646 matches
-
însă în același timp diafane. Versurile ei se remarcă prin abilitatea de a surprinde în mod clar, fără ezitări și cu detalii prețioase, un anumit aspect din realitate. Corina Diamanta Lupu are puterea de a transfigura, de a declanșa fără ostentație, emoția generală, sintentizând imagini autentice, ce pornesc de la evenimentul trăit. Poemele sale sunt rezultatul unei sensibilități dispuse la comunicare, necenzurate, care o situează sub zodia originalității. Corina Diamanta Lupu descrie ceea ce vede și ceea ce aude, întorcând totuși privirea asupra propriului
POEZIA CORINEI LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344311_a_345640]
-
și al Academiei Oamenilor de Știință din România, în articolul intitulat „Quo vadis România?”. „Mircea Chelaru este un perfecționist, visând la o națiune română perfectă, tip de națiune care nu există nicăieri în lume. Din această cauză ne arată, cu ostentație, doar partea goală a paharului, trimițându-ne în lumea nevertebratelor. - observă, cu caldă prietenie, scriitorul Pavel Coruț, în „Judecăți amare”. - Lăsând la o parte faptul că molusca poate produce și perle - continuă acesta -, îmi permit să observ că Mircea Chelaru
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
să dea creațiilor sale un sublim nobiliar, asemănător picturilor expresioniste. Creațiile sale scot la iveală o artistă pe cât de interesată în aspectul vizual extrem, pe atât de atentă la finețea detaliului specifică look-ului clasic, arhitectural, subtil și lipsit de ostentație. Creațiile Alexandrei impresionează prin amănunte de broderie, prin diversitatea materialelor, de la mătase naturală la brocard, prin culorile alese și prin originalitatea cu care creatoare le combină. Totodată, accesoriile au un loc aparte în creațiile Alexandrei. Artistă acorda o atenție deosebită
COLECŢIA „METROPOLITAN 2015” DE ALEXANDRA POPESCU-YORK de AURA SAPERA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340205_a_341534]
-
că pe o cruce a destinului , intuit în cel mai mic gest: “Merg încet cu sufletul pustiu / singură printre atâta lume/ timpul a trecut când nici nu știu/ oamenii din juru-mi nu au nume. (Toarcem amintirea, pag. 37) . Discret, fără ostentație, emoțiile sunt contopite firesc cu obiectele din preajma. Integrat în ritmul marelui Timp, sufletul se simte stingher ajuns în pragul toamnei și încearcă să smulgă câte o mică bucurie din lucrurile simple.. Este ilustrat universul satului natal, cu imaginea casei părintești
NOSTALGIA ÎNTOARCERII , POEZII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379325_a_380654]
-
cu scopul unic de „a atinge absolutul și a descifra viața” (C. Brâncuși). Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica ... Citește mai mult „Mie însă mi se pare că tot omul trebuie să aibă o credință sau cel puțin să o caute. Altfel, existența lui e deșartă, deșartă...” Anton
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
cu scopul unic de „a atinge absolutul și a descifra viața” (C. Brâncuși). Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica ... XXVIII. MAGDALENA ALBU - NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014. „( ... ) a măsura trecutul
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
agregat care nu își va opri mersul distructiv decât în momentul de grație când Creatorul lumii îi va întrerupe pentru eternitate rotația-i ciclică și aparent haotizantă ... Proiecția destinului Persoanei în viitorul apropiat, atâta vreme cât verbul “a avea” îl îndepărtează cu ostentație pe auxiliarul „a fi” de pe orbita circuitului său filozofic obișnuit, apare aidoma unui cadru filmic dur ce-ți spintecă sufletul ca o lamă tăioasă de cuțit. Deslușind cu puterea propriei minți arhitectura unui asemenea spațiu spiritual indiscutabil “reformat” pe axa
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
trebuie să-l însoțească pe orice frate. Interesant de remarcat este și modul cum Sfântul Francisc unește virtutea sărăciei de cea a umilinței. Doar sărăcia trăită în umilință poate da viață unei adevărate sărăcii. Sărăcia exterioară fără umilință ar deveni ostentație și fariseism. Și în spiritualitatea profundă a Sfintei Clara, sărăcia este văzută ca element esențial al căsătoriei mistice, pusă în contrast cu căsătoria pământească și nu este numai o renunțare, ci, înainte de toate, o alegere fundamentală făcută din dragoste : o opțiune pentru
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
