comandantului suprem. Imn ostășesc (Ed. Militară); Cinstind un om, sărbătorim o țară. Omagiu celui mai iubit fiu al patriei, 588 pag. (Ed. Eminescu); Omul și drepturile umane în concepția și practica socială românească (Ed. Politică); Reducerea costurilor de producție în unitățile agricole (Ed. Politică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-i găsim în rândurile ofițerilor armatei țării noastre. Istoria este plină de marea înțelegere pe care o arată militarul luptei în sine. Istoria modernă a Japoniei unde militarii, după ce execută o poruncă patriotică se sinucid pentru a ispăși călcarea disciplinei ostășești, în scopul mare de a salva patria. Nu mai puțin în Spania, unde istoria s-a dezobișnuit să se mai aștepte la isprăvi războinice, armata a tras sabia și, printr-un general îndrâzneț și viteaz, a salvat țara de primejdia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în care autorul manevrează un reușit umor de limbaj și de situație, pe modelul caragialesc al „telegramelor”. Tot în 1958 îi apare volumul Noaptea albă, urmat de Născut a doua oară (1960), unde autorul, schimbând registrul și trecând la mediul ostășesc, se simte mai în voie. Va încerca ulterior varianta comercială a romanului polițist, în această formulă vandabilă fiind compuse Enigma de la frontieră (1968), Profesorul de dans (1974) și Dans la Colorado (1991). A mai publicat Santinela din schimbul doi (1962
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]