648 matches
-
era capabil uneori de indignări sublime, de mânii auguste, intratabile. Cultura lui imensă, asimilată profund în opera lui târzie, e azi evidentă pentru toată lumea, dar în trecut nu i-o cunoșteau decât puțini. Nimic nu-i era mai străin decât ostentația și fala. Cu el s-a întâmplat un miracol ; a devenit la 70 de ani un mare poet, un poet genial în cel mai strict înțeles al cuvântului. Orice s-ar spune, înainte nu fusese decât un poet minor. Această
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Creangă la Creangă intim), dar mai cu seamă valoarea operei, a cărei descriere o întreprinde în ultimul capitol, îl îndreptățesc pe monograf să îl așeze în rândul geniilor. Deși conține contribuții interesante, cartea e defectuos structurată, cu inserții disparate, vădind ostentația de a valorifica niște descoperiri, de a combate anumite opinii. Mai târziu, oarecum rupt de lume și îndrăgostit de poezia franceză, Ț. se dedică unei intense munci de traducere, preferând zonele de vârf ale liricii romantice, parnasiene și simboliste, cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
dezagreabil - le întîlnești și în critică. Arendașul cronicar sau recenzent își începe articolele zgomotos, încruntat, încercînd să intimideze. „înjură” pe mulți, în bloc, stereotip, jignește, minimalizează, pentru a-l putea lăuda apoi pe cel de care e interesat. Pune atîta ostentație în gestul său, încît beneficiarul, dacă e om subțire, trebuie să se simtă teribil de jenat atunci cînd își citește encomionul. Nu o dată, megalomania e nu numai antipatică, iritantă, ci și jalnică. Aceasta e senzația pe care am încercat-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fața albastră-violet, asemenea părului („tipa” excelează la coafuri) și cred că-i amorțise limba. Actorul (pe care la prînz, în chip de specială prețuire, îl așezase în fața ei, a doamnei Vera Călinescu și a Corneliei ștefănescu) a fost provocator cu ostentație făcînd ca „șopîrlele” să pară vipere. În timpul ultimului prînz de la Onești, buza de jos a profesorului Piru a prins să sîngereze: o picătură s-a scurs pe bărbie, și deaci pe cămașă. Doamna B. și-a plecat privirea în farfurie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
organ” pentru o astfel de literatură (Ov.S. Crohmălniceanu, Mircea Opriță ș. a.). Ultima soluție, cea mai decentă, ar fi să renunțe la vacanța din acest an și să-și tipărească prozele la „Litera”, unde au publicat, punînd, se înțelege, o anumită ostentație în gestul lor, academicianul Iorgu Iordan, Ion Biberi, șerban Foarță. Discuția a durat aproape o oră. *Mă enervează, ori de cîte ori le întîlnesc pe stradă, figurile celor dezvoltați mai mult în lățime - funduri late, burți revărsate - de inși neglijenți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sterline. Nu era o sumă mare, dar demersurile noastre pentru obținerea acestei sume nu dăduseră rezultat. Când a aflat cauza supărării, "prințul" a scos carnetul de cecuri, a completat un cec de 10000 de lire, cu un gest firesc, fără ostentație, și așa săbiile lui Cuza s-au întors acasă, ca proprietate a MAE. Pe unde or mai fi astăzi nu știu, știu doar că într-un an, venit în țară în concediu și vizitând Muzeul Cotroceni, le-am găsit acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ca președinte, l-am urmărit în diverse ocazii protocolare, în care am avut și scurte convorbiri. Era un om simpatic, direct, cu humor. Cea de a doua soție, argentiniana Mercedes Menafra, era o adevărată "Primera Dama", distinsă, amabilă, elegantă fără ostentație. Ne-au invitat doi ani la rând, în ianuarie 2001 și 2002, la "locuința lor", Palatul Suarez y Reyes, cu prilejul primirii șefilor de misiuni la început de nou an. Edificiul, inaugurat în 1908, face parte din patrimoniul istoric și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
săi cu oarecare neliniște, din teamă de a nu-și compromite fie trecerea, fie tihna. Avea gusturi simple, atât în îmbrăcăminte cât și în mobilier, dar simplitatea ei era căutată, având până și rafinamentul unui lux delicat, dar nimic din ostentația și din vanitățile lui. Modestă în aerul, în ținuta, în manierele sale, dar cu un fond de mândrie și chiar de puțină trufie deșartă. Nimic nu o flata mai mult decât relațiile ei cu cei mari. Îi vizita rar; nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai adevărate. Este fanfaronul calităților sale. Nevoia aceasta îl duce de la etalare la simulare și, la realitatea calităților sale, adaugă ficțiunea unor merite de care s-ar putea lipsi. Joacă personajul omului complet. Când descoperi la el acest gust al ostentației, îți pierzi puțin din încrederea în el și începi să te îndoiești până și de calitățile pe care i le știi adevărate. Să ne grăbim să spunem că, având un suflet tare și o minte puternică, este în stare să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