urca treptele însutit, M-ai întâmpină și tu contestând, Că-mi pierd viața în dor mărunt! Mărunt mă simt...de nu pot urca Treptele, să-ți văd și eu fața ta, Prin poștă divină având reclamație, Ca nimicuri viețuind cu ostentație! S uficient mereu cu ochii tăi mi-ar fi, Dacă în norul apropiat ai să mai vi, Dar tu ai chemări divine de îndeplinit, Ca talanții mei să-i mai pun la înmulțit! Că n-am făcut această pană acum
IN-GERUL MEU.. PRIVAT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344740_a_346069]
-
pare cel mai interesant dintre toate opiniile existente pe coperta deja menționată, este faptul că autoarea propune un nou model de literatură neconvențională -- cartea -- și face acest lucru cu succes chiar dacă intenția vădit anti-convențională este realizată fără agresivități rebele sau ostentația revoltatului. În măsura în care cartea de față nu se „încadrează” unui anume gen literar, fiind totuși LITERATURĂ DE EXCELENTĂ CALITATE, cred că scriitoarea Cristina - Emanuela DASCĂLU nu a scris convenționalele „ note de călătorie”, nu a scris un roman modern de introspecție psihologică
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
este acea părticică extrem de mică a unei clipe - un remediu suveran al tuturor lucrurilor din jurul său. Poesisul lui Mugurel Pușcaș devine o mărturisire de credință literară, versul său reface ceea ce timpul se străduie să șteargă. ,, Elegiac cu măsură, nostalgic fără ostentație, patetic cu evlavie, versul lui Mugurel Pușcaș vine din retorica poetică a lui Goga, în poemele sale religioase coborând ,,în dimineața poeților” (Eugen Simion), „într-un elan lipsit de complexe și detașat de mode poetice” ( Nicolae Băciuț ). Este greu pentru
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
stîngii suspectate de bolșevism sînt violente. Într-o carte Pentru legionari apărută la Sibiu în 1936, Codreanu își amintește: "Studenții comuniști purtau, drept uniformă, șepci rusești. Mijloacele de a purta altceva nu le lipseau, însă ei și le puneau cu ostentație, pentru a arăta simpatia lor pentru bolșevici. Într-o zi, la o încăierare, șepcile le-au fost smulse și arse apoi în Piața Unirii. Zilele următoare, vînătoare continuă la Universitate, pe străzi, în locurile publice. Toate șepcile rusești au fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Textul este publicat în Germania, apoi în Franța. Țepeneag îl prezintă astfel publicului francez: "Romanul lui Paul Goma poate fi considerat ca o reflectare literară a destabilizării începută în România în anii 1963-1964: operă de ficțiune, el prezintă fără nici o ostentație numai o parte din crimele și arbitrariul denunțate public în mai multe reprize de către secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu. De ce oare acest roman n-a putut să apară în România? Singura explicație plauzibilă ține de ceea ce s-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
austro-germană, ba că vrea să ridice România la regat etc. {EminescuOpXI 92} Ce am zis noi în privirea aceasta? Am înregistrat toate, absolut toate relațiile ziarelor străine câte ne-au venit sub mână și am adaus că nu ne place ostentația, nici înclinările politice prea accentuate. De ce am zis-o? Pentru că roata lumii schimbătoare este și pentru că ne cunoaștem lungul nasului, pentru că modestia e haina ce i se cuvine unui popor mic ca al nostru și pus între împărății mari. Obstentațiunile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suferință - și motivațiile strict personale nu-mi îngăduie să primesc omagii publice ! [...] Culmea: volum omagial ! [...] Sunt dezbrăcat de orice urmă de veleitarism. În lupta pe care o duc pentru supraviețuire, toate mi se par deșertăciuni!”. Asemenea conduită morală, afișată fără ostentație, dar cu fermitatea și sinceritatea ce nu l-au părăsit nicicând, dezvăluie o trăsătură de caracter - devenită rara avis în zilele noastre - care nuanțează și potențează personalitatea lui Leonid Boicu, istoricul și omul pe care, personal, am avut bucuria și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atributul autenticității, în schimb nu întotdeauna această autenticitate reușește să fie, în planul construcției dramatice, și verosimilă. Personajele suferă de oarecare limbuție, pe care dramaturgul o încurajează în loc să o strunească. Sensurile simbolice ale textului sînt, uneori, subliniate cu o anume ostentație, absolut inutilă de altfel, pentru că ele ar fi ieșit oricum în evidență. În fine, personajele se bucură de un tratament cu totul inegal; dacă protagonistului îi revine "partea leului", dacă Minei Popescu i se dă posibilitatea să se impună ca
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