poate să trateze cu atâta dispreț tocmai muncitorimea (căreia-i „servise” cartele de alimente și bonuri pentru butelii) și așișderea țărănimea (căreia-i luase fără scrupule toată agoniseala făcând-o sluga statului și a băncilor creditoare) așa că am refuzat cu ostentație intrarea În rândurile sale. Fostul secretar de partid al IACM Vaslui poate să confirme afirmația deoarece atunci când mi-a propus aderarea i-am răspuns așa: „Nea Mitică, lasă-mă-n durerea mea că totuna e și ca membru dar și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui Hendrix. Când îl acompaniam pe Jacques Brel cu „Les bourgeoises, comme les cochons” nu înfieram Occidentul, ci un mod de viață axat pe valori materiale (nici la noi nu erau frustrătile atât de mari ca să fim ridicoli!), pe snobism, ostentație și lux. Am fost, carevasăzică, fiii lumii largi căreia credeam că îi suntem parte. 2. Exilarea 2.1. Generația cenzurată Mama nu și-a potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un document
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
altfel, aveam anumite bă nuieli de dinainte, de când îl văzusem pe la diferite manifestări sau la propria lui emisiune, pe careo are tot la TVR Cultural, La porțile ceriului. Miera destul de suspect că un tip care trăiește la oraș poartă cu ostentație o pălărie țărănească și se străduiește să vorbească numai în regionalisme. Apropo de vorbirea lui „țărănească“, am văzut la un moment dat în emi siunea lui o scenă de tot hazul. Grigore Leșe îi pune o întrebare - pre limba „țărănească
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
încheie. Lexiconul căruia i se consacrase cu un atașament plin de dăruire, Dicționarul literaturii române. 1900-1950, a rămas, în prima lui parte, în stadiul de manuscris. Bazate pe o informație exhaustivă, vădind acuitate a percepției și o profunzime lipsită de ostentație, cele câteva zeci de articole elaborate în cadrul acestui proiect sunt adevărate studii monografice despre Matei Alexandrescu, Ion Al-George, Constantin Antoniade, Ury Benador, Ion Biberi, Dan Botta, Barbu Brezianu ș.a. Și-a văzut numele numai pe pagina de titlu a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
C., din care a fost tipărită doar o primă parte, pe durata apariției revistei. Într-o etapă incipientă a romanului românesc, Serile de toamnă la țară se distinge prin echilibrul, siguranța unui epic elaborat, prin neobișnuita, în epocă, lipsă de ostentație ideologică, fiind o „carte excepțională prin maturitatea stilului” (Nicolae Manolescu). Pretextul declanșării narațiunii este, ca și în alte scrieri ale vremii, confruntarea între mentalitatea unui tânăr boier liberal, format în spirit voltairian, și înțelepciunea unui bătrân șătrar, Ion Criță, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
vieții de fiecare zi și gata să le surprindă semnificațiile sociale. Anecdota ascunde o cunoaștere excelentă a slăbiciunilor umane, aparențele sunt date la o parte pentru a se releva fondul cu mijloacele umorului simplu, accesibil. Meschinăria, parvenitismul, patriotismul afișat cu ostentație și cu gândul la viitoarele recompense, găunoșenia discursurilor parlamentare nesfârșite, corupția și duplicitatea gazetarilor, superficialitatea omului de pe stradă (viitorul Mitică), perpetuu și complet avizat în orice „chestie”, sunt tot atâtea teme ale literaturii din gazeta lui I.L. Caragiale. R.Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
la configurarea unui peisaj al poeziei aromâne. În principal, el urmează modelul lui V. Alecsandri, pe care îl dezvoltă prin introducerea unor elemente particulare. Este preocupat mai ales de reliefarea dimensiunilor patriarhale, a vieții pastorale din Munții Pind, conturate fără ostentație. În versul lui străbate îngrijorarea pentru pierderea graiului strămoșesc și a etniei înseși. Amenințarea vine de la un dușman în fața căruia totul se prăbușește („Că ardu-a noastre case / Și moare lailu-armân”). Fie balade, fie idile, fie cântece de dor, stihurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
somnoros o geană-și / unde a-nceput să crape, greu, pământul” (Luna, peste zări). Publicarea cvasiintegrală a poeziilor în volumul retrospectiv Umbre de cleștar (1974), cu o prezentare de Eugen Todoran, pune în evidență capacitatea autorului de a asimila, fără ostentație, principalele orientări ale liricii românești din prima jumătate a veacului al XX-lea. În placheta Anotimpuri aprinse (1982) apare mai pregnantă apartenența sa la tipologia poeților „meridionali”, dornici de soare, angajați afectiv: „Urcă seva din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
le percepi ierarhic. Una peste alta, îmi îngădui să atrag prietenește atenția domnișoarei C. că autenticitatea „autentică“ nu se pune în scenă, nu se privește mereu în oglindă, nu se „propagă“. E spontană, străină de orice intenție demonstrativă, de orice ostentație. Omul autentic nu prea vorbește de autenticitatea sa, nu o transformă în titlu de noblețe, în comportament de paradă. Dacă o face, rămâne, în cel mai bun caz, un teoretician al autenticității. Cât despre înțelegerea autenticității ca strictă „armonie cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
confiscat de câteva flașnete obraznice, luxul a fost confiscat de o mână de țoape. El este practicat ostentativ, incult, fără vocație, ca încununare a unor cariere bazate pe malversațiune și impostură. Toate viciile luxului ies astfel, necenzu rate, la iveală: ostentația, violarea moralității și a bunei-cuviințe, asfixia spirituală prin supralicitarea apetitului material, disproporția între venitul curat și cheltuiala promiscuă. Alături de criza strictu lui necesar, trăim, deopotrivă, criza superfluităților nobile, a măreției și a somptuarului. Am rămas cu Iri și cu Monica
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul său romantic, încerca el însuși un retuș, opunându i un anume criticism de program, fie și fără o acoperire consecventă. Se pune astfel
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
Și, în realitate, Apostolica vivendi forma este capodopera sa. În final, redactarea materială a ieșit de sub condeiul monseniorului Venanzio Bini, un preot diecezan din Mantova care se refugiase în Operă pentru a se îndepărta de persecuțiile fasciste. Nu era o ostentație de erudiție sau de cultură teologică, biblică sau patristică, ci o mare pasiune și frământare pentru Biserică și preoți. Titlul și substanța cărții se rechemau la gândirea atâtor sfinți ai Contrareformei. Don Calabria era profund convins că numai sufletele pot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îngrijirilor, a comunicării și de evaziunile mereu mai perfecționate. În prezent, dinamica consumeristă se bazează pe căutarea fericirii personale, pe optimizarea mijloacelor noastre corporale și relaționale, pe sănătatea cu orice preț, pe dobândirea de noi spații și timpuri personalizate: vârstei ostentației obiectelor i s-a substituit domnia hipermărfii deconflictualizate 5 și postconformiste. Apogeul mărfii nu este valoarea-semn diferențială, ci valoarea expereințială, consumul „pur” apărând nu ca un semnificant social, ci ca panoplie de servicii destinate individului. Faza III este momentul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca un semnificant social, ci ca panoplie de servicii destinate individului. Faza III este momentul în care valoarea distractivă depășește valoarea onorifică, grija pentru propria persoană devine mai importantă decât comparația provocatoare, confortul senzitiv mai important decât semnele exhibate cu ostentație. Pe creasta acestui val uriaș, gustul pentru nou și-a schimbat sensul. Cultul noutății nu este, de fapt, câtuși de puțin de dată recentă: el s-a impus încă de la sfârșitul Evului Mediu, îndeosebi prin emergența modei. Dar, timp de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
prejos ca alții. Imaginarul egalității democratice a avut efect și asupra tinerilor, făcându-i să refuze să prezinte o imagine de sine pătată de inferioritate devalorizantă. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care sensibilitatea la mărci este afișată cu atâta ostentație în mediile defavorizate. Prin marca de care s-a atașat, tânărul iese din impersonalitate, el vrea să arate nu o superioritate socială, ci participarea nemijlocită și egală la jocurile modei, ale tinereții și ale consumului. Bilet de intrare în modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
A trecut vremea consumatorului individualist, a venit cea a consumatorului „expert” și responsabil. Să ne fie clar: chiar și atunci când sunt corecte și precise, descrierile acestui neoconsumator nu reușesc să acrediteze ideea depășirii „individualismului triumfător”. Interpretarea care asimilează individualismul cu ostentația Eului și cu dorința de a nu fi confundat cu ceilalți este prea reductivă. Logica individului trece dincolo de pasiunile egotiste, ea se caracterizează prin eliberarea comportamentului personal de încadrările limitative ale colectivului și prin dezvoltarea cultului pentru divertisment, pentru traiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]