poate că unele sublinieri mai apăsate ale poantelor s-ar cuveni încă moderate, fiind vorba de un text și de un spectacol care își datorează valoarea descifrării personajelor și situațiilor în registrele mai pretențioase ale unui modern, deși lipsit de ostentație, teatru de idei. Radu. Șt. Mihail "Calul verde" de Constantin Popa Deși nu constituie debutul autorului (cunoscut mai demult și prin piese de teatru, și prin poezii), abia cu acest Calul verde putem vorbi despre o "consacrare" a dramaturgului Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din Albania, care, acționând ca un grup scizionist, aventurist în mișcarea comunistă internațională, se ridică împotriva liniei Congreselor al XX-lea și al XXII-lea ale P.C.U.S., calcă în picioare documentele Consfătuirilor de la Moscova din 1957 și 1960, promovează cu ostentație zgomotoasă cultul personalității lui Stalin, ale lui Hodja, Shehu și altora. Ei au trecut la atac deschis împotriva leninismului, a P.C.U.S., calomniază zi de zi prin cuvântări, presă și radio URSS, țările socialiste, partidele marxist-leniniste și pe conducătorii acestora, persecută
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
modernă - Rimbaud, Baudelaire, Stefan George, ori la proza lui Cesare Pavese. Redusă ca întindere, creația sa originală vorbește despre „servituțile”, dar și despre „măreția” unei inteligențe ieșite din comun, dispusă să pună în joc atât atributele unei erudiții lipsite de ostentație, cât și rigoarea unui spirit critic în stare să întrețină viața operei și să-i găsească accentul specific în câmpul valorilor. Pictura lui Theodor Pallady își va descoperi astfel neașteptate puncte de contact cu opera unor Flaubert, Proust și Bach
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
pervers? „Felinitate, narcisism de clasă, pasiune pentru pariuri și jocuri, prodigalitate, temperament.” Sunt doar câteva din trăsăturile acestui dandy avant la lettre, pe care le analizează cu finețe Roger Kempf 2. Li s-ar mai putea adăuga, Între altele, plăcerea ostentației vestimentare și a travestiului, luxul sfidător afișat (dar numai acolo unde se știe prețuit: la Atena, de pildă, nu și În Sparta sau Tracia), homosexualitatea, puhoiul gesturilor sau vorbelor șocante. Pentru cine ar vrea să-i urmărească Întortocheata viață, lucrare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
am spune astfel: pe de-o parte, impulsul de a răsturna orânduiala „cea crudă și nedreaptă” (a se citi: socialism, solidaritate cu masele etc. etc.), pe de alta, dorința la fel de intensă de a fi unici, de a se Împotrivi cu ostentație unei lumi banale, conformiste (a se citi: liberalism, individualism etc. etc.). Ce altceva Își programau să fie les Jeunes-France, cu alte cuvinte, tinerii artiști parizieni Însuflețiți deopotrivă de un romantism revoluționar și de ideile liberale? La vedere, bărbi stufoase, plete
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1833 cuvântul e importat de francezi și, În spiritul egalității dintre sexe, i se găsește un echivalent feminin, Leoaicele, nume de cod al viitoarelor cocote pariziene. Atributele noilor dandy nu sunt cu totul ieșite din comun În raport cu cei „vechi”: eleganță, ostentație, frivolitate, spirit de castă. Dacă ar fi să dăm câteva exemple, s-ar vedea că persoanele sunt aceleași și În Anglia, și În Franța, purtând când apelativul dandy, când Lion. Să nu existe o cât de mică diferență? Specialiștii spun
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de porecle: gandins, gants jaunes, cocodès, petits crevés1. Grandoarea Leilor pare să se fi stins, dispărând În spatele unor biete zeflemele. Tocmai de aceea, Într-un moment În care dandysmul francez devine, contrazicându-și doctrina, oarecum prozaic și, implicit, futil, forța ostentației lui Baudelaire are valoarea unui jet revigorator, fie și numai pentru un deceniu. Deoarece, după 1867, anul morții sale, dandysmul „riguros și nobil” al Franței, crede Giuseppe Scaraffia, intră În declin, spre a se lăsa asociat unei curiozități estetice destul de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandysmul să aparțină doar decadentismului. Să mai spunem o dată că ne referim strict la accepția sa restrânsă, de curent literar. E drept, dacă am survola teritoriul de la mari Înălțimi, am vedea că aproape toate trăsăturile dandysmului „etern” (estetizare excesivă, efeminare, ostentație, cult de sine etc.) apar predilect În epoci de decadență, la finele unor cicluri istorice, când valorile „tari” se relaxează, pierzându-și din forță. Efectele pe care această criză axiologică generală le produce au un spectru enorm: dispariția Încrederii În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